428 matches
-
totală, spaimă și lipsă de încredere în sine. Tratament • 1R • 3R • 6R • 8F • 18V Dizarmonie inimă/rinichi Simptome Palpitații, agitație mintală, somn perturbat, tulburări de memorie, amețeală, acufene, surditate, spermatoree, febră vesperală, anxietate, tristețe, depresie, rupturi între conștiința corpului și psihism. Tratament • 8I • Yin Tang • 24VG C. Tratamentul Principala cauză a picioarelor umflate este stagnarea: • energiei; • sângelui; • lichidului organic. Semne comune tuturor tipurilor de picioare umflate: senzație dezagreabilă de presiune internă și oboseală la mers pe jos. Clasificarea picioarelor umflate, după
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
pe scurt, toate manifestările specifice pentru ceea ce numim în mod normal depresie. Depresia denotă o slăbiciune profundă a Shen-ului și o scădere bruscă a Yang-ului general. Cauze ale depresiei Endogene: • factori ereditari Yuan Qi (depresie constituțională sau fragilitate); • tulburări ale psihismului (depresie reacțională); • tulburări cronice ale substanțelor (vid de energie și vid de sânge); • tulburări de funcționare a organelor. Exogene: • alimentație insuficientă și dezechilibrată; • lipsa odihnei; • surmenajul și acumularea stresului; • alcool, tutun, cafea, droguri (chiar și cele ușoare). Clasificarea depresiilor La
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
și modul de întărire a motivației de către profesor. I.5. Motivația în contextul școlii Categoriile de operații cu care operează astăzi literatura de specialitate sunt variate. Faptul este justificat de natura criteriilor și a metodologiei cu care se investighează psihismul uman și îndeosebi de concepția autorilor asupra problemei în cauză. În concepția noastră sistemul motivațional apare ca fiind pluralist. Dacă acceptăm că sfera comportamentelor de învățare este plurimotivată, atunci trebuie ca și analiza noastră să evidențieze complexitatea fațetelor mecanismului motivațional
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
metodologiei educaționale; gradul de insatisfacție pe care-l provoacă în personalitatea elevului un anumit tip de relații educative; valoarea diagnostică și prognostică pe care o capătă pentru școală, pentru educatori, pentru elev și pentru alți factori școlari, stările dinamogene ale psihismului elevului; 4. motivație înaltă (ridicată), medie și redusă (scăzută), calificând gradul de angajare educațională al elevilor, statutul lor în structura clasei și în situații variate de învățare, de pregătire profesională etc. S-a constatat faptul că preadolescența și adolescența se
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
atmosfera de Încredere de bază (basic trust) a cadrului familial. Perturbările dinamicii familiale se reflectă În perturbările procesului stadial al dezvoltării psihice care se pot manifesta uneori tardiv sub forma violenței. În acest mod familia reprezintă cadrul primar al structurării psihismului și socializării primare, dar și al violenței. Caracterul de sistem deschis al familiei către grupul social căruia Îi aparține transformă relația duală mamă-copil Într-o relație lărgită, care se dezvoltă progresiv În procesul de socializare. Interacțiunea complexă cu mediul primar
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
divine unde G. Bachelard plasează "contemplarea monarhică", dar putem vorbi și de legătura cu transcendentul: "ochiul sau privirea sunt întotdeauna legate de transcendență", ori de percepția dintre "a vedea" și "a ști"7. Indiscutabil că magul trebuie legat de un psihism ascensional, marcat în opera lui Eminescu de locuri în care "nimic nu se interpune între om și cer"8, între viață și moarte. Magul simbolizează inițierea. Dacă în practicile șamanice sau ale taoiștilor 9 urcușul anevoios, muntele, este legat de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
mare parte a memoriei, fie și personale, nu este emanația psihicului individual prin educație, dacă nu și prin controversatele filoane ale subconștientului pe a căror (presupusă) existență s-a clădit psihologia profunzimilor (care mizează pe un fel de genetică a psihismului), omul se definește prin categorii în care "intră", care îl preexistă, și nu pe care și le creează. Recunoscând eficiența și necesitatea demersurilor deductive, cât și inductive, egalitatea lor pe plan epistemologic, consider că preferința pentru una singură din aceste
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
forma exprimată a revelației divine, alta mitul este născocirea operată de teologi întru menținerea ordinii ecleziastice printre credincioși"150. În mit poate fi sesizată cel mai limpede, pe viu, "înțelegerea secretă dintre postulatele cele mai tainice, cele mai virulente ale psihismului individual și necesitățile cele mai stringente și mai tulburătoare ale existenței sociale"151, afirmă Caillois, respectând aceeași schemă duală individual-social, instituită de tradiția psihanalitică. Investigând sursele gândirii mitice, el distinge mai multe niveluri de determinare a miturilor. Fenomenele naturale ar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
necesitând o bogăție extremă a instrumentarului mintal prin multipli vectori, pe diferite niveluri de sens, în toate domeniile vieții intelectuale, sociale, morale, religioase, instituind o gândire analogică, în care fiecare lucru real corespunde unuia ascuns, ideal, imuabil.413 Simbolul "mobilizează psihismul în totalitatea lui", determinând participarea subiectivă la interpretare, precum arhetipurile lui Jung, care sunt "modele performante", dotate cu dinamism formativ, cu rol de motor și de unificator în evoluția personalității, conectând individualul la universal, iar miturile sunt "scenarii ale arhetipurilor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Deși sunt parte a unui câmp autonom, cu viață proprie, imaginile se transformă în timp, în diferite epoci culturale, multiplicându-se în fascicule ori "bazine" semantice, miturile care le vehiculează cunoscând reapariții și reîntrebuințări. Simbolizarea este o manifestare primordială a psihismului și nu există sens simbolic fără o imagine sensibilă, însă nu orice reprezentare sensibilă comportă o dimensiune simbolică (în simbol imaginea rupe legătura cu referentul sensibil, nu mai este o copie, ci are valoare prin sine însăși).425 Perceperea valențelor
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Purus.a”, indicul. Visul (REM, Gemenii, Organistul) este un manual complet de mitologie psihanalitică. Specificul fantasticului cărtărescian rezidă în chiar această ars combinatoria de mister psihologic și feerie agresivă, de ingenuitate și demonism, de Bradbury, meraviglia, Wajda și Bulgakov, de psihism tanatic, jubilație fantasmagorică, strada Mântuleasa și strada Venerei. Tradusă în franceză (Le Rêve, Paris, 1992), cartea a fost nominalizată la Premiul Médicis, pentru cea mai bună carte străină a anului. Aproape simultan cu țesăturile fabuloase ale Visului, C. realiza o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
punctează o zi din viața a două cupluri familiale dintr-un oraș oarecare, unite prin pasiunea pentru partidele duminicale de canastă. Dar jocul se amână, întrucât cineva lipsește din localitate. Stările personajelor, care sunt actorii celor mai banale situații, ori psihismele unei nopți sunt înregistrate cu o minuțiozitate demnă pe alocuri de proza lui James Joyce sau de Noul Roman, îndeosebi de Nathalie Sarraute (Portretul unui necunoscut). În a doua secțiune, Tratat despre simțuri, soțul suportă o intervenție oftalmologică și nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290600_a_291929]
-
personalitatea penitentului. Deși sacramentul este o întâlnire cu Dumnezeu și o lucrare eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi trăită de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental al persoanei. Penitentul matur armonizează înțelegerea rațională cu sensibilitatea iubirii, fiind capabil să le supună pe amândouă voinței lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de penitent în mod adecvat numai dacă deține un anumit nivel de religiozitate matură. Cu certitudine, o religiozitate matură nu se poate forma decât pe matricea unei personalități mature. Aceste două elemente se completează, pentru că „credința trăiește prin psihism așa cum psihismul trăiește prin credință”. Maturitatea religioasă implică o integrare adecvată a rațiunii și a sentimentului în întreg ansamblul psiho-comportamental al persoanei. Penitentul matur armonizează înțelegerea rațională cu sensibilitatea iubirii, fiind capabil să le supună pe amândouă voinței lui Dumnezeu. El nu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asupra modului în care copilul participă la sacramentul reconcilierii, indiferent dacă experiențele sau informațiile educative au sau nu un caracter religios. Ele pot avea un caracter moral, relațional-social, sau cognitiv, fiind aspecte ce influențează formarea întregii personalități a copilului, a psihismului și a atitudinii acestuia. Acest lucru este important, pentru că celebrarea acestui sacrament presupune mai multe elemente: o conștiință clară (care se formează de-a lungul anilor), un simț al păcatului și un sentiment corect de vinovăție (care se formează în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
securitate” propus de Kardiner (1947) și care se compune dintr-un ansamblu de conduite utilizate de indivizii aceleiași societăți pentru a înfrunta aceleași pericole și frustrări. Sistemul de securitate reunește măsuri de apărare instituționalizate la nivel social sau înscrise în psihismul individual, ca modalități obișnuite de reacție la frustrările induse de mediul social. 2. Conceptul de degajaretc "2. Conceptul de degajare" Conceptul de degajare sau mecanism de degajare (working-off mechanism) a fost introdus în 1943 de Edward Bibring, într-o lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
pune în valoare, fiindcă este încredințată, prin reacție, de „propriile sale talente și capacități superioare mediei umane” (Adler, 1933/1963). Acesta este complexul de superioritate. În „psihologia individuală”, supracompensarea apare ca fiind „teoria potrivit căreia una dintre motivațiile importante ale psihismului este tendința de a compensa anumite inferiorități organice” (Petot, 1991). Exemplele cel mai des citate sunt cel al lui Demostene, care era bâlbâit, dar a devenit un mare orator, al lui Talleyrand, care, deși șchiop, era celebru pentru eleganța sa
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
identificarea proiectivă. Contribuția lui Lagache (1962b/1982) se referă la participarea identificării cu agresorul la constituirea idealului eului, acest model căruia copilul încearcă să i se conformeze identificându-se cu adultul atotputernic. Exempletc "Exemple" Poveștile sunt rezervoare inepuizabile pentru înțelegerea psihismului. În convorbirile sale cu Sandler (1985/1989), A. Freud amintește de Cartea junglei a lui Kipling, punând accentul pe strigătul cu rol protector - am putea spune chiar defensiv - pe care Mowgli este învățat să-l scoată atunci când traversează jungla. De
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Freud reia ideea câțiva ani mai târziu, când subliniază că uitarea voluntară este o eventualitate curentă. Situația de conflict fiind foarte frecventă, eul încearcă adesea să se apere împotriva amintirilor neplăcute, fără ca acest efort să conducă la un clivaj al psihismului, ca la isterici (1910/1991). A. Freud (1936/1993) nu citează înlăturarea, care lipsește și din majoritatea studiilor consacrate mecanismelor de apărare. Totuși, între 1955 și 1980, mai mulți autori anglo-saxoni au manifestat interes pentru acest mecanism. Vaillant (1977) îl
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
văzut sub aspectul său defensiv. Freud (1894/1974) introduce termenul „proiecție” în legătură cu nevroza de angoasă. Această stare morbidă, în care rolul factorilor actuali ar trebui să fie dominant, este însoțită de manifestări somatice multiple ce s-ar datora faptului că „psihismul se comportă ca și cum ar fi proiectat excitația în exterior. Se înregistrează astfel o recanalizare spre lumea exterioară a excitației sexuale resimțite ca periculoasă”. Autobiografia președintelui Schreber îi dă lui Freud (1911/1979) ocazia să explice paranoia prin proiecția numită apărare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
considerare rădăcinile reactive adânci ale organismului, care se nasc în "abisurile" reflectării conștiente realizată în raport cu condițiile stimulative, încărcată de simboluri de diferite feluri existente în viața de relație curentă. Sistemul totalitarist comunist sancționa psihanaliza ca metodă generală de explorare a psihismului uman, căreia îi nega aplicațiile asupra conștiinței, pe cele psihoterapeutice, în tratarea tulburărilor de comportament psihonevrotice sau de alt fel, îi interzicea orice pretenție de a se extinde asupra culturii umane, de a-și exercita aplicațiile interdisciplinare, împreună cu caracterologia, cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
experimentalistă a psihologiei, întemeierea psihanalizei se raportează tot la numele unui medic, la cel a lui Sigmund Freud (1856-1939), contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sublimare de care este capabil un individ, ca și inconștientul colectiv, ca fiind suportul imaginilor mitologice, al arhetipurilor care intră în joc în astfel de situații. Este un cadru bine elaborat pentru reprezentarea rolului experienței umane, adesea tăinuită în abisurile psihismului inconștient, cu influențe asupra vieții emoționale celei mai rafinate. Jung recunoaște că acest conflict debutează din fragedă copilărie, de unde își extrag rădăcinile o serie de reacții nevrotice. Faptul că el recunoaște fundamentele experimentale ale psihologiei aduce pentru el un avantaj
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sexualității, a dezvoltării acesteia pe timpul vieții individuale, subliniind însemnătatea concilierii realizate între orgasmul sexual genital și nevoile sexuale extragenitale, dintre sexualitate și dragoste. Din opera originală a lui Erikson rezultă trei contribuții mai importante: o schemă structurală a dezvoltării psihismului infantil (a); o schemă globală nouă a dezvoltării psihice a omului (b); elaborarea analitică nouă asupra conceptului de identitate (c). 4. Tendințe culturaliste Începând cu anii '30 ai secolului XX, teritoriul american a devenit domeniul de extensie al diverselor tendințe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]