346 matches
-
care măsoară credințele/atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dețin controlul situației și previzionau posibilități mai mari de câștig pentru ei. Femeile asociau mai mult banii cu anxietatea, depresia, furia și neajutorarea, în comparație cu bărbații. Studiul a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri și nu a fost preocupat de validitatea psihometrică. Însă are o bază de date impresionantă(Furnham și Okamura, 1999). Psihologii clinicieni au încercat de asemenea să taxonomizeze ceea ce denumeau diferite complexe legate de bani, patologia banilor sau nevroze legate de bani. În cartea sa, Forman (1987 apud Furnham
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
etica muncii și credințele politice (extremă dreaptă sau stânga) determină aceste tipuri de raportare a indivizilor la bani. El a reușit să explice doar 6-14% din varianță prin utilizarea ca valori de măsurare a credințelor de muncă și politice. Evaluarea psihometrică a chestionarului făcută de Furnham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) sugerează că deși validitatea internă și structura factorilor mai trebuie prelucrată, tipologia lui Forman rămâne cea mai bună din domeniu (Furnham și Okamura, 1999). Studiul examinează relația dintre cercetarea
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
informații despre preferințele fiecăruia. Cu toate acestea capacitatea profesorilor de a identifica eficient preferințele elevilor lor, este În prezent limitată. Se simte nevoia de a crea o scală pentru măsurarea stilurilor de Învățare legate de activitatea la clasă, cu proprietăți psihometrice mult mai bune, precum se simte și nevoia unei mai bune Înțelegeri asupra modalității În care compatibilitatea dintre stilurile de Învățare ale elevilor și strategiile de predare ale profesorilor influențează Învățarea. Indiferent de tipul de măsurare a stilurilor de Învățare
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
problemei prin intuiție și nu prin rațiune. Specificul creativității artistice constă în descoperirea relației intime dintre formă și volum. După L.R.Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
Maslow susținea că trebuie să li se ofere copiilor posibilitatea de a lua cât mai multe decizii privind propria lor dezvoltare. Personalitatea poate fi abordată din direcții diferite, majoritatea teoriilor putând fi circumscrise următoarelor orientări (M. Golu, 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică, socio-culturală și antropologică. Majoritatea teoriilor personalității explică însă mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare. Pentru depășirea orientărilor care concep personalitatea ca o însumare de însușiri psihice (factori, trăsături), autorii români P. P. Neveanu și Tinca Crețu s-au
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
asupra demersului psihoterapeutic, care presupune mai multe etape și anume: -etapa de culegere a datelor sau de anamneză, în care ne informăm asupra clientului, a problemei sale și a posibilelor cauze, în funcție de curentul psihoterapeutic; -etapa de investigare prin metode psihologice, psihometrice pentru ca în final să putem pune în evidență obiectiv schimbările induse de terapie-această etapă nu este una obligatorie în practica clinică, de cele mai multe ori eficiența este observată prin schimbarea comportamentelor sau prin relatări subiective; -etapa de stabilire a planului
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
dezvoltare a aptitudinilor generale sau specifice care necesită experiențe de învățare diferențiate prin volum și profunzime de experiențele obișnuite furnizate de școală. Definirea supradotării intelectuale trebuie să includă existența unor inteligențe multiple: inteligența lingvistică, 20 inteligența logico-matematică, inteligența spațială, inteligența psihometrică și chinestezică, inteligențele intrași interpersonale. Există inteligențe atipice, aproape complet neinvestigate care se exprimă doar în contextul unor sarcini specifice și care nu pot fi evaluate decât cu metodologii profesioniste. Comparativ, mai uzitat, termenul „talent” desemnează cu precădere, aptitudinile specifice
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
apud Furnham și Okamura, 1999) au fost mereu fascinați de numărul nevrozelor asociate cu banii (Furnham și Okamura, 1999). Un motiv al faptului că atitudinea față de și comportamentele asociate cu banii au fost neglijate și necercetate a fost lipsa instrumentelor psihometrice care să măsoare credințe și comportamente legate de bani (Medina, Saegert și Gresham, 1996 apud Furham și Okamura, 1999). În anii 1970, Wernimont și Fitzpatrick (1972, apud Furham și Okamura, 1999) au folosit o scală simplă de diferențieri semantice, dar
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
1999) s-au dezvoltat numeroase chestionare. Aceste instrumente de măsură diferă din perspectiva mai multor dimensiuni: fundamentele teoretice (behaveoriști versus psihanaliști), generalitatea versus specificitatea lor, gradul în care măsoară credințele/atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
care măsoară credințele/atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud Furnham și Okamura, 1999) au încercat să dezvolte un instrument psihometric complet numit Scala Atitudiniilor față de Bani (Money Attitude Scale MAS), analiza factorială a 62 de itemi din selecția originală au relevat cinci factori: PuterePrestigiu, Timp Economie, Neîncredere, Calitate și Anxietate. Ei au descoperit că atitudinile față de bani erau, în mod
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
dețin controlul situației și previzionau posibilități mai mari de câștig pentru ei. Femeile asociau mai mult banii cu anxietatea, depresia, furia și neajutorarea, în comparație cu bărbații. Studiul a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri și nu a fost preocupat de validitatea psihometrică. Însă are o bază de date impresionantă(Furnham și Okamura, 1999). Psihologii clinicieni au încercat de asemenea să taxonomizeze ceea ce denumeau diferite complexe legate de bani, patologia banilor sau nevroze legate de bani. În cartea sa, Forman (1987 apud Furnham
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
etica muncii și credințele politice (extremă dreaptă sau stânga) determină aceste tipuri de raportare a indivizilor la bani. El a reușit să explice doar 6-14% din varianță prin utilizarea ca valori de măsurare a credințelor de muncă și politice. Evaluarea psihometrică a chestionarului făcută de Furnham (1996 apud Furnham și Okamura, 1999) sugerează că deși validitatea internă și structura factorilor mai trebuie prelucrată, tipologia lui Forman rămâne cea mai bună din domeniu (Furnham și Okamura, 1999). Studiul examinează relația dintre cercetarea
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
informații despre preferințele fiecăruia. Cu toate acestea capacitatea profesorilor de a identifica eficient preferințele elevilor lor, este în prezent limitată. Se simte nevoia de a crea o scală pentru măsurarea stilurilor de învățare legate de activitatea la clasă, cu proprietăți psihometrice mult mai bune, precum se simte și nevoia unei mai bune înțelegeri asupra modalității în care compatibilitatea dintre stilurile de învățare ale elevilor și strategiile de predare ale profesorilor influențează învățarea. Indiferent de tipul de măsurare a stilurilor de învățare
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
care s-au ocupai de pacienți cu diverse probleme psihice. Există, în principiu, trei școli principale de psihologie care au contribuit la dezvoltarea teoriilor psihologice ale personalității. Acestea sunt: școala psihanalitică a lui Sigmund Freud și a discipolilor săi, școala psihometrică, al cărei reprezentant celebru este Hans Eysenck, și școala umanistă, care include teoriile avansate de către Carl Rogers și de alți psihologi care au adoptat o abordare similară. Vom analiza, pe rând, fiecare dintre aceste grupuri de teorii. Abordarea psihanalitică a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
personalității a fost conceptul de libido, considerat o energie vitala, generală, motivantă. Freud considera că libidoul se focalizează asupra a diferite părți ale corpului în timpul copilăriei și că felul în care individul percepe plăcerea prin libido influențează dezvoltarea personalității. Abordarea psihometrică a personalității Teoria lui Eysenck asupra personalității Eysenck a fost influențat de tradiția bchavioristă. Behavioristii susțineau că singura modalitate de înțelegere a oamenilor dintr-o perspectivă autentic științifică este prin analiza comportamentului lor și nu a aspectelor de genul gândirii
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Astfel de persoane tind să aibă standarde ridicate de comportament, foarte nerealiste, altfel spus, concepția despre sine ideală nu se mai corelează deloc cu sinele real. Teoria constructelor personale a lui Kelly Nici Kelly nu era de acord cu abordarea psihometrică a personalității deoarece simțea că nu se spunea mare lucru despre modul în care indivizii înșiși interpretează cee ce se întâmplă în jurul lor. El spunea că ființele umane se comportă ca niște oameni de știință în experiențele și activitățile lor
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
performanță, valoare utilitară, valoare estetică etc.). În general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai ales pentru componentele motivațional-afective și morale ale personalității, în timp ce produsele de ordin științific și tehnic sunt relevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental și motor-dexteritatea. METODELE PSIHOMETRICE Metodele psihometrice sunt modalitățile de măsurare a capacităților psihice ale individului în vederea stabilirii prezenței sau absenței lor și mai ales a nivelului și gradului de dezvoltare. Prin intermediul acestor metode se urmărește stabilirea unui diagnostic pe baza căruia să se poată
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
utilitară, valoare estetică etc.). În general produsele de ordin literar-artistic sunt relevante mai ales pentru componentele motivațional-afective și morale ale personalității, în timp ce produsele de ordin științific și tehnic sunt relevante pentru componentele de ordin cognitiv-instrumental și motor-dexteritatea. METODELE PSIHOMETRICE Metodele psihometrice sunt modalitățile de măsurare a capacităților psihice ale individului în vederea stabilirii prezenței sau absenței lor și mai ales a nivelului și gradului de dezvoltare. Prin intermediul acestor metode se urmărește stabilirea unui diagnostic pe baza căruia să se poată formula un
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în vederea stabilirii prezenței sau absenței lor și mai ales a nivelului și gradului de dezvoltare. Prin intermediul acestor metode se urmărește stabilirea unui diagnostic pe baza căruia să se poată formula un prognostic asupra evoluției viitoare. Cea mai cunoscută dintre metodele psihometrice este metoda testelor psihologice. Dacă inițial testele măsurau doar dezvoltarea intelectuală a copiilor, mai târziu au fost extinse la determinarea aptitudinilor în vederea selecției profesionale, iar astăzi sunt folosite în legătură cu toate funcțiile psihice și în toate domeniile de activitate. Testul este
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
problemei prin intuiție și nu prin rațiune. Specificul creativității artistice constă în descoperirea relației intime dintre formă și volum. După L.R.Mooney, procesul creativ trebuie studiat în funcție de interacțiunea dintre persoană, proces, produs și mediu. I 1.2.7. Teoria factorială (psihometrică) a creativității Teoria factorială a creativității a fost impusă de J. P. Guilford care a elaborat un model tridimensional al intelectului și a propus studierea creativității pe baza unor baterii de teste axate pe gândirea divergentă DPT. A reuși să
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
bună predicție. Modelului respectiv i se reproșează trei slăbiciuni metodologice: 1) insuficiența datelor obținute în cercetările empirice; 2) variabilitatea scalelor de măsurare a schimbului dintre lider și subordonați (de la 2 la 12 itemi), nici una dintre ele nefiind supusă unui studiu psihometric prealabil sau unei validări explicite; 3) caracterul restrictiv al concepției teoretice care nu furnizează suficiente elemente de definire a rolurilor, nu arată cum apar și se dezvoltă relațiile de schimb dintre șefi și subordonați (Dienesch, Liden, 1994, pp. 141‑145
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
au fost elaborate peste 100 de scale de măsurare a stilului de conducere. Din păcate, frecvența utilizării acestora este foarte variată (cele mai multe au fost folosite o singură dată și numai 3% cu frecvență ceva mai mare). De asemenea, caracteristicile lor psihometrice (validitate, fidelitate etc.) sunt nesatisfăcătoare (vezi Schriesheim, Kerr, 1977, p. 19). Instrumente de diagnoză a stilurilor de conducere pot fi întâlnite în mai toate lucrările dedicate analizei comportamentului organizațional (vezi Gordon, 1987; Altman, Valenzi, Hodgetts, 1985; Hellrieger, Slocum, Woodman, 1992
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dețin capacități echivalente pentru asimilarea culturii. Conform lui G. Jahoda (1988), invarianța culturală și metodologică este o cerință a universalismului. W.J. Lonner a observat variații considerabile în abordarea universalilor în termenii psihologiei interculturale. Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Demersul nostru sugerează o dată în plus puterea rețelelor valorice de fundal, predominant asistențiale, privite ca principali predictori deopotrivă pentru ansamblul emoțiilor activate, cît și pentru specificul comportamentelor organizaționale angajate de subiecți. De asemenea, dorim să redeschidem succint discuția asupra proprietăților psihometrice ale probei VSM94, care a constituit sursa unor dezbateri de specialitate aprinse (Spector et al., 2001b; Hofstede, 2002). (vezi tabelul 7) în ce ne privește, rezultatele coeficientului Alpha Cronbach se află la limita acceptabilității chiar și pentru pragul cel mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]