379 matches
-
V adânc. Parte din fundul despicăturii era acoperit de o băltoacă, iar cealaltă parte de un șuvoi de prundiș. Pereții netezi ai stâncilor erau foarte fierbinți, iar căldura păstrată în spațiul ăsta îngrădit îmi făcea bine. M-am așezat pe prundiș. L-am răscolit cu mâna. Pe suprafața de dedesubt, pietricelele erau ude. Am stat liniștit și am încercat să-mi strunesc spiritul. O pietricică se rostogoli de sus, în șuvoiul meu de prundiș, și m-am uitat la ea indiferent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îmi făcea bine. M-am așezat pe prundiș. L-am răscolit cu mâna. Pe suprafața de dedesubt, pietricelele erau ude. Am stat liniștit și am încercat să-mi strunesc spiritul. O pietricică se rostogoli de sus, în șuvoiul meu de prundiș, și m-am uitat la ea indiferent. Un moment mai târziu, pică o altă pietricică. Și apoi a treia. Mi-am ridicat ochii. Un cap, încadrat de două palme în care se sprijinea, se uita la mine de pe creasta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
va înregistra suprafață ocupată de întreaga albie minoră a cursului de apă, din mal în mal, chiar dacă aceasta nu este în întregime și permanent sub apă. De obicei apele curgătoare formează de o parte și de alta a luciului apei prundișuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apă. Albia minoră a unui curs de apă, include toate zonele joase ale cursului, insulele și prundișurile. Toate aceste terenuri din albia minoră nu se înscriu la neproductiv, ci
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
apele curgătoare formează de o parte și de alta a luciului apei prundișuri care numai la viituri mari sunt acoperite pentru scurt timp cu apă. Albia minoră a unui curs de apă, include toate zonele joase ale cursului, insulele și prundișurile. Toate aceste terenuri din albia minoră nu se înscriu la neproductiv, ci la terenuri cu ape; b) ape stătătoare (HB): Limită acestor ape variază în funcție de anotimp și de regimul de precipitații. La delimitarea acestor ape se va lua în considerare
NORMĂ TEHNICA din 25 februarie 1999 privind lucrările de introducere a cadastrului general, sunt elaborate de ONCGC, în baza atribuţiilor care-i revin pentru organizarea şi realizarea cadastrului general în România, potrivit Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare, nr. 7/1996 .. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140853_a_142182]
-
21.00 -- Brută sau degroșata - 10 2516.22.00 -- Simplu debitata, cu ferăstrăul sau prin alt procedeu, în blocuri sau plăci de forma - 10 pătrată sau dreptunghiulara 2516.90.00 - Alte pietre pentru cioplit sau pentru construcții - 10 25.17 Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele folosite în general că agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgica, de deșeuri industriale similare chiar conținând materiale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
de zgură, de zgură metalurgica, de deșeuri industriale similare chiar conținând materiale cuprinse în prima parte a poziției; macadam gudronat pentru șosele; granule, spărturi și praf din pietre de la pozițiile 25.15 sau 25.16, chiar tratate termic: 2517.10 - Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele utilizate în general că agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; 2517.10.10 -- Bolovăni, prundiș, pietriș și silex - 10 2517.10.20
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
25.16, chiar tratate termic: 2517.10 - Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele utilizate în general că agregate pentru betoane sau pentru pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; 2517.10.10 -- Bolovăni, prundiș, pietriș și silex - 10 2517.10.20 -- Piatră de văr, dolomita și alte pietre calcaroase, concasate - 10 2517.10.80 -- Altele - 10 2517.20.00 - Macadam de zgură, de zgură metalurgica sau de - 10 deșeuri industriale similare, chiar conținând materialele
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
fel, cu o damă, mutată de curând la țară, o pariziancă, o cârpă, o cățea coafată, de care s-a îndrăgostit, copilul! O ciudățenie, de altfel, care nu venea niciodată în Croisic și care își petrecea timpul plimbându-se prin prundișuri sau pe stânci, ca o capră. Și urâtă pe deasupra 214! (b) " Însă Coupeau se supără și-i dădu lui Virginie o bucată din partea de sus a copanului, strigând că, pentru numele lui Dumnezeu! dacă nu-i venea de hac, nu
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
constantă ("Salomé"... "Ea"... "Ea") intervin două progresii cu temă derivată. Însă trebuie avuți în vedere și alți factori ai dinamicii textuale care apar în progresia tematică. Să observăm primul paragraf din Vineri de Michel Tournier: Un val se-apropié, străbătu iute prundișul umed și scăldă picioarele lui Robinson, care zăcea cu fața-n nisip. Pe jumătate inconștient încă, omul se ghemui și se târî câțiva metri spre plajă. Apoi, se rostogoli pe spate. Pescăruși negri și albi se-nvârteau gemând pe cerul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
echivala cu o frustrare. Populația orașului fiind din ce în ce mai numeroasă, iar grădina dintre cele mici (50 de prăjini, spune un autor), în timpul promenadelor se produceau, inevitabil, înghesuieli, rumoare, cîteodată certuri și îmbrînceli. Scurte și nu îndeajuns de largi, aleile (acoperite cu prundiș, ulterior și cu „nisip de sub ciur”, mai „ușor de pietonat”) se întîlneau la mijloc, unde înconjurau un strat cu un pîlc de copaci plantați pe vremea unuia din vechii primari, Gheorghe Negel. Stratul acela, cît și straturile laterale, era semănat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
De „estetica ornamentală” se îngrijea „grădinarul comunal”, funcție îndeplinită multă vreme de cîte un străin. Acesta era horticultor și, în același timp, administrator. Comanda specii de plante de la firmele reputate în branșă (cel mai adesea din Olanda și Germania), reînnoia prundișul pe alei cînd se subția (căci, din această cauză, după ploi, apăreau bălți), repara picioarele (de fontă) și lemnul băncilor (lung de 1,9 m și vopsit cu „ulei de culoare verde”), al căror număr va ajunge, spre sfîrșitul anilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi în abis, prundișuri pustii, adunări de spiriduși care chinuie lira regală, pereți de sticlă care dispar deodată, mlaștini nesfârșite, peisaje de operă și de fantasmagorie, noapte a Valpurgiilor sau Freischütz, un Sfinx din al cărui sân curge apă și toate etapele pe care
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mâncarea caldă. Iar el a venit ca cel mai ordinar om, ca Ghiță Luca, care dormea prin șanțuri. Dacă-l întrebai unde a dormit, îți răspundea că la hotel, la hotelul de lângă gară. Lângă gară sunt doar niște șanțuri și prundiș... Ironia mătușii mele mi se părea excesivă, am lăsat-o totuși să-și reverse mânia, încât n-am îndrăznit să mă apropii de unchiul meu. Hai, mănâncă ceva, spuse mătușa. Nu te uita la el. Apoi, către bărbatul ei: Din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cuprinde numai orizontul inferior al Bessarabianului, reprezentat predominant prin nisipuri argiloase, marne și depozite argilo-marnoase (argile de Ungheni cu Cryptomactra).Evoluția subaeriană specifica întregii unități, după exondare, a suprapus acestui substrat depozite mai noi pleistocene (aluviuni de terasă, reprezentate prin prundișuri, nisipuri, luturi loessoide) sau foarte recente (luturi coluviale pe versanți, depozite argiloase și argilo-lutoase, în șesuri). În ceea ce privește resursele geologice și gradul lor de valorificare, M. Brânzilă în lucrarea „Geologia părții sudice a Câmpiei Moldovei”, remarca faptul că „ studiul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au jucat roluri multiple ca: puncte de observație,morminte, semne de hotar. În zonele cu plantații de vii și fixare prin împăduriri s-au creat agroterase. De asemenea, s-au creat microreliefuri de excavație antropică pentru exploatarea luturilor,nisipului și prundișului. Procese geomorfologice actuale Condițiile geologice și fizico -geografice ca și intervenția nechibzuită a omului în timpurile trecute, prin defrișarea în ritm accelerat a pădurilor și practicarea neștiințifică a agriculturii au favorizat dezvoltarea a numeroase procese geomorfologice, care contribuie la degradarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților săi. Aluviunile din șesul Miletinului cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de 2-4 m, conținând nisipuri grosiere, prundișuri și resturi de cochilii și un orizont superior de 4-5 m grosime alcătuit din aluviuni mai fine, luto-nisipoase,argilo-nisipoase și chiar argiloase. Stratul de apă principal înmagazinat în orizontul psemito-psefitic,în unele sectoare se află sub presiune, având caracter ascensional
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
în strategii; împrumutând abraziunea mediului, ea o întoarce insurecțional împotriva lui. Reciproc, piatra ademenește tacit la statornicire aluviunile dinspre marginea mai domolită a șuvoiului - cele mai vlăguite și mai ezitante, cârtind tulbure împotriva răpirii și roase de nostalgia întregimii cu prundișurile din amonte. Pentru aceste dizidente ale făgașului bine bătut, între uscat și curent se dă o neluptă clisoasă ca îndoiala, ce alunecă până și dintre propriile-i contururi înspre un abandon sedimentar. Ea are, și în același timp nu are
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca păsărelele din luncă. Apoi ne lăsam în jos ca maimuțele pe câte-o ramură mai elastică și ne dădeam huța. Ne-am săturat de zbenguit și ne-am dat jos. Ne-a apucat pescuitul. Făceam niște "fântânele" îngrădite cu prundiș înalt și stăteam la pândă. După câteva minute ne uitam dacă au intrat peștii în ele. Ne duceam, îi prindeam cu mâinile și-i puneam într-o pungă. Mi-amintesc că și eu am avut noroc și m-am ales
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ajunsese la vreo 36 de grade Celsius. Nu voiam să revin la Roman pe același traseu și, conform indicațiilor contradictorii ale unor săteni, trebuia să merg sau prin Doljești, sau prin Rotunda. Pe lângă o troiță, pe un drum cu prundiș și denivelări (dezolant, fiind vorba de urcat o distanță lungă), am trecut prin Lițca unde n-am mai filmat, nici fotografiat din cauza dificultății drumului. Doljești-ul știam că purta amprenta trecerii pe acolo a lui Ștefan cel Mare, prin monumentul ridicat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
picioare. Cu ochii închiși și limba scoasă, respirând sacadat, înainta, fără să știe, spre locul supliciului final. Relieful s-a schimbat. Terenul a început să coboare și am ajuns pe fosta albie a pârâiașului, acum secată. Albia era presărată cu prundiș, iar în malurile relativ înalte oamenii făcuseră o mulțime de găuri din care scoteau lut galben pentru muruit. Ne-am oprit. Haiduc stătea epuizat și aiurit pe cele trei picioare în fața călăului. Bunica și-a trecut lanțul din mâna dreaptă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și opinteli bătrânești, spre una din multele gropi de scos lut. Dar, după câțiva pașii, s-a oprit. Era vlăguită, nu mai putea. A dat drumul cozii din mână și s-a așezat pe o moviliță de pământ amestecat cu prundiș din albia pârâiașului secat. Baticul îi căzuse pe spate și după ce și-a șters mâinile de pestelca plină de sânge închegat și uscat și-a trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
slujbă viermii sunt Sub glie-i văd lucrând, lucrând Intra-voi iar sub veghea lor, În ciclul elementelor." (L. Blaga) În sfârșit, bunica s-a oprit. Era o groapă ceva mai proaspătă, având alături o grămadă de pământ amestecată cu prundiș din albie, care nu se putea folosi la lipit. A tras cadavrul până la marginea gropii, apoi a trecut în partea cealaltă, s-a așezat în genunchi, s-a întins peste groapă și l-a apucat din nou de coadă trăgându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jumătate deschis privea acuzator spre zenit, în timp ce trupul său asista complet pasiv la ritualul propriei înmormântări, oficiate de bunica mea, care cumula în propria-i persoană întreita funcție de ucigaș, cioclu și Mare Arhiereu al Canidelor. Bunica s-a așezat pe prundiș, s-a lăsat pe spate, sprijinindu-se zdravăn de pământ cu palmele desfăcute, și a început să împingă gospodărește, cu tălpile, pământ peste mormântul lui Haiduc. Picioarele! N-am mai văzut asemenea picioare...! Umflate, lăbărțate, crăpate, cu niște călcâie elefantine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stăpâni, chiar și într-o zi de duminică. Desigur, este o iluzie creată de priveliștea surprinsă de la distanță. Mă uimește via meticulos îngrijită, cu tufe aranjate în rânduri drepte, după un calcul matematic, ai zice. Stratul nisipos și cu mult prundiș a fost, evident, adus din alte locuri și turnat la rădăcina fiecărui butaș, pentru a optimiza calitățile solului. Castelul nu e mare, dar ascunde în adâncurile sale licori nebănuite și un personal priceput în a le administra, cum aveam să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
iar dulful la rădăcină, „stratificare” reluată și în colindele din Țara Loviștei. Dulful sau peștele de mare este animalul care întrupează forțele Haosului ce amenință Arborele Vieții prin periodica lui devastare: „Prundurele marle’n dalbe/ Mărului merișor de aur/ Pe prundișul Mării Negr’/ Crescut-ai d-un merișor-u/ Făcea mere-n toate ver’/ Câte-ș face nu le coace/ Din pricina Dul de mar’./ Dul de mare ies-afară;/ Sărea-n vânt, sărea-n pământ,/ Sărea-n vârf de merișor-u,/ Prins-a merele-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]