461 matches
-
mai târziu. În fapt, musceleanca de sub munți ajunsă la București (titulară a unui doctorat în filozofie), rămâne marcată de înaintașii de la Godeni, sat "vechi și frumos"; liniile determinante, canonice, ale ethosului ei de acolo provin! Umblasem pe câmp și pe prund și prin păduri. Ajutasem la tot ce pot fi ajutați niște părinți care muncesc de cum se luminează și până se-ntunecă. Avusesem ca toți copiii din sat nostalgia urcării pe munte (...). Văzusem miei născându-se și miei înjunghiați de Paști
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în urmă melancolie. Ne vom schimba la suflet și la chip" (Au să rămână plopii). Un indicator al conștientizării Eului e plânsul (însoțitor de drum), de-acum încolo nelipsit. Prefaceri moleculare în lumea fizică ("va seca izvorul, va fi un prund întins") concordă cu prefaceri inerente în plan psihic. Ecouri de context montan, rarefiate, surdinizate, sunt de găsit și în Chemările către Ieronim (1970); un cuc "își răspunde singur strigându-se mereu" de "răsună-ntreaga vale" Cântecul cucului); un urs tămăduitor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Cu glasul de curve rele: «- Scoală, scoală acest domn bunu, Că de cînd ai adormitu, Florile te-au năpăditu, Rugăciuni nu s-au făcutu, Nici în cer, nici în pămîntu». Nu-l putură deșteptare. Se luară, se duseră, Jos pe prund de se lăsară Și ele că își luară Pietricele-n gherișele Și apușoară-n gurișoară, Și iarăși ele zburară, Jos pe pom de se lăsară Și pe domnu-l rourară. Și domnu se pomeneà Și tare le blestemà: «- Rîndunele, curve rele, Unde
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie, Strada dr. Lueger, Strada Berthelot, Strada Popov, Strada Nuferilor, Strada Berthelot), cît și pe cea orizontală (Colțea, Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de „ipostaziere“ sunt diverse. Iată un exemplu de extensiune pe verticală: Calea Rahovei, Podul Caliții, Calea la Măgurele, Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimele slave Bjebvar Kriș, Garni Kriș, Hrastovički Kriș, Koranski Kriș), probabil prin intermediul unui nume de persoană, greu de acceptat la populațiile slave încreștinate mai tîrziu (să nu uităm că prima atestare datează din secolul al VI-lea); germ. grioz, griess, „prund, nisip“, gris, „gri, vînăt“; romînescul criș, „tină, murdărie“; lat. *griseus. Ipotezele nu sunt susținute riguros, lingvistic și istoric, rămînînd la asemănarea formală. O ipoteză mai „elaborată“, dar cu multe carențe și ea, afirmă că romî nescul Criș provine, prin filieră
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hotărâte", fiind executate "treucile" de piatră de la cișmelele de la Golia și Sf. Vineri, ca și patru noi "mazlâcuri acoperite cu obloane de fier"12. Ca specialist mineralog, avea să fie consultat tot atunci, în cadrul aceluiași departament, asupra calității probei de prund "adus din apa Prutului de d<umnea>lui căminarul Vasile Gafencu", în vederea reparării drumurilor publice, semnând la 18 februarie 1852 jurnalul încheiat de o comisie inginerească și garantând valoarea deosebită a rocii, grație elementelor sale componente: cremene, cuarț și feldspat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
probabil, vrăjmășia împrejurărilor externe (care aveau să aducă foarte curând o nouă ocupație militară străină în țară), guvernul moldav s-a angajat "a pavelui ulițele până la una, parte cu granit, parte cu bolovani, și în mahalale să facă șosele cu prund"7. Cel desemnat cu traducerea în viață a noului proiect a fost și de această dată Mihalic de Hodocin. Însă, tabloul neajunsurilor, al dificultăților și neîmplinirilor în domeniu, privit în dinamica desfășurărilor specifice fiecărei direcții și administrații (centrale și locale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
apărute anonim în 1865, atribuindu-le lui Radu Ionescu. SCRIERI: Topos Atopos, București, 1969; Scuturile, București, 1971; Ce rămâne, București, 1974; Augustele iubiri, București, 1976; Glasuri, București, 1978; Eterna regăsire, București, 1979; În căutarea lui Trophonius, București, 1982; Odihna pe prund, București, 1983; Radu Ionescu - un fiu al fantasiei, București, 1985; Regăsirea continuă, Craiova, 1986; De la Eminescu la societatea muncii, București, 1995; Din parlament către pământul țării, București, 1995; Trăiri și fragmente, București, 1996; Țara lui Dromichete, București, 2000; Sub clopotele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Augustele iubiri”. Poezia agorei, CL, 1977, 3; Fănuș Băileșteanu, Dumitru Bălăeț, „Augustele iubiri”, RL, 1977, 22; Dan Mănucă, „Glasuri”, CL, 1978, 12; Radu G. Țeposu, „Glasuri”, RL, 1979, 17; Mihai Coman, Reveria mioritică, LCF, 1980, 8; Artur Silvestri, „Odihna pe prund”, LCF, 1984, 38; Paul Dugneanu, Valori restituite, LCF, 1988, 1; Dicț. scriit. rom., I, 223-224. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
în nimic. Când termenul de bază al apoziției este un vocativ, o propoziție principală sau o frază, termenul secund nu mai este purtător de funcții sintactice: „Ștefane, Măria Ta. Tu la Putna nu mai sta” (M. Eminescu, I, 183) „Suflete, prund de păcate, ești nimic și ești de toate.” (L. Blaga, 356) Apoziția - funcție sintactictc "Apozi]ia - func]ie sintactic\" Relația de apoziție relativă generează o funcție sintactică specifică: apoziția; prin această funcție se actualizează planul semantic al termenului-bază (preluat de
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. "Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună/ pământ e ea, și prund și undă,/ un drum cu călătorul dimpreună/ fântâna-adăpostind o lună". Imaginea poetică a răsturnării cerului în om dându-i acestuia tiparul, dar inversiunea feed-back reflex ar putea determina pe Dumnezeu să poarte tiparele vremelniciei ca un arc de regăsire a
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a omului. Antropologia este cea care se pare a fi devansat toate eforturile hermeneutice ale semnificației acestui raport pentru mentalitatea omului. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună,/ pământ e ea, și prund și unda,/ un drum cu călătorul dimpreună,/ fântână-adăpostind o lună./ Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină,/ mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă./ Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină./ Și poți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să nu se limiteze la personanță eludând capacitatea transcendenței de a realiza unirea noastră cu Marele Anonim, zona matriceală a ideii. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi,/ ce-n spațiu se desparte și s-adună/ pământ e ea, și prund și undă,/ un drum cu călătorul dimpreună/ fântâna-adăpostind o lună. Aici intervine subconștientul, adevărata natură a poetului, echivocă prin ea insăși. Secretul de care vorbeam înseamnă conservarea energiei mentale. De exemplu un dinam, la bicicletă, generează energie electrică atât cât
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
reprezentând fecunditatea celălalt moartea. Minunatul satelit al pământului, misterios și înălțător totodată, este întruchiparea principiului feminin, al Shekinei, al Sfintei Fecioare. Umbra lui Dumnezu e tot ce vezi ce-n spațiu se desparte și se-adună, pământ e ea și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
că primăvara e numai dragostea oamenilor, prefăcută-n anotimp 1048. Renașterea naturii e deci un simbol liric și temă deosebit de incitantă pentru un poet. Poate e numai vântul, Poate sunt numai apele, Vânătul vânt printre munți, Apele grele vuind Pe prunduri, sub stele 1049. Lumina și căldura verii uscate excită particulele universului ca un fluid eteric, dinamizând creația și conducând la împlinirea ei. Toamna, uscată dar rece e pământul acumulând simboluri, rupându-le și separând în regnuri viața. Mai rece, dar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
energie, umbră și lumină. Dincolo de toate este fântâna care reflectă luna, fiind parte din viața noastră, înconjurându-ne și integrându-ne. Umbra lui Dumnezeu e tot ce vezi, ce-n spațiu se desparte și s-adună, pământ e ea, și prund și undă, un drum cu călătorul dimpreună, fântână-adăpostind o lună. Umbra lui Dumnezeu e mai vârtoasă în lumină, mai grea ca alte umbre. Și nu-ți scapă. Și poți s-o strângi sub chip de holdă și grădină. Și poți
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cale? Nu pot să știu ce-a fost prin vremi, odinioară, știu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci sau stau, pământul înc-o dată, pentr-o clipă, cu morții săi zâmbond, se face străveziu. Ca-n ape fără prunduri, fabuloae, reci, Arzând se văd minuni prin lutul purpuriu 1056. Mai mult decât descrierea vieții prin senzații și sentimente declanșate de realitate, marile minți și misticii, vizionari în vis sau cu ochii deschiși, au adus prin artă tot ceea ce nu
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de L. Blaga metaforă revelatorie, fiindcă absența termenului propriu din context ar duce la ermetism, la imposibilitatea decodării semnului. Textual, metafora explicită se realizează prin: construcție apozitivă: Zburător cu negre plete, umbră fără de noroc (M. Eminescu); Soarele, lacrima Domnului; Suflete, prund de păcate (L. Blaga); Dar soarele, aprins inel, / Se oglindi adânc în el (I. Barbu); Leoaică tânără, iubirea (N. Stănescu); o! gazeta, ce dantelă pentru melancolia ta (Ilarie Voronca) construcție atributivă: Atunci luna iese, norilor regină. (M. Eminescu); Pe coarde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii sentimentului de dragoste este exprimată și de verbul la imperativ vino, de conjuncția copulativă și care face legătura între natură și iubire, de repetiție ("vom fi singuri-singurei"). În timp ce izvorul "tremură pe prund", natura cu sălbăticia și izolarea ei amintesc de repetabilitatea mitică a contopirii dintre om și codru. Secvența a II-a (strofele II, III, IV) sugerează posibila întâlnire a celor doi, într-un joc al iubirii, începând cu apropierea și continuând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fermitate contururile aburoase și În mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar În cel de al doilea, sub un titlu sugerînd și el evanescența, deși În regim mai sumbru - Temnița de fum - o similară deschidere dinamică se conturează, semn ale nesiguranței și precarității ființei, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
descriptive ce conturează chipul naturii indiferente față de ființă umană, reprezentată de silueta sugestiva a bătrânul cărunt, rătăcitor: Albit de ani moșneagul, / șubred, desculț, în zdrențe, / purtând de vreascuri grea povară în spate, / prin locuri neumblate, / prin munți și vai, hătișuri, prund și pietre, pe vânt, furtună, ger sau zăpușeala, / se chinuie să meargă. (Cantul nocturn al unui pastor pribeag din Asia, vv. 21-28).345 Rezumând, vântul apare că manifestare violență a ostilității naturii, ca semn al maniei divinității (cu referire la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Românesc Comun, dar se deosebește prin talia plantelor mai scundă, prin știuleți de dimensiuni mai mici și prin perioada de vegetație mai scurtă. Populațiile mai deosebite din această rasă, s au dovedit Ilva Mică 34, Tiha Bârgăului 6, Joseni 17, Prundul Bârgăului 10. Rasa Bănățean În conformitate cu evaluările făcute de Moșneaga (1957Ă, rasa Bănățean se aseamănă cu rasa Românesc Comun. Răspândirea populațiilor aparținătoare acestei rase a fost constatată pe dealurile Banatului și ale Crișanei și în mică măsură în zona de șes
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
terapeutic la Sărata; - pictură pe sticlă; - arhitectură populară specifică Țării Oltului; - Cabana Negoiu. - pensiuni turistice. RACOVIȚĂ. - Săpături arheologice: vestigii dacice; - descoperiri arheologice un toporaș de mînă (cioplitor), confecționat din cremene aparținînd celei mai vechi culturi din istoria omenirii - “cultura de prund” (Pebble culture) care semnalează prezența omului pe aceste meleaguri cu 1.000.000-600.000 ani În urmă. - cabana Suru; - pensiuni turistice. RĂȘINARI. - Săpături arheologice: obiecte din epoca romană; - ruinele unei cetăți construite Înainte de sec. XII; - m. arh.: biserica Cuvioasa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai mult un simbol decât o rezolvare a situației. Mai ales că multe au fost furate de gardieni. Moartea Seara sau dimineața se încărcau morții într-o căruță ca sacii la moară și erau duși la malul Mureșului, răsturnați în prund, iar deținuții de drept comun prăvăleau pământul peste cadavre. Bălana, iapa deșelată care trăgea căruța, mergea în pas domol, jelind neștiută de nimeni tragedia neamului românesc. Mai apoi, de bătrânețe și durere, avea să se prăbușească alături de cei pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]