286 matches
-
cei la care sistemul simbolic a rămas neatins dar prezentau motricitatea tulburată. Tot în sindromul disgrafic au fost clasate dizortografiile, având explicații etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
faptul că în domeniul psihopatologiei infantile sunt foarte frecvente și tulburările afective și de comportament, reactive la mediu (acele nevroze sau psihopatii ale copilului) în strânsă dependență cu handicapul vorbirii. Etiologia acestui handicap fiind complexă, se referă la factori endogeni, psihogeni cât și la carențele de ordin educativ și afectiv care realizează un deficit al funcției nervoase, duce la întârziere mintală (pseudo oligofreni) de cele mai multe ori și în mai puține cazuri la o înapoiere mintală veritabilă. Așadar, se poate afirmă că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se constată că tulburările nevrotice au o frecvență mai mare în prima copilărie, în timp ce devierile de conduită sunt rar întâlnite înainte de 7 ani marcând o frecvență deosebită în preadolescență și pubertate. Pentru tulburările nevrotice factorul etiologic esențial este de natură psihogenă (mediul familial și școlar - cam 60%) cât și somatogenă (20%) sau de natură mixtă psihosomatogenă (20%), în tulburările comportamentale acționând foarte puțin factorii somatogeni, ci mai ales factori de natură biosocială, deficiențe de ordin cultural, educativ și economic. Pe fondul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
care caută explicația apariției bâlbâielii într-o insuficiență motorie, ridicând întrebarea de ce nu apare această tulburare la începutul dezvoltării vorbirii când există, precum se știe, destule greutăți motorii. Abia la formarea propozițiilor apar primele simptome clonice. Froeschels nu pune factorii psihogeni pe prim plan, dar subliniază totodată că și metodica sa logopedică nu exclude psihoterapia. La copii mici, unde repetițiile de sunete sau silabe constituie principalul simptom, recomandă metoda lui Liebmann. Metoda lui Froeschels, pe care o folosește de îndată ce e posibilă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cere sistemul simbolic a rămas neatins, dar aveau motricitatea tulburată. Și tot în sindromul disgrafic au fost grupate și disortografiile având explicații etiopatologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc prin lipsa suportului lingvistic sau prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia înglobează dificultăți grafice și ortografice explicate prin analiză și sinteză corticală deficitară și concretizată prin imposibilitatea unei citiri corecte, conștiente, curente și expresive, transpunându-se de cele mai multe ori aspectele dislaliei în citire. Aceasta a devenit o problemă medico-pedagogică ce
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
propun să diferențieze și să precizeze categoria de întârziere în dezvoltarea vorbirii și a limbajului, de alte handicapuri verbale ce constau în absența vorbirii (alaliei), pierderea ei (afazici), și de alte imperfecțiuni care deteriorează fenomenul de limbaj (disfazia, dizartria, mutismul psihogen logonevrozele, dislexiile etc.). Se arată că deficitul de limbaj și vorbire formulat în întârzieri, concretizat în forme și intensiuni diferite duce la forme de retard sau alterare a elocuției și recepției, cu răsunet asupra intelectului, afectivității, comportamentului și personalității logopatului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
psihologie și logopedie de pe lângă Spitalul de Pediatrie „Sfânta Maria” din Iași, unde studenții își desfășoară practica psihopedagogică de 2 ani consecutivi. Toate aceste cazuri de abateri în dezvoltare au prezentat numeroase și foarte variate tulburări de limbaj cum sunt: mutismul psihogen, alimentat uneori de cel achinetic, disfoniile și afoniile, dizartrii, alalii, dislalii simple și polimorfe, bâlbâiala, dislexo grafii etc., care au fost în aceeași măsură de importante în tratarea tulburării de bază. Se consideră că acestea întrețin formele de nevroză comportamentală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ai mediului intern și extern. Cercetători prestigioși ca: M. E. Hvatțev, M. Seeman, Vlasova N. A., C. Păunescu, E. Boșcaiu, C. Calavrezo, Barczy Gustav și alții, consideră că apariția și întreținerea bâlbâielii s-ar datora în cea mai mare parte factorilor psihogeni, deși încă nu s-a ajuns la o precizare etiologică unanim recunoscută. La copii și adolescenți dereglările neuropsihice se pot produce mai ușor decât la adult, datorită particularităților reactive deosebite calitativ de ale adultului. Factorii nocivi au o acțiune patogenă
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
lucreze cu mâna dreaptă, apare o stare tensională fiziologică generală, care poate fi și cauza bâlbâielii. Nici aici însă nu poate fi generalizată situația, deoarece mulți stângaci corectați în mica copilărie n-au ajuns bâlbâiți. Având în vedere preponderența teoriilor psihogene în determinarea bâlbâielii, considerăm că mai ales factorii sociali au o mare importanță. Dezvoltarea vorbirii copiilor este mult influențată de mediul educativ familial, de relațiile dintre părinți și de preocuparea acestora de vorbirea copilului. Exigențele părinților în determinarea vorbirii copilului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezintegrare fonetică universală, polimorfă, labilă; prin disocieri automatico voluntare, lapsusuri, sărăcie verbală, confuzii de vocabular și de sens, agramatisme, inversări în topica frazei; prin jargonafazie, stereotipii verbale, perseverări și deseori prin afazie fonemică sau semantică. Adeseori intervin fenomene de mutism psihogen (selectiv), deci o nevroză pur funcțională, consecutivă leziunii. La afazic fenomenele de hipertensionare nervoasă, puternicele excitații subcorticale, produc o focalizare, inhibiție în punctele bolnave ale regiunii corticale interesate în producerea vorbirii și tulbură sinteza funcțională, necesară actului vorbirii, Pe calea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Interviul clinic / 104 5.2.2. Explorări complementare / 105 5.3. Factorii care interferează patologic cu dezvoltarea psihomotorie normală / 107 5.4. Tulburările psihice la copil și adolescent / 109 5.4.l. Tulburări de comportament / 109 5.4.2. Tulburări psihogene / 115 5.4.3. Tulburări endogene / 116 5.5. Intervenții psihoterapeutice la copii / 118 5.5.l. Repere conceptuale / 118 5.5.2. Obiective și desfășurarea procesului psihoterapeutic / 119 5.5.3. Tehnici experiențiale / 122 Capitolul 6. Întârzierile în dezvoltarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nu mai poate fi reconstituită. Apar în sindroamele de involuție. Amnezia retrogradă se asociază întotdeauna cu cea anterogradă și are o întindere și intensitate mai redusă. Există și amnezii lacunare, când subiectul are lacune în evocarea perioadelor trecute și amnezii psihogene evenimente uitate ce au o încărcătură afectivă negativă. 4.1.3.2. Dismnezii calitative I. Iluziile mnezice se referă la evocări eronate ale unor fenomene sau acțiuni trăite de subiect, dar care nu sunt situate în spațiul și timpul real
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
infecto-contagioase, endocrine etc., care pot pune în pericol viața bolnavului. Agitația de tip confuzional este o tulburare psihică și somatică (organică) majoră care trebuie să beneficieze de asistență și tratament atât medical (al bolii organice) cât și psihiatric. 4) Agitația psihogenă este mai puțin frecventă și este determinată de diferiți factori psihologici (eșecuri, evenimente traumatizante etc.), adesea pe fondul unor structuri de personalitate vulnerabile, anxioase, hiperemotive. De cele mai multe ori este o descărcare afectiv-emoțională indusă de dificultăți existențiale, uneori sub forma unor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sub forma unor crize de nervi de mare expresivitate fenomenologică (de exemplu, în isterie); în alte cazuri, sub impactul unui eveniment psihotraumatizant șocant, apar și tulburări de conștiință (stări crepusculare), mai ales la persoane dependente, imature și/sau histrionice. Agitația psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară, posttraumatică
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
hiperactivi manifestă caracteristicile în timpul copilăriei și adolescenței. Pe parcursul dezvoltării hiperactivitatea motorie se diminuează, atingând niveluri de agitație controlată, însă deficitul de atenție și impulsivitatea pot persista până la vârsta adultă (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute: * de șoc * de subșoc 2. Reacții subacute: * reacția depresivă * reacția paranoidă * reacția pseudocatatonică * forma de protest B. Nevrozele 1. Dereglări ale regimului zilnic de viață: * anorexie * bulimie * constipație * diaree * vărsături. 2. Deprinderi nevrotice: * dureroase
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în timpul copilăriei și adolescenței. Pe parcursul dezvoltării hiperactivitatea motorie se diminuează, atingând niveluri de agitație controlată, însă deficitul de atenție și impulsivitatea pot persista până la vârsta adultă (Gianina Cucu-Ciuhan, 2003, apud Dindelegan 2006)79. 5.4.2. Tulburări psihogene A. Reacții psihogene 1. Reacții acute: * de șoc * de subșoc 2. Reacții subacute: * reacția depresivă * reacția paranoidă * reacția pseudocatatonică * forma de protest B. Nevrozele 1. Dereglări ale regimului zilnic de viață: * anorexie * bulimie * constipație * diaree * vărsături. 2. Deprinderi nevrotice: * dureroase * de plăcere 3
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
coord.), Cursa cu obstacole a dezvoltării umane psihologie, psihopatologie și psihoterapie a copilului și familiei, Editura Polirom, 2003. Mitrofan, I. (coord.), Orientarea experiențială în psihoterapie, Editura Sper, București, 2000. Mitrofan, I., "Psihosociodiagnoza și psihoterapie familială în evaluarea bolnavilor invalizi prin psihogenii", în vol. Psihiatria azi, actualități și perspective în asistența bolilor psihice, Iași, 1985. Mitrofan, I., "Familia bolnavului psihic Patologie individuală sau interpersonală", în Revista de Psihologie, nr 4/1991. Mitrofan, I.; Mitrofan, N., Elemente de psihologie a cuplului, Casa de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Infomedica, București, 2002. 60 L. R. Marcus, "Effects of interpreters on the evaluation of psychopatology in on english speaking patients", American Journal Of Psychiatry, 1971, 136, pp. 171-174. 61 I. Mitrofan, "Psihosociodiagnoza și psihoterapie familială în evaluarea bolnavilor invalizi prin psihogenii", în Psihiatria azi, actualități și perspective în asistența bolilor psihice, Iași, 1985. 62 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 63 Susan Nolen-Hoeksema, Abnormal Psychopathology, Editura Mc Grow-Hill, New York, 1998. 64 Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Psihopatologie
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165345_a_166674]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165340_a_166669]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174524_a_175853]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174523_a_175852]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174525_a_175854]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174541_a_175870]
-
7 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 O.9 │Audiometrie la căști sau în câmp liber vocală sau tonala │ 20 O.17 │Exerciții pentru tulburări de vorbire (ședința) logoped │ 15 O.19 │Psihoterapie sugestiva armata în afonii psihogene (ședința) psiholog │ 15 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte P.1 │Recoltarea unui produs patologic sau material pentru biopsie │ 5 R.9 │Teste de provocare nazala, oculara, bronșica │ 5 *) Pentru copii sub 6 ani 20 puncte Ț.1 │Acte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174540_a_175869]