1,093 matches
-
factori predispozanți/de risc și (e) factori de menținere. Factorii declanșatori reprezintă acei factori care produc în mod direct simptomatologia; ei sunt necesari declanșării tabloului clinic, dar adesea nu sunt și suficienți. Unul dintre factorii declanșatori cei mai importanți în psihopatologie se referă la discrepanța cognitivă dintre motivația pacientului (de exemplu, scopuri/dorințe exprimate în așteptări/hopes și expectanțe/expectancies etc.) și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un tablou clinic (de exemplu, stresorii, ca factori declanșatori, pot fi asociați cu tulburări depresive sau anxioase). Atunci când tabloul clinic este prezent, și ei sunt prezenți; atunci când ei nu sunt prezenți, nici tabloul clinic nu este prezent. Până acum, în psihopatologie au fost identificați clar puțini factori determinanți, mai ales de natură psihosocială (vezi însă tabelul 2.4.). Factorii favorizanți joacă în psihopatologie rolul pe care catalizatorii îl joacă în reacțiile chimice. O serie de reacții chimice se pot desfășura cu
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și ei sunt prezenți; atunci când ei nu sunt prezenți, nici tabloul clinic nu este prezent. Până acum, în psihopatologie au fost identificați clar puțini factori determinanți, mai ales de natură psihosocială (vezi însă tabelul 2.4.). Factorii favorizanți joacă în psihopatologie rolul pe care catalizatorii îl joacă în reacțiile chimice. O serie de reacții chimice se pot desfășura cu și fără catalizatori, dar prezența acestora eficientizează întregul proces. Similar, factorii favorizanți eficientizează acțiunea factorilor declanșatori și determinanți în apariția tabloului clinic
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un anumit tablou clinic, dar aceasta nu înseamnă că de fiecare dată când apare un tablou clinic trebuie să fie prezenți factori din fiecare categorie menționată (de exemplu, în anumite situații, factorii favorizanți pot să nu fie prezenți, iar în psihopatologie este adesea dificil de identificat factorii determinanți). Tratamentele care vizează modificarea acestor factori și, prin aceasta, remiterea tabloului clinic, se numesc tratamente etiologice, ele țintind cauza manifestărilor bolilor. (3) Reacții de răspuns ale organismului la acțiunea agenților etiologici (pentru detalii
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
generarea ei; acest lucru reflectă lipsa culturii psihologice și prezența unui model biomedical ortodox și puternic, nu doar la nivelul unui segment larg de profesioniști din domeniul sănătății, ci și la nivelul simțului comun. 3.2.2. Abordarea evoluționistă a psihopatologiei Psihopatologia poate să apară ca urmare a patru mecanisme (Siegert și Ward, 2002; Stein, 2000; Wakefield, 1999): O anumită formă de patologie este o adaptare. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt adaptări care, prin outputul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ei; acest lucru reflectă lipsa culturii psihologice și prezența unui model biomedical ortodox și puternic, nu doar la nivelul unui segment larg de profesioniști din domeniul sănătății, ci și la nivelul simțului comun. 3.2.2. Abordarea evoluționistă a psihopatologiei Psihopatologia poate să apară ca urmare a patru mecanisme (Siegert și Ward, 2002; Stein, 2000; Wakefield, 1999): O anumită formă de patologie este o adaptare. Altfel spus, mecanismele patogenetice implicate în apariția tabloului clinic sunt adaptări care, prin outputul lor - tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cognitive, rezultat al procesului de evoluție, funcționează uneori, sporadic, în mod eronat. Spre exemplu, eroarea masculului de a infera că o femelă este interesată sexual poate duce la agresiuni sexuale. 3.2.3. Tulburări specifice În continuare, vom analiza abordarea psihopatologiei din perspectivă evoluționistă, exemplificând algoritmul cercetării prin cazul depresiei (vezi și Nettle, 2004). Tulburarea de tip depresiv Pasul 1: Care este structura cognitivă care poate explica producerea acestui răspuns? Depresia este un termen care descrie modificări specifice la nivel subiectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
expectanțe/expectancies) și „eul ideal” (așteptări/hopes). Din păcate însă, realitatea nu ne satisface mereu aceste scopuri/dorințe. Discrepanța dintre ceea ce ne dorim (mai ales la nivelul eului real!) și ceea ce se întâmplă este una dintre cauzele fundamentale implicate în psihopatologie (Beck, 1976; Ellis, 1994). Rezolvarea acestei discrepanțe poate lua diverse forme: a) Budismul: cele patru adevăruri nobile ale budismului ne învață că: (1) viața este suferință; (2) suferința rezultă din dorință; (3) pentru a elimina suferința trebuie eliminată dorința; (4
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
primul); (2) mi-ar plăcea și fac tot ceea ce depinde de mine ca ceilalți... (de exemplu, să mă respecte); (3) mi-ar plăcea și fac tot ceea ce depinde de mine ca viața... (de exemplu, să fie dreaptă), mare parte din psihopatologie ar fi eliminată. II. Catastrofarea versus non-catastrofarea În situații negative de viață, unii oameni au tendința de a aloca exagerat resurse cognitive prelucrării acestor evenimente. A catastrofa înseamnă a evalua un eveniment negativ ca fiind cel mai rău lucru care
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ne menține în zona optimului motivațional, stilul absolutist se asociază cu emoții disfuncționale și poate duce la o motivare excesivă, însoțită de o scădere a performanței. Așadar, un stil irațional într-un mediu complex constituie un factor de vulnerabilitate spre psihopatologie. Deși cei care au un pattern dominant irațional pot să fie la fel de performanți în sarcini simple și bine structurate ca și cei cu un pattern cognitiv dominant rațional, ei sunt serios afectați în ceea ce privește starea de sănătate. Iraționalitatea este un factor
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de apariția evenimentelor care pun în mișcare această vulnerabilitate. Dacă evenimentele de viață confirmă iraționalitatea, nu va apărea tabloul clinic. Spre exemplu, un proces irațional de genul „Trebuie să fiu apreciat de toți colegii, altfel este groaznic” nu va genera psihopatologie dacă se întâmplă ca, în prezent, toți colegii să mă aprecieze. Acest proces irațional este însă un factor de vulnerabilitate, căci dacă în viitor anumiți colegi nu mă vor mai aprecia, aș putea ajunge să experiențiez o serie de emoții
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
M. Lewis & J.M. Haviland-Jones (Eds.), Handbook of Emotions, 2nd edition (pp. 91-115). New York: Guilford Press. Coyne, J. (1976). Depression and the Response in Others. Journal of Abnormal Psychology, 85, 186-193. David, D. (2003). Castele de nisip; Știință și pseudoștiință în psihopatologie. București: Editura Tritonic. David, D., Szentagotai, A., Kallay, E. și Macavei, B. (2005). A synopsis of rational emotive behavior therapy: Fundamental and applied research. Journal of Rational-Emotive and Cognitive-behavior Therapy, 23, 175-221. Ellis, A. (1962). Reason and emotion in psychotherapy
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
contextul studiului de fața, personalul medical putând prezenta reacții emoționale specifice în interacțiunea lor cu pacienții. Colson et al. (1986) au realizat un studiu al contratransferului la personalul medical dintr-un spital psihiatric. Autorii au concluzionat că forme diferite de psihopatologie determină modele specifice de reacții afective. Unele manifestări psihopatologice cum ar fi comportamentul depresiv suicidal și agitația violența, provoacă reacții diferite din partea personalului în funcție de pregătirea și specialitatea lor. Manifestările afective ale cadrelor medicale corelează pozitiv cu dificultatea și complexitatea tratamentului
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative, Gabriel Albu • Uitarea intenționată a informației stereotipice, Ioana Todor • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție: Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Datele descriu rezultatele unui studiu realizat pe un lot de cadre medicale din secțiile de urgențe și terapie intensivă din cadrul unor spitale ieșene. 2 Datele descriu rezultatele unui studiu realizat pe un
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
7 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA Remus Bejan Bogdan C.S. Pîrvu PARANOIA Diacronie, sincronie, metodă INSTITUTUL EUROPEAN 2016 Cuvinte-cheie: psihiatrie, artă, Dali, psihopatologie Cuprins Prolegomenon paranoic / 7 Diacronie paranoică / 13 Sincronie paranoică / 43 Metodă paranoică (I) / 77 Metodă paranoică (II) / 101 Conclusio paranoic / 127 Bibliografie / 129 Prolegomenon paranoic Paranoia (mai strident în America, mai discret în Europa) și-a anunțat ieșirea de pe "scena
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Cuprins Prolegomenon paranoic / 7 Diacronie paranoică / 13 Sincronie paranoică / 43 Metodă paranoică (I) / 77 Metodă paranoică (II) / 101 Conclusio paranoic / 127 Bibliografie / 129 Prolegomenon paranoic Paranoia (mai strident în America, mai discret în Europa) și-a anunțat ieșirea de pe "scena" psihopatologiei pe la mijlocul secolului XX, s-a retras oarecum în fundal, sub masca "tulburării delirante" ori a "tulburării de personalitate paranoide" și nu mică să ne fie mirarea dacă în următorii ani nu va coborî de-a binelea în sală și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
de a raționa și gândi logic. O persoană paranoică își pune inteligența în slujba delirului, și din această stare de fapt pot rezulta numeroase idei bizare, ce sunt susținute și apărate cu mare agilitate mintală. Convingerile greșite nu indică totdeauna psihopatologie. Chiar și acelea idiosincrasice, neîmpărtășite de alții, nu sunt în mod necesar false: de exemplu, un concept nou în știință, care este înțeles, în cele din urmă, în contextul discursurilor unanim împărtășite, ale științei. Credințele religioase, mai ales profețiile, au
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
care delirul este principalul (dar nu singurul) simptom, de asemenea faptul că pacienții rareori solicită tratament - toate acestea explică, într-o anumită măsură, lipsa unor progrese semnificative. Nici unul dintre factorii sociali, psihici sau chimici, luat separat, nu poate însă explica psihopatologia delirurilor. În etiologia tulburărilor mintale intră o multitudine de interacțiuni între agenții biologici, psihici ori sociali. În lipsa unui acord asupra originii delirurilor se remarcă totuși câteva poziții teoretice, de ordin genetic și biologic, de factură cognitivă ori psihanalitică. Teoriile genetice
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
la iveală, din amorțeală, elemente ale pseudoștiinței rasiste. Un astfel de exemplu l-am avut când (sub patronatul primăriei Romei și al Provinciei Roma) asociația "Cultura Viva" a promovat un congres definit "științific" intitulat "Născuți la comandă. Maternitate forțată și psihopatologie socială: analiza integrală a cazului românesc". Această așa zisă reuniune cu caracter științific s-a desfășurat în prestigioasa sală Unicef din Capitală, pe data de 2 martie 2009. În cadrul sesiunii doamna Margherita Carotenuto a susținut următoarea teză: înclinația tinerilor români
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a vieții în comun a grupului de rude alcătuind familia. Modele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice și istorice, abia în secolul al XX lea concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihosociale, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială." Așadar, prin complexitatea sa problematica familiei, a suscitat numeroase abordări de pe poziții interdisciplinare. Sociologic, familia este un grup special axat pe funcțiile sale, pe realitățile dintre membrii, pe sistemul de comunicare și interrelaționare. Ca formă specifică de comunitate umană
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
manuale de dragoste și le recomandau pentru cei ce urmau a se căsători. Metodele de cercetare a familiei au fost inițial filologice, etnologice, istorice, abia în secolul nostru concepându-se teorii și cercetări sistematice sociologice, psihologice, psihologice, sexologice și de psihopatologie familială. Familia privită ca nucleu social este prima care influențează dezvoltarea omului, punându-și amprenta pe întreaga sa personalitate. În lucrarea Matriarhatul, Bechofen arată organizarea familială exact așa cum era atunci. Prin urmare matriarhatul se caracterizează prin concentrarea vieții de familie
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
necunoscute ale ascensiunii unui personaj "viclean, ranchiunos, introvertit, mohorât și suspicios", într-un context în care "nu principiile îi animau pe acești demnitari cinici, ci dorința de a perpetua la infinit dominația nomenclaturii". Cum bine se observă în Prefață, "nu psihopatologia liderului explică aberațiile sistemului, ci invers" dar nici nu poate fi trecută cu vederea, zicem noi, paranoia lui Ceaușescu, pe care Maurer declară că a observat-o... prea târziu.... Cartea ne prilejuiește și câteva observații, care, oricum, nu-i diminuează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Învățământ pe trei cicluri întinse pe parcursul a șase ani, plus specializările. Programul include marile axe terapeutice: acupunctură, farmacopee, terapie manuală, ajutor psihologic, igienă și dietetică. • Anul I: 152 de ore; teorie fundamentală 30 de ore, anatomie energetică 20 de ore, psihopatologie energetică 30 de ore, introducere în diagnostic 30 de ore, terapie manuală a țesuturilor moi 42 de ore. • Anul II: 152 de ore; teorie fundamentală 15 ore, anatomie practică 15 ore, studiul sindroamelor maladiilor 35 de ore, diagnostic 35 de
[Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se sublinia că violența nu aparține În exclusivitate psihiatriei, iar examinarea persoanelor violente relevă un
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]