621 matches
-
și psihopatii, din punct de vedere psihopatologic pare însă a fi admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură „internă”, conflictuală și ambivalență, de structura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
admisă de numeroși specialiști. Se consideră că mulți nevrotici sunt de fapt „psihopați cu exterior nevrotic” (Stranski). Walter admite existența concomitentă atât a „psihopaților nevrotici”, cât și a „nevroticilor psihopați”. Faptul se explică prin relația dintre „fragilitatea constituțională” a dispoziției psihopaților și „vulnerabilitatea” nevroticilor la acțiunea factorilor mediului sau ai lumii externe. Bräutigam propune să se delimiteze structura nevrotică, ca fiind una de factură „internă”, conflictuală și ambivalență, de structura psihopaticilor, care este mai mult de factură „exterioară”. Häfner, la rândul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de structura psihopaticilor, care este mai mult de factură „exterioară”. Häfner, la rândul său, face o analiză comparată între nevroze și psihopatii. După acesta, nevrozele sunt tulburări ale comunicării inter-umane, individul rămânând însă în limitele stabilite ale lumii. Spre deosebire de aceștia, psihopatul este incapabil de a se adapta, de a se integra sau de a se pune de acord cu lumea, cât și de a putea fi egal cu sine-însuși, dificultatea sa fiind legată de o tulburare caracterial-constituțională. Nevrozele sunt conflicte situate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității normale. Aceste personalități patologice sunt definite de K. Schneider, ca având comportamente profund imprimate, inflexibile, rău adaptate, de o suficientă gravitate pentru a putea provoca fie un deficit de adaptare, fie o suferință subiectivă. Manifestările sau trăsăturile psihopatologice ale psihopaților încep sa se manifeste încă din perioada adolescenței, sau, în unele cazuri chiar mai devreme, persistând în perioada adultă și accentuându-se cu înaintarea în vârstă. Trăsăturile de personalitate pot să se constituie în tulburări de personalitate, din momentul în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
etc.). Cea mai cunoscută și utilizată clasificare a psihopatiile aparține lui K. Schneider. Acesta descrie zece tipuri de psihopatii, considerându-le ca reprezentând tipuri de „personalități anormale” și care nu trebuie privite neapărat ca „diagnostice psihiatrice”. Acestea sunt următoarele: 1) Psihopații hipertimici sau activi Aceștia au o dispoziție veselă, un temperament sangvin și sunt activi. Buni și serviabili, adesea tumultoși, sunt capabili de randament însă superficiali, neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neserioși și nesiguri. Au puțin simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați Sunt personalități apropiate de cei deprimați, descriși mai sus. Ei se caracterizează printr-o lipsă de securitate interioară și o lipsă de încredere în ei. Comportamentul lor etic este dominat de scrupule. Pe acest teren se dezvoltă, de regulă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
apropiate de cei deprimați, descriși mai sus. Ei se caracterizează printr-o lipsă de securitate interioară și o lipsă de încredere în ei. Comportamentul lor etic este dominat de scrupule. Pe acest teren se dezvoltă, de regulă, procesele obsesionale. 4) Psihopații fanatici În această categorie sunt incluși cei care-și exagerează meritele personale, supraestimându-și opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimează, este virulent, conflictual, agresiv, mereu în conflict cu societatea. 5) Psihopații vanitoși Aceștia sunt acele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
regulă, procesele obsesionale. 4) Psihopații fanatici În această categorie sunt incluși cei care-și exagerează meritele personale, supraestimându-și opiniile. Fanaticul este o personalitate de tip expansiv, care se supraestimează, este virulent, conflictual, agresiv, mereu în conflict cu societatea. 5) Psihopații vanitoși Aceștia sunt acele personalități care vor să apară mai mult decât sunt în realitate. K. Jaspers îi numește isterici. Ei sunt personalități de tip artificial, orgolioși și excentrici care caută în mod permanent să atragă atenția celorlalți asupra lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aceștia sunt acele personalități care vor să apară mai mult decât sunt în realitate. K. Jaspers îi numește isterici. Ei sunt personalități de tip artificial, orgolioși și excentrici care caută în mod permanent să atragă atenția celorlalți asupra lor. 6) Psihopații cu dispoziție labilă Ei sunt, de regulă, persoane cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra lor. 6) Psihopații cu dispoziție labilă Ei sunt, de regulă, persoane cu o dispoziție fie excitabilă, fie depresivă, cu un caracter permanent oscilant. Le sunt caracteristice fugile, excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
excesele episodice de alcoolism (dipsomanie), stările impulsive subite, în forme diferite. 7) Psihopații explozivi Aceștia sunt indivizii care explodează din orice, la orice motiv anodin. Sunt susceptibili, iritabili și irascibili. Reacțiile acestei categorii de indivizi au un caracter primitiv. 8) Psihopații reci În această grupă sunt incluși oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
oamenii cărora compasiunea, pudoarea, onoarea, responsabilitatea, conștiința morală, le lipsesc complet. Ei sunt sobri, reci, insensibili, brutali, cruzi. Sunt persoane needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
needucabile și incurabile. Din rândul acestora se recrutează delicvenții și criminalii. Unii dintre aceștia pot avea o inteligență superioară. 9) Psihopații abulici Sunt persoane inerte, inactivi, influențabili, fiind permanent dirijați de alții, ușor de manipulat, datorită sugestibilității lor crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei sunt foarte atenți la corpul lor descoperind adesea suferințe imaginare, de factură ipohondriacă. Acuză insomnii, migrene, tulburări cardiace, respiratorii, digestive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale acestor indivizi. O analiză psiho-biografică a personalităților psihopatice pune în evidență aspecte specifice care pot fi sintetizate în următoarele: a) incapacitatea adaptării lor sociale, b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viață în comun cu alții, c) psihopații se dovedesc inapți pentru viața de familie, se simt constrânși de rigorile cuplului conjugal datorită iritabilității lor, indiferenți sau chiar total inafectivi, cu pervertirea apetențelor și instabili, d) inadaptabili la viața și programul de disciplină școlară, ei sunt „elevii problemă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și caracteriopatice din punct de vedere psihopatologic, incorigibile, imposibil de a putea fi ameliorate sau schimbate, imprevizibili, cu tendință la recidivă. 21. REACȚII, CONTRA-REACȚII ȘI DEZVOLTĂRI ANORMALE LA EVENIMENTELE VIEȚII TRĂITE Cadrul general Reacțiile, contra-reacțiile și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
semnificație patogenă „situațiile de viață” ale individului, pe când în cazul dezvoltărilor anormale, factorul decisiv îl reprezintă terenul psiho-biologic constituțional ai acestuia sau o anumită „dispoziție” înnăscută care îi este specifică. Jenkins afirmă, referitor la „teren”, că „fiecare om se naște psihopat, dar prin educație, socializare și autodisciplină se transformă în homo domesticus”. Factorii normativi represiv-modelatori, școlar-educați anali, socio-culturali și moral-religioși, au un rol foarte important în procesul de formare al personalității individului, în „socializarea” acestuia, contribuind astfel la formarea stării sale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
generată de conflictul oedipian. 2) Personalitățile isterice și dependente Problema acestor tipuri a fost studiată de numeroși specialiști (J.M. Charcot, J. Babinski). P. Janet leagă patologia isterică de tipul de constituție mitomaniacă, pe când K. Schneider spune despre isterici că sunt psihopați care au nevoie de a se pune în valoare pe ei înșiși. Personalitatea de tip isteric a fost pe larg descrisă la femei. Ea este caracterizată prin următoarele „trăsături psihopatologice”: histrionismul, facilitatea afectelor, modelul de gândire dominat de imaginație, reactivitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
justifici niciodată greșelile prin afirmații sau gânduri de genul: „Dacă n-o făceam eu, o făcea altcineva”; - ea ajută la evitarea nedreptăților de orice fel și a apariției naționalismelor. În orice societate se pot găsi destui oameni bolnavi psihic sau psihopați agresivi care să se ofere cu plăcere să facă „ordine”, s-o mențină sau s-o impună, la nevoie, cu forța, prin declanșarea unor cruciade/mineriade. Ei pot ajunge până acolo încât să pedepsească anumite grupuri de oameni, personalități, etnii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar bâlciul existenței umane rămâne același. Tema identității e explorată de această dată din perspectiva, ironic-amuzată, a unui „eu” panicat, care suferă de o „boală fără nume”, asemănătoare cu „moftul” lui I.L. Caragiale. Este un fel de cerc vicios al psihopaților, dintre care personajul bolnav se dovedește cel mai sănătos. Aceeași temă este tratată în nuvela Alegerea, construită cu o tehnică tipic postmodernă: amestecul de realități temporale paralele (lumea avocaților de la New York, pretențios-frivolă, cu accente de Satyricon, și lumea „paranormală” a
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
reprezentare” și a capacității aproape științifice de a reconstitui concretul, totul „într-un stil fluent, de frumoasă acuratețe și ținută intelectuală”. În culegerile de proză scurtă Femeia și maimuța (1970) și Aurul (1991) apar personaje asemănătoare cu cele din romane - psihopați sau obsedați care sfârșesc tragic, existențe profund nefericite, de multe ori victime ale iraționalității femeilor -, întâmplări ieșite din comun, între care relatarea (în La Bate-drum) a unei abominabile crime comise de o mamă îndobitocită, care își ucide, fără s-o
MONDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288234_a_289563]
-
Eysenck. Pavlov, 1941. Gray, 1964. Eysenck, 1952. Eysenck, 1947. Analiza sa dimensională schițată de Eysenck pare o cale de urmat, mult mai plină de conținut, ni se pare, decât conceptul de "schemă", de exemplu, cu conținut pur descriptiv. Reacție nevrotică. Psihopatul, de exemplu. In special în ceea ce privește utilizarea sa clinică imediată. Gray, 1964 și 1976. Eynsenck, 1968. Efect Napalkov, 1963. Eysenck, 1968. Paradox nevrotic. Seligman, 1971. Obscuritatea, tunetul, focul, animalele periculoase... Ideea este interesantă; ea reunește, într-o oarecare măsură, modul în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Grupul de întrajutorare mutuală. In 2006 aceasta numără mai mult de 140 asociații. Legea 1901. Tricot, 2005. In ciuda fragilității resurselor lor financiare, cotizațiile aderenților fiind, pentru multe dintre ele, principala sau chiar singura lor resursă. Vezi capitolul 3. Psihiatru psihopat și canibal din celebrul Silence des agneaux. Vezi capitolul 3. Gruyer, Romo și Aubry, 2003. Unele persoane "descoperă" la patruzeci, sau chiar la cincizeci de ani că viața lor a fost ratată datorită unei fobii sociale apărute în adolescență. "Cum
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]