3,267 matches
-
multe, însă aduc laudă lui Dumnezeu, mai mult decât cei înaintați cu vârsta anilor dar gârboviți de povara păcatelor, a împietririi inimilor. Prezența și fapta lor au fost spuse mai dinainte de prooroci cu privire la Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim (Psalmul 8, 3). Aceștia au întâmpinat cu strigăte pe Mântuitorul la intrarea în Cetate, cu toate că Evangheliile nu menționează; se înțelege de la sine că de la o asemenea adunare ei nu puteau lipsi și, mai ales ei, copiii, prezenți ca în toate împrejurările
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
predecesori, alături de alte figuri importante ale teologiei, precum Părintele Nicolae Steinhardt. În prefața volumului „Mai aproape de Hristos”, IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț constată, prin cuvintele Proorocului David că „anii noștri s-au socotit ca pânza unui păianjen” (Psalmul 89, 10), amintind și de cugetarea poetului Lucian Blaga care „adresându-I-se lui Dumnezeu, Îi zicea așa: «Oprește trecerea. Știu că unde nu este moarte nu este nici iubire, - și totuși, Te rog, oprește, Doamne, ceasornicul cu care ne
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
care le-am suferit în anul 2015 se cicatrizează. Iar în ceea ce privește anul 2016 care începe, ne adresăm lui Dumnezeu dimpreună cu David, și-I spunem: Vei binecuvânta cununa anului bunătății Tale și câmpiile Tale se vor umple de roade grase» (Psalmul 64, 12)”. (Cf. Oana Rusu - http://ziarullumina.ro/mai-aproape-de-hristos-noua-aparitie-la-renasterea-112287.html - 20.05.2016/23.05.2016). Un alt (al doilea) semnal editorial și publicistic: Î.P.S. Andrei Andreicuț: Mai putem trăi frumos? - Pledoarie pentru o viață morală curată!, Ediția a
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1464073088.html [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
Moldovei, dar nu „S‑a înălțat” - cum spun unii astăzi. Într‑adevăr, sensurile sunt oarecum apropiate, dar Părinții de la Niceea au preferat acest cuvânt în Crez, pentru că în primele secole Sfinții Părinți (în general) întrebuințau mai des „ ανέρχομαι” (preluat din Psalmul 46, 5), chiar dacă ceva mai târziu devenise deja uzual termenul „ανάληψις - înălțare”, de unde și denumirea de astăzi a sărbătorii: „Înălțarea Domnului”. Primul Sfânt Părinte care a folosit termenul ανέρχομαι cu referire la evenimentul petrecut cu Mântuitorul după înviere a fost
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
despre aceste di-ferențe vezi și Hierotheos VLACHOS, Predici la Marile Sărbători, Galați, 2004, p. 259.] [7] Verbul ar trebui tradus mai degrabă prin prezentul: iarăși vine - ceea ce teologic nu ar fi deloc greșit, ba chiar în acord cu textul din Psalmul 117, 26 (și versetele paralele din Evanghelie), cu cel din I Corinteni 16, 22 și mai ales cu teologia primelor veacuri, în care venirea Domnului era așteptată în permanență, cu multă bucurie. Totuși traducerile românești și multe din cele moderne
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
te avânta a vorbi-n deșert; Fii credincios precum câinele mut Și sacrifică-te semenilor tăi, Ca împreună să vă duceți de mână-n eden: O baladă a fericirii platonice ce-am cântat-o aici, Ca să n-o uitați niciodată. Psalm 1 Sfinte Dumnezeule, Sfinte a toată zidirea cosmică, Vino degrabă întru ale noastre cripte decadente Și milostivește-Te de noi, mlăștinoase cugete Care s-au îndobitocit groaznic, Sugând în orice chip vlaga ancestrală, Doar pentru fericirea lui Ego. Oh, Părinte
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
nu-Ți lua ochii de la mine, Nu mă lăsa-n bezna meschină a păcatului... Înscrie-mă-n cartea vieții Și mă fă părtaș să gust din darul Tău cel nemuritor - Nectar ce inundă văzduhul tot Cu a Ta dragoste infinită. Psalmul 2 Mă învârt obsesiv în jurul unei singure culori: Paleta-o văd plină de culori pe care nu le pot percepe - Inimi și sinapse cimentate într-un avatar de arama... Totusi, nu-mi văd pasul și întreb: care-i calea spre
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
știe. Of, Doamne! Nici oamenii de zăpadă nu mai sunt ce-au fost. Aud, undeva, în apropiere, un fâlfâit, greoi, de cucuvea. Ce-o mai prevesti? Apariții și dispariții? Doar dispariții. Cine oare? Noaptea coboară albă precum o lectură de psalmi. Din umbra primului omăt alunecă fulgi. Un an pleacă... altul vine. Referință Bibliografică: Autopsie naturală / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1458, Anul IV, 28 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AUTOPSIE NATURALĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1419803374.html [Corola-blog/BlogPost/367903_a_369232]
-
tăcere - Jurnal de poet, cu opere grafice tot de Damian Petrescu (2009), întregește „tripticul” răpanian. Este o carte de maturitate, „scrisă cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă vorbitoare.” „Cele 55 de poeme, cu legănare și structură de psalmi și cu accente pasionale de Cântarea Cântărilor , constituie, în ansamblu, vastul și emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
demers poetic. Pentru el, adevărul ultim este reperul absolut. Către acest reper își cheamă el semenii, la lumina liturghiei cinei celei fără de taină. Așadar, volumul de poezii '' Dincolo de coline albastre'', al poetului Ionel Marin, trebuie citit cu smerenia cititorului de psalmi, dar și cu râvna căutătorilor de aur sau de perle, pentru că poemele își vor dezvălui frumusețea și adevărurile lor doar acelora care vor ști să caute dincolo de cuvinte, lumina fără de sfârșit a celei mai mari uimiri: conștientizarea propriei noastre ființe
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
Maxim, dar tot el înalță Imnul divin: „Rugăciune”, Preacuratei Maria, cea mai mare, cea mai plină de har poezie a lui Eminescu, adaugă același mare poet și mărturisitor Virgil Maxim. Pietatea creștină universală s-ar înnobila haric și serafic dacă Psalmul (Rugăciune) închinat cu supravenerație Fecioarei Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, al nemuritorului geniu, ar fi alăturat ceremonialului liturgic al Bisericii Sobornicești a lui Hristos. Învierea, Rugăciunea unui Dac, Răsai asupra mea, La steaua, Luceafărul, Colinde, Împărat și proletar, Scrisoarea I
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
dreapta socoteală - după cum invocă și cărțile Filocaliei, necesită din partea noastră și o anumită curățire a inimii, o transformare personală, o reînnoire a mentalității în Dumnezeu: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalmul 50, 11). „Morala Împărăției” se manifestă în caracterul creștinului care lucrează la asemănarea cu Dumnezeu. În acest scop, trebuie să devenim asemenea unor copii, înțelepți, să învățăm arta de a trăi cu sinceritate. Numai în această stare vom reuși transformarea
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_discernamantul_crest_stelian_gombos_1362574723.html [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
În “Psaltirea în versuri a lui Dosoftei “ de la 1678, prima operă în versuri, de mari proporții, operă tradusă după modelul polon al lui Jan Kochanovscki, tipărită în Polonia la Uniev, la 1673, se face vorbire și de icoană: “Viersul de psalmi să nu fie vană/ Cu bucium de corn de bour/ să vorovescă ca o icoană/ Să răsune până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
că ți-i cinstită fruntea, Lăsând „să treacă alții puntea...” În stare să ne ierte tot, Alt frate-al nostru, poliglot, Nu obosește să ne spună: „Și totuși, limba (cea) română...” De tine, soră, știu că ostenești Strigând, în „Rugă”, psalmii cei celești Și așteptând răsplata pe Pământ: După „tăcere”, un frățesc cuvânt... Mă iartă soră, de ți-e milă, De neputința mea umilă! Mă iartă, frate, de mai poți, Că nu te-am apărat de hoți! Referință Bibliografică: CU GÂNDUL
CU GÂNDUL LA FRAŢII BASARABENI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Cu_gandul_la_fratii_basarabe_gheorghe_parlea_1364386120.html [Corola-blog/BlogPost/345445_a_346774]
-
toate pier, / Să Te- asemăn oare, când Tu ești din cer? Iată, mi-nchid ochii, ca Tu har să-mi dai: / Prin ei să văd neaua crinilor din Rai, / Din a lor lumină vrând să-mi fac veșmânt, / Cerului Regină, psalmi plângând să-i cânt... Îngerii să-mi facă pe pământ cum nu e, / Scară ce spre Tine sufletul să-mi suie, / dezbrăcat de tina cea cu aripi frânte, / Spre-al primi Regina Cerului să-I cânte. ...Duhul meu, Prea-Sfânto, Te-
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
cor de îngeri; dar la care participă în toată plenitudinea ei, însăși sfânta natură. Momente înălțătoare care te fericesc și te liniștesc, deopotrivă. Autoarea flămâdă și însetată de Cuvânt bun și ziditor, presară în toate descrierile sale, rugăciuni, fragmente de psalmi, pilde și învățăminte culese din sfintele slujbe. Descrierile ei, sunt precum valurile de lumină, revărsându-se în trepte către Dumnezeu, către oameni. Ecouri către cer rezonând din inima fiecăruia. Cezarina Adamescu membru al U.S.R. August 2013 , Galați Referință Bibliografică: Natură
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
în Mormânt a lui Iisus Hristos (Ioan 19, 41 - 42) În continuare aș vrea să vorbim, puțin, despre Sion (Țion, în ebraică) care este folosit în Vechiul Testament pentru a denumi diferite zone ale Țării Sfinte, cum ar fi: Munții Iudeii (Psalm. 132, 3), Muntele Hermon (Deut. 4, 49), Ierusalim (Psalm. 75, 2) și altele. În tradiția evreiască de mult mai tărziu, aceeași denumire înseamnă Regatul Iudaic, întreg pământul lui Israel, poporul lui Israel și, mai presus de toate, Ierusalimul și legătura
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
42) În continuare aș vrea să vorbim, puțin, despre Sion (Țion, în ebraică) care este folosit în Vechiul Testament pentru a denumi diferite zone ale Țării Sfinte, cum ar fi: Munții Iudeii (Psalm. 132, 3), Muntele Hermon (Deut. 4, 49), Ierusalim (Psalm. 75, 2) și altele. În tradiția evreiască de mult mai tărziu, aceeași denumire înseamnă Regatul Iudaic, întreg pământul lui Israel, poporul lui Israel și, mai presus de toate, Ierusalimul și legătura spirituală dintre el și poporul evreu unde, precum vorbește
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
con uriaș, situat la răsărit de Valea biblică Izreel. În afară de aceasta, muntele se află nu departe de Nazaret și de Capernaum, adică în apropierea acelor locuri unde a trăit și a propovăduit Hristos. Munții Tabor și Hermon sunt proslăviți în Psalmii lui David (Ps. 88, 13) și sunt pomeniți în Vechiul Testament ca fiind cei mai înalți doi munți sacri din Țara Sfântă (Ios. 19, 22; Ier. 46, 8; Jud. 4, 6). În afară de semnificația lui duhovnicească care este fundamentală în spiritualitatea noastră
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 by http://confluente.ro/Tara_sfanta_spre_calauzirea_la_desavarsire_a_pelerinului_de_la_vechiul_testament_la_noul_legamant.html [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
T. Ciubotaru, publicat în Ediția nr. 849 din 28 aprilie 2013. Iarăși timpul nu a mai avut răbdare! În Psaltire se spune că „Zilele anilor noștri sunt de 70 de ani. Ce este mai mult decât aceștia, osteneală și durere”. (Psalmul 89). A slujit școala românească, la catedra de fizică, aproape patru decenii. Odată cu pensionarea a dorit să se adape la slova cunoașterii și a îngenunchiat în fața Atotputernicului slujindu-l în calitate de preot, cu smerenie și evlavie, atât timp cât i-a permis sănătatea
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
și-a întitulat o carte „Cuvinte care zidesc”! Citește mai mult Iarăși timpul nu a mai avut răbdare!În Psaltire se spune că „Zilele anilor noștri sunt de 70 de ani. Ce este mai mult decât aceștia, osteneală și durere”. (Psalmul 89). A slujit școala românească, la catedra de fizică, aproape patru decenii. Odată cu pensionarea a dorit să se adape la slova cunoașterii și a îngenunchiat în fața Atotputernicului slujindu-l în calitate de preot, cu smerenie și evlavie, atât timp cât i-a permis sănătatea
CONSTANTIN T. CIUBOTARU by http://confluente.ro/articole/constantin_t._ciubotaru/canal [Corola-blog/BlogPost/354955_a_356284]
-
care caută absolutul cu ochii ațintiți spre cer“ și această căutare se face sub semnul incertitudinii sau sub semnul necunoscutului, ca în poezia Între două nopți, noaptea sugerând necunoașterea, fie a lumii interioare, fie a lumii exterioare, de către poet și Psalmii sugerează destinul aceluia care tinde spre cunoașterea absolută, dar pe care nu-l poate ajunge. Lucian Blaga va adânci această idee, evidențiind cenzura transcendentale, instituită de Marele Anonim. Blaga apelează la cunoașterea luciferică, adică la cunoașterea poetică, nu la cea
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
în valuri verzi, Copacii stinși de ierni au ramul potop de floare în livezi Suspină muntele în clocot, sudoarea lui pârâuri umflă, Izvorul vieții-n clopot bate spre Domnul lumii glasuri urcă, Și sfinte raze se întind aduc în inimi psalm iubirii, Când tu, pământ, renaști în verde și primăverii-i cântă mirii , Mireasa-a căilor lumești ce-nspirit Duh Divin ești scrisă Ursită-n nașterea luminii în poarta vieții ești aprinsă, Se-ncing cocorii-n focul luptei, durere-n suflete înfruntă
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
subiect de discuție. Putem avea o sumedenie de lucruri comune legate de cultură și artă, ne putem consilia spiritual unii pe alții dacă știm să păstrăm obiectivitatea și dreptul decizional al interlocutorului nostru. Biblia spune să vorbim între noi cu psalmi și cântări de laudă și duhovnicești. Să discutăm lucruri care ne-ar stimula intelectul și ne-ar înnoi simțămintele umane dintre noi. Și asta indiferent de gradul de educație ori de vârstă și dincolo de preconcepțiile noastre. Cui oare profită faptul
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1423229249.html [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
însuși a vorbit despre ea ca despre o scriere reprezentativă, atunci când adresându-se Apostolilor Săi, după înviere, le-a adus aminte că se cuvenea să se împlinească toate cele scrise despre El în Legea lui Moise, în Profeți și în Psalmi (Luca 24, 44). În contextul în care au fost amplasați aici de către Domnul nostru Iisus Hristos, Psalmii reprezintă cea de a treia grupă de cărți din Biblia ebraică, a haghiografelor sau chetuvim (în traducere - celelalte scrieri ce rămân neâncadrate în
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]