231 matches
-
bruia reconstituirea acurată, obiectivă a faptelor. Desigur, o atitudine compliantă, plină de înțelegere și empatie, liberă de prejudecăți din partea terapeutului este o condiție indispensabilă, care face parte din portofoliul de prerechizite ale intervenției. Stabilirea diagnosticului de PTSD apelează la măsurători psihofiziologice (ca de pildă cele neurohormonale), la investigații imagistice ale creierului, dar are la dispoziție și o gamă diversă de alte metode. Acestea din urmă se subdepartajează în două: unele completate de specialist (și care au la bază interviuri semistructurate sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
primară a persoanei, care pentru o mai bună rigurozitate a demersului, alături de solicitudinea și empatia clinicianului, reclamă și combinarea unui interviu clinic structurat cu un inventar de autoevaluare. Administrarea de probe care să permită și obținerea unor date de natură psihofiziologică, sporește acuratețea diagnosticului. Cert este că înaintea demarării terapiei propriu-zise, specialistul trebuie să cunoască: istoricul traumelor anterioare (datorită potențialului lor agravant); calitatea relațiilor sale interpersonale („mediul de refacere”); nivelul satisfacției ocupaționale a pacientului (în profesie sau activități de loisir); identificarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
joacă în vindecare, de aceea majoritatea dintre aceștia (73%) pledează pentru importanța rugăciunii. Mai apoi, Centrul Național pentru Medicină Complementară și Alternativă, susținut financiar de Institutul de Sănătate a SUA, a demarat o serie de cercetări pentru a decela efectele psihofiziologice ale tehnicilor spirituale (rugăciune și meditație). Dar studiile privind eficacitatea rugăciuni nu constituie un apanaj american. O dovadă expresivă (apud Servan-Schreiber, 2008) o constituie preocupările medicului L. Bernardi, de la Universitatea din Pavia, care în contextul investigațiilor sale privind ritmurile autonome
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Cele mai multe idei sunt reluate din lucrările anterioare, dar dezvoltarea lor a ajuns la puncte de vedere originale. Într-un prim capitol, care stabilește premisele lucrării, P. Zosin analizează netemeinicia liber-arbitrismului, care, pentru autor, constituie o expresie implicită a recunoașterii dualismului psihofiziologic. Voința în sine (liber arbitrul) este o categorie imposibil de admis. "Individul poate avea iluzia că vrea și odată faptul consumat să-și închipuie că a greșit, c-ar fi putut vrea și altfel; în fapt el e strict determinat
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sisteme de răspuns cognitiv, fiziologic, psihosenzorial și comportamental se auto-întrețin prin bucle de întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de a se confrunta cu situația neplăcută, încât sentimentul de neputință se instalează. Orice tratament cognitiv-comportamental al fobiilor își propune să dezvolte la pacient o capacitate de a înfrunta situația. Principiul expunerii se bazează pe reducerea progresivă și dispariția răspunsului psihofiziologic de teamă și extincția răspunsului de evitare. Pacientul experimentează descreșterea răspunsului anxios atunci când acesta se confruntă în continuare cu situația anxiogenă (fenomen de reducere progresivă și dispariție a răspunsului) și observă absența consecințelor pe care le anticipa (nu leșină, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]