1,094 matches
-
fiind „fenomenul psihic morbid”, analizat din punct de vedere psihologic, diferit de modul de gândire clinico-psihiatric, după o altă metodologie, diferită, în mare măsură de cea a psihologiei. Se profilează, în felul acesta identitatea psihopatologiei, ca o nouă disciplină științifică. Psihopatologia se înfățișează ca o analiză reflexivă având ca obiect „faptul psihiatric” sau „fenomenul psihic morbid” pe care-l utilizează pentru a putea ajunge la înțelegerea bolnavului psihic considerat ca un alt fel de ființă umană, ca un mod de existență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
obiect „faptul psihiatric” sau „fenomenul psihic morbid” pe care-l utilizează pentru a putea ajunge la înțelegerea bolnavului psihic considerat ca un alt fel de ființă umană, ca un mod de existență esențialmente diferit de cel al omului normal. Interesul psihopatologiei se axează pe omul în suferință, nu pe boală, ca în cazul psihiatriei clinice. Din aceste motive psihopatologia va studia următoarele aspecte: a) Câmpul de observație al „faptului psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic considerat ca un alt fel de ființă umană, ca un mod de existență esențialmente diferit de cel al omului normal. Interesul psihopatologiei se axează pe omul în suferință, nu pe boală, ca în cazul psihiatriei clinice. Din aceste motive psihopatologia va studia următoarele aspecte: a) Câmpul de observație al „faptului psihiatric” va cuprinde structurile personalităților morbide, modurile și sensurile delirului, structurile socio-familiale, modurile de comunicare-expresie, actele și conduitele bolnavilor. b) Metodologia va fi orientată în trei direcții principale: Înțelegerea care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihic morbid va fi condusă după metoda reflecției filozofice, ea având caracterul unei hermeneutici a descifrării semnificației faptului psihiatric și implicit a naturii diferite a persoanei bolnavului psihic. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma faptul că psihopatologia are o poziție intermediară între psihiatrie, psihologie și filozofie. Filozofia caută semnificația nebuniei în sfera umanului, pe când psihopatologia, răsturnând problema, caută ca să aducă o semnificație nouă a umanului, justificând în felul acesta realitatea nebuniei. Plecând de la întrebarea dacă „trebuie să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatric și implicit a naturii diferite a persoanei bolnavului psihic. Având în vedere cele de mai sus, se poate afirma faptul că psihopatologia are o poziție intermediară între psihiatrie, psihologie și filozofie. Filozofia caută semnificația nebuniei în sfera umanului, pe când psihopatologia, răsturnând problema, caută ca să aducă o semnificație nouă a umanului, justificând în felul acesta realitatea nebuniei. Plecând de la întrebarea dacă „trebuie să situăm nebunia în sfera umanului, sau umanul în sfera nebuniei?”, se desprinde un important domeniu epistemologic, deosebit de complex
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
justificând în felul acesta realitatea nebuniei. Plecând de la întrebarea dacă „trebuie să situăm nebunia în sfera umanului, sau umanul în sfera nebuniei?”, se desprinde un important domeniu epistemologic, deosebit de complex, cel al „bolilor mintale”, în care distingem trei direcții: psihiatria, psihopatologia și epistemologia științelor nebuniei (M. Thuilleaux). Elementul comun care le apropie, concentrându-le în același cadru, este persoana umană, ființa sub multiplele sale determinate: biologic, psihologic, istoric, sociologic, cultural, moral, religios. În cazul acesta observația clinică are un caracter pur
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a acestor discipline științifice va participa, în final, la clarificarea principiilor și a fundamentelor acestora, sfârșind prin a plasa „fenomenul psihic morbid”, confiscat de medicină, în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane. Le vom urmări succesiv. Psihopatologia este o interogare asupra fenomenului psihic morbid, sau a psihismului patologic. „Morbidul psihic” și-l dispută atât curiozitatea filozofică, dar și dorința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
plasa „fenomenul psihic morbid”, confiscat de medicină, în sfera umanului. Aceste aspecte ridică în fața specialistului, cel puțin două direcții de abordare a psihopatologiei. O abordare din perspectiva psihiatriei clinice și o alta din perspectiva științelor umane. Le vom urmări succesiv. Psihopatologia este o interogare asupra fenomenului psihic morbid, sau a psihismului patologic. „Morbidul psihic” și-l dispută atât curiozitatea filozofică, dar și dorința de cunoaștere medico-psihiatrică. Filozofia integrează „existența patologică” în concepția antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concepția antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând-o ca boală. Se pune deci în mod legitim întrebarea: pe ce teren se vor întâlni gândirea și acțiunea referitoare la fenomenul psihic morbid? Răspunsul este următorul: acest teren este psihopatologia. Psihopatologia nu este același lucru cu clinica psihiatrică, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic morbid, fără să îl considere ca pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
antropologică, pe când psihiatria include „nebunia” în sfera medicinei etichetând-o ca boală. Se pune deci în mod legitim întrebarea: pe ce teren se vor întâlni gândirea și acțiunea referitoare la fenomenul psihic morbid? Răspunsul este următorul: acest teren este psihopatologia. Psihopatologia nu este același lucru cu clinica psihiatrică, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic morbid, fără să îl considere ca pe o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
același lucru cu clinica psihiatrică, întrucât, spre deosebire de aceasta din urmă, ea, fiind complet lipsită de orice intenții terapeutice reparatorii, urmărește înțelegerea și explicarea printr-o analiză reflexivă a fenomenului psihic morbid, fără să îl considere ca pe o „specie clinică”. Psihopatologia este orientată mai mult către filozofie întrucât ea „interoghează” și „ascultă” obiectul studiului său, motiv pentru care răspunde la două aspecte principale: a) răspunde filozofiei la unele dintre întrebările acesteia referitoare la natura umană; b) oferă psihiatriei un corp doctrinar
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspecte principale: a) răspunde filozofiei la unele dintre întrebările acesteia referitoare la natura umană; b) oferă psihiatriei un corp doctrinar și teoretic care-i permite o mai bună înțelegere a semnificației „bolilor mintale”, în scopul organizării conduitelor diagnostice și terapeutice. Psihopatologia reprezintă o teorie a faptelor psihiatrice; iar „faptul psihopatologic” este reprezentat prin următoarele aspecte: istoric, sociologic, biologic și psihologic (M. Thuilleaux). Să ne oprim un moment asupra acestora. Dimensiunea istorică a psihopatologiei este subliniată de M. Foucault și ea constă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mintale”, în scopul organizării conduitelor diagnostice și terapeutice. Psihopatologia reprezintă o teorie a faptelor psihiatrice; iar „faptul psihopatologic” este reprezentat prin următoarele aspecte: istoric, sociologic, biologic și psihologic (M. Thuilleaux). Să ne oprim un moment asupra acestora. Dimensiunea istorică a psihopatologiei este subliniată de M. Foucault și ea constă din ruptura creată între „nebun” și „societate” prin alienarea subiectului și obiectivarea faptului psihopatologic. Dimensiunea socială, asupra căreia insistă R. Bastide privește problema sociogenezei bolilor psihice. Dimensiunea biologică are la bază organicismul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Orice modificare psihopatologică reprezintă o trăire a unui individ, unică în perspectiva istoriei sale psiho-biografice, izolată de societate, autonomă în originalitatea sa, solitară ca suferință morală (M. Thuilleaux). În felul acesta faptul psihopatologic devine inseparabil de teoria personalității. În raport cu filozofia, psihopatologia are ca obiect studiul faptelor net determinate, izolate în câmpul cunoașterii de percepția științifică a cercetătorului. Spre deosebire însă de aceasta, psihiatria se înfățișează ca ramură strict medicală, înclinând către științele biologice. Spre deosebire de psihopatologie, psihiatria se caracterizează prin următoarele: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inseparabil de teoria personalității. În raport cu filozofia, psihopatologia are ca obiect studiul faptelor net determinate, izolate în câmpul cunoașterii de percepția științifică a cercetătorului. Spre deosebire însă de aceasta, psihiatria se înfățișează ca ramură strict medicală, înclinând către științele biologice. Spre deosebire de psihopatologie, psihiatria se caracterizează prin următoarele: a) are ca obiect studiul bolilor mintale; b) scopul urmărit este tratamentul, profilaxia și recuperarea complexă a bolnavilor psihici; c) metoda utilizată este cea clinică, de observație și anamneză medicală a bolnavilor psihici. Psihopatologia, situată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de psihopatologie, psihiatria se caracterizează prin următoarele: a) are ca obiect studiul bolilor mintale; b) scopul urmărit este tratamentul, profilaxia și recuperarea complexă a bolnavilor psihici; c) metoda utilizată este cea clinică, de observație și anamneză medicală a bolnavilor psihici. Psihopatologia, situată între filozofie și psihiatrie, are o identitate proprie caracterizată prin următoarele aspecte: a) obiectul său îl reprezintă fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii preluată din filozofie. Față de acestea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
are o identitate proprie caracterizată prin următoarele aspecte: a) obiectul său îl reprezintă fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii preluată din filozofie. Față de acestea se pune problema dacă metodele psihopatologiei au contingență cu experimentul din științele biologice. Din punct de vedere metodologic, psihopatologia este o formă particulară de cunoaștere a bolii psihice. Dar, concomitent, ea este și o modalitate particulară de înțelegere a alteralității psihice. Din acest motiv „epistemologia psihopatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii preluată din filozofie. Față de acestea se pune problema dacă metodele psihopatologiei au contingență cu experimentul din științele biologice. Din punct de vedere metodologic, psihopatologia este o formă particulară de cunoaștere a bolii psihice. Dar, concomitent, ea este și o modalitate particulară de înțelegere a alteralității psihice. Din acest motiv „epistemologia psihopatologică” se înfățișează ca o modalitate aparte de cunoaștere și de înțelegere a nebuniei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
motiv „epistemologia psihopatologică” se înfățișează ca o modalitate aparte de cunoaștere și de înțelegere a nebuniei, a fenomenelor psihice morbide, în sensul precizat de K. Jaspers, diferind astfel de „metoda experimentală”. Două probleme de ordin epistemologic se pun în sfera psihopatologiei: a ști și a cunoaște. Deși aparent diferite ele se completează întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști, este partea formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cunoaște. Deși aparent diferite ele se completează întâlnindu-se în intenția lor finală. A ști, este partea formal-externă a problemei. A cunoaște reprezintă descifrarea conținutului intern, privind semnificația faptelor observate. Coroborate, ambele configurează un continuum metodologic al domeniului științific al psihopatologiei. Cunoașterea duce la înțelegerea fenomenului psihic morbid. K. Jaspers subliniază faptul că „putem cunoaște fenomenul psihic morbid, dar nu-l putem înțelege întrucât el este o experiență sufletească strict individuală și personală, interioară, a fiecărei persoane”. El poate fi comunicat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trebuie să aibă, în mod obligatoriu, o formație profesională de psihiatru. Este absolut necesar ca acesta să fi primit o pregătire medicală de specialitate în domeniul bolilor psihice. Această formație îi este absolut indispensabilă, întrucât psihiatria este cea care furnizează psihopatologiei „materialul faptic”. Psihopatologul va fi, în cazul acesta, un teoretician al cunoașterii fenomenului psihic morbid, pe când psihiatrul va fi un practician al diagnosticării și tratării medicale a bolilor psihice. Rezultă de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este cea care furnizează psihopatologiei „materialul faptic”. Psihopatologul va fi, în cazul acesta, un teoretician al cunoașterii fenomenului psihic morbid, pe când psihiatrul va fi un practician al diagnosticării și tratării medicale a bolilor psihice. Rezultă de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz să precizăm caracteristicile pentru obiect și cele pentru metodă, atât în cazul psihiatriei cât și în cel al psihopatologiei. Obiectul psihopatologiei Referindu-se la obiectul cunoașterii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihice. Rezultă de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz să precizăm caracteristicile pentru obiect și cele pentru metodă, atât în cazul psihiatriei cât și în cel al psihopatologiei. Obiectul psihopatologiei Referindu-se la obiectul cunoașterii în psihopatologie, L. Binswanger distinge două direcții: a) concepția psihopatologică ce provine dinspre filozofie și științele umane; b) concepția psihiatrică ce provine dinspre medicina generală, somato-biologică. Ambele concepții reprezintă două modalități de a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de aici că obiectul apropie psihopatologia de psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz să precizăm caracteristicile pentru obiect și cele pentru metodă, atât în cazul psihiatriei cât și în cel al psihopatologiei. Obiectul psihopatologiei Referindu-se la obiectul cunoașterii în psihopatologie, L. Binswanger distinge două direcții: a) concepția psihopatologică ce provine dinspre filozofie și științele umane; b) concepția psihiatrică ce provine dinspre medicina generală, somato-biologică. Ambele concepții reprezintă două modalități de a înțelege omul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihiatrie, iar cea care le separă este metoda. Este necesar în acest caz să precizăm caracteristicile pentru obiect și cele pentru metodă, atât în cazul psihiatriei cât și în cel al psihopatologiei. Obiectul psihopatologiei Referindu-se la obiectul cunoașterii în psihopatologie, L. Binswanger distinge două direcții: a) concepția psihopatologică ce provine dinspre filozofie și științele umane; b) concepția psihiatrică ce provine dinspre medicina generală, somato-biologică. Ambele concepții reprezintă două modalități de a înțelege omul. Psihiatria vede în om un organism biologic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]