238 matches
-
cinstit, după înzestrarea și puterile noastre, împlinind poruncile divine, ca să fim plăcuți lui Dumnezeu și, în acest fel, să ne dobândim nu numai fericirea de pe pământ, dar și pe cea din ceruri. Sf. Grigorie de Nyssa se întreabă, ca și psalmistul David: „cine-mi va da aripile cu care să mă avânt până la înălțimea acelor cuvinte cu care să pot, părăsind pământul, să străbat de-a curmezișul întreg văzduhul, să mă pătrund de splendoarea spațiilor eterice, să zbor mai departe, să
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
oferă spiței umane șansa eliberării de sub stresul unei carteziene conștiințe: "Mint, deci exist". 3.4. PERSONALITATEA MINCIUNII Am arătat că există puncte de vedere conform cărora germenii înșelăciunii s-ar defini ca o moștenire genetică a ființei umane; căci, așa cum psalmistul observă: Tot omul este mincinos" [Psalmi, 115:1]. Conform unui punct de vedere complementar, minciuna (competența de a minți) ar putea fi considerată unul dintre "fundamentele culturale ale personalității" [Linton, 1968]. Pentru că, dincolo de posibila ei natură înnăscută, competența minciunii este
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
acestea, atât de luminoasă, încât se îngrijesc, nu atât să construiască, cât mai degrabă să nu dea scandal vreunuia. Desigur, revoluția copernicană a schimbat totul, însă nu a denaturat emoția și poezia aurorei și a amurgului. Ceea ce îi dădea fiori psalmistului, marelui Rumi ori indianului din America îi mai vorbește și acum inimii, cu toate că Pământul a fost atât de crunt devastat. Revoluția antropologică, de care uneori ne simțim asediați și inundați, ca și cum ar fi vorba de un teribil tsunami, a influențat
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Dawidów) va fi constituit, apoi, un stimulent în revelarea de sine a poetului român, în a cărui tălmăcire psalmii descoperă un univers, recreat în marginea textului biblic cu ingeniozitate plastică, ingenuitate și prospețime. Peisajul, impregnat de sunetul difuz al lamentației psalmistului, se modifică treptat, fastuozității exotice a psalmilor îi ia locul abundența bucolică, sugerând medii familiare, în care harfele devin „buciume” autohtone, alăuta este substituită cu „cetera”, munții biblici - cu „măgurile” Moldovei, taurii - cu „inorogii” fantastici ai cărților populare. Versuitorul pare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
răceală de gheață”. Plângerea Ecleziastului, motivul perisabilității lumii - străvechiul topos „ubi sunt” al liricii antice și medievale - se regăsește în psalmii lui D., ca și la contemporanul său Miron Costin, autorul poemului Viiața lumii. Rezonanțe de bocet interferează acum lamentația psalmistului, sentimentul trecerii nu întunecă, ci atrage doar o melancolie senină. În imaginea petrecerii pe pământ a omului, aidoma unui ciclu vegetal („Ca otava ce să trece / De soare și de vânt rece, / De demineață-i cu floare, / Sara-i veștedă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
grupuri bine ordonate. La acest capitul, servea cu multă grijă populația locului, procurând pâine și vin din belșug, bucurându-se de o așa mulțime de frați și de reîntoarcerea fericitului Francisc. La acest capitul, fericitul Francisc, alegând ca temă cuvintele psalmistului: Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul meu, care îmi deprinde mâinile la luptă, a predicat fraților, învățându-i virtuțile, îndemnându-i să fie răbdători și să dea lumii exemplu bun. În același fel vorbea poporului, iar poporul și clerul rămâneau edificați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (sa creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de colaborator, dacă acționa asemenea Tatălui, însă El a voit să desăvârșească prin Duhul. Cerurile s au facut, (zice Psalmistul), cu Cuvântul Domnului și toate puterile cerești, cu suflarea gurii Lui (Ps. 18 Tâlcuirea Pr. D. Fecioru: Acest sirian a fost identificat cu Diodor al Tarsului, contemporan cu sf. Vasile cel Mare, cu Teofil al Antiohiei, cu Efrem Sirul și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
prin voință, lipsindu-se de (concursul) Fiului; însă a voit (să creeze) prin Fiul. Nici Fiul n-ar fi avut nevoie de colaborator, dacă acționa asemenea Tatălui, însă El a voit să desăvârșească prin Duhul. Cerurile s au făcut, (zice Psalmistul), cu Cuvântul Domnului și toate puterile cerești, cu suflarea gurii Lui (Ps. 32, 6). Cuvântul nu trebuie înțeles ca o anume vibrare a aerului, emis prin organele vocale, nici Duhul ca o suflare a gurii, provenită din căile respiratorii, ci
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
singură dată lui Dumnezeu în Biblie, în Ps 24/23,8: M ze melek hakk">Ä: / YHWH ‘izzóz we-gibbÄr / YHWH gibbÄr mileƒ"m"h: „Cine este acesta: Împăratul slavei? / Domnul cel tare și puternic, Domnul cel puternic în război.” (C) Psalmistul i se adresează uneori lui Dumnezeu numindu-l ‘uzz, „tăria mea” (Ps 59,18), ‘ózzenó, „tăria noastră” (Ps 81,2). Semnificație de bază: plin de forță. 3.1.7.2. H"sn: „tare” (SC, Blaj, BVA, BS); „puternic” (G-R
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiind tot un participiu prezent - de la verbul ƒ"qar, „a cerceta amănunțit, a explora”. Apare mult mai des că verb la un mod personal avându-l ca subiect pe YHWH. De pildă, el dă tonul întregului Psalm 139, în care psalmistul recunoaște că este cunoscut în întregime de YHWH: „Doamne, Tu m-ai cercetat (ƒaqartan) și mă cunoști (ted"‘)”. Semnificație de bază: Cel care cercetează și știe totul, spre a judeca (+ metaforă antropomorfizantă). 3.1.9.6. TokQn: „îndireptează”, „cunoaște” (SC
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
excelență (ca prim sens, denumește acțiunea olarului). Este verbul folosit în relatarea iahvistă a creării omului (Gen 2,7-8), deosebită de cea din poemul de tradiție sacerdotala din Gen 1, unde apar doar verbele b"r"’ și ‘"œ"h. Și psalmistului îi place să detalieze crearea omului prin metaforă modelarii: HayyoțQr yaƒa: libb"m hammQ>n ’el kol mă‘aœQhem (Ps 33,15): „Cel ce plămădește inima fiecăruia, cel ce pătrunde toate lucrările lor.” (t.n.) Hannota‘ ’ozen ha-lo’ yišem"‘ ’im
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
profețiile mesianice (Is 32,15; 59,21; Ez 36,27, Zah 12,10 etc.). Fiind al lui Dumnezeu, el este sfânt: „Duhul tău cel sfânt (ruaƒ qadeška, LXX: tò pne¤mă tò hágión sou) nu-l lua de la mine”, spune psalmistul (Ps 51,13). În Noul Testament, este o persoană distinctă, desi nedespărțita, de „Tatăl” și de „Fiul”, în unică dumnezeire trinitara. În Faptele Apostolilor, unde este personaj central, jucând, în maniera proprie, rolul lui Isus din Evanghelii, precum și în Apocalips, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
son œil voit un trône splendide, Le Poète serein lève șes bras pieux, Et leș vastes éclairs de son esprit lucide Lui dérobent l'aspect des peuples furieux. Charles Baudelaire, Bénédiction Spre cer, unde zărește un jilț și o minune, Psalmistul își ridică smerita rugăciune, Și lungă scăpărare a nimbului rotund Priveliștile lumii dușmane i le-ascund. Traduit par Tudor Arghezi.731 À une analyse comparative, on comprend qu'il n'y a pas de correspondance totale au niveau sémantique entre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]