356 matches
-
săi nu se pot desfășura fără un eficient sistem de comunicare. În școală se întâlnesc câteva forme specifice de comunicare: între indivizi, între funcții, între status-uri și roluri. Comunicarea poate servi pentru a „menține distanța” și a asigura securitatea psihosociologică, dar și pentru a stabili relații socio-afective pe încredere și respect personal. Poate deveni un „instrument” (în mâna unora dintre profesori), dar poate fi și un mijloc de cunoaștere și schimb cognitiv și emoțional (între elevi, între elevi și profesori
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
între generații, iar această transmitere echivalează cu reproducția statusului superior. Copiii din clasele favorizate dețin cunoștințe valorizate de elite, ce nu se predau în școli, dar pe care profesorii le apreciază. „Prin socializare, scrie Adrian Neculau, înțelegem un complex proces psihosociologic de interiorizare a unor norme și modele sociale de comportament, conducând la obținerea statutului de membru al unei colectivități sociale de către individ” (Neculau, 1983, p. 53). Socializarea familială preșcolară, axată pe interacțiunea părinți-copii a format obiectul multor cercetări, fiind văzută
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
stilului de muncă al profesorului”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea activității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1978, „Statusul și rolul profesorului în activitatea școlară”, in A. Vasilescu (ed.), A fi educator, EDP, București. • Neculau, A., 1980, „O perspectivă psihosociologică asupra formării și perfecționării profesorilor”, in A. Vasilescu (ed.), Perfecționarea creativității metodice în școală, EDP, București. • Neculau, A., 1983, A fi elev, Ed. Albatros, București. • Neculau, A., 1988, „«Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Actorii» și «contextul» în actul educativ“, in Revista de Pedagogie, 8, pp. 14-18. • Neculau, A., T., Cozma, 1994, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat și gradul II, Editura Spiru Haret, Iași. • Neculau, A., Zlate, M., 1983, „Clasa de elevi ca formațiune psihosociologică”, in I. Radu (ed.), Psihologia educației și dezvoltării, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București. • Nicola, I., 1980, Dirigintele și sintalitatea colectivului de elevi, EDP, București. • Oancea-Ursu, Gh., 1985, Ereditate și mediu în formarea personalității, Editura Facla, Cluj-Napoca. • Offer, D., Offer
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
luminile pe care le aruncă asupra acelor procese ideologice care, în trecut, și-au lăsat amprenta și au îngreunat relațiile spirituale dintre grupurile sociale" (Ibidem, p. 206). 150 Ibidem, p. 209. 151 Ibidem, p. 203. 152 Opinia publică desemnează "procesul psihosociologic interactiv de agregare a judecăților evaluative, atitudinilor și credințelor referitoare la o problemă socială ale unui număr semnificativ de persoane dintr-o comunitate, care într-o formă sau alta (...) se exprimă deschis". (Septimiu Chelcea, Opinia publică. Gândesc masele DESPRE CE
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și asupra cărei nu putea acționa. Pe de altă parte, există o dimensiune externă a agresivității, ce ține de Învățare, se construiește, se elaboreză și poate fi controlată. 3. Forme ale agresivității Revenind la aspectul complexității și diversității acestui fenomen psihosociologic, vom ilustra aceste caracteristici apelând la câteva tipologii, care permit sublinierea specificului acestui fenomen. Astfel, În funcție de planul de manifestare al atacului, corelat cu tipul de prejudiciu adus victimei, se poate distinge Între agresivitatea fizică, psihologică și verbală. Efectele agresivității fizice
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
pot concretiza doar în cadrul definit de toate acestea. Pe lângă aspectele legate de cadrul politic, votul poate fi explicat apelând la caracteristici ale indivizilor sau ale grupurilor din care aceștia fac parte. În prima categorie regăsim teoriile de factură economică și psihosociologică, iar în cea de a doua teoriile sociologice. Cel mai adesea, în literatura de specialitate, teoriile asupra votului sunt grupate în aceste trei categorii, fiecare abordare propunând diferite modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
modele (Andersen, Heath, 2000; Gheorghiță, 2004). Astfel, abordarea sociologică, în cadrul teoriei clivajelor sociale (Lazarsfeld et al., 1944 și 1954; Lipset, Rokkan, 1967), pune accent pe structuri, considerând că votanți acționează conform grupurilor de apartenență. Modelul identificării cu un partid (abordarea psihosociologică; mai cunoscut este modelul Michigan) consideră că votanții se atașează în timp de un anumit partid (în principal, ca urmare a socializării în familie) și prin urmare vor vota relativ constant cu acesta (Campbell et al., 1967; Miller, Miller, 1987
[Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
instrumente folosite în inteligența afacerilor; metode de eșantionare informațională, interviuri, chestionare, paneluri de experți ș.a., în scopul investigării sistemului existent (în faza de analiză și diagnoză); metode de analiză a datelor folosind tehnici statistice, econometrice și de data mining; metode psihosociologice de investigare a relațiilor interumane, de selecție și promovare profesională, tehnici de evaluare și instruire etc. Caracteristicile benefice ale demersului ADSE pot fi rezumate astfel: obiectivizarea evaluării și diagnozei sistemelor; perceperea incertitudinii și a consecințelor sale neanticipate asupra actului decizional
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
procesul de analiză și diagnoză. Teoria jocurilor de firmă oferă la rândul său un suport util analistului în procesul de investigare și diagnoză a sistemului, în estimarea și predicția consecințelor diverselor alternative admisibile. Astfel, sunt explorate o serie de caracteristici psihosociologice ale participanților la conducerea sistemului analizat, sunt simulate și relevate atribuțiile factorilor decizionali puși în fața unor probleme identice cu cele ale sistemului real. Jocurile de firmă au avantajul relevării comportamentului decizional al managerilor în condiții simulate celor reale, deci care
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Implementarea proiectului noului sistem este în esență similară celorlalte metodologii, echipa de analiști asigurând, împreună cu specialiștii unității beneficiare, asistența de specialitate necesară. Este de remarcat faptul că, în afara aspectelor esențiale ale funcționării noului sistem, o atenție deosebită este acordată aspectelor psihosociologice, reacțiilor și gradului de adaptabilitate a factorului uman față de schimbările incluse în cadrul proiectului. De multe ori, managerii constată că, după o anumită perioadă performanțele noului sistem încep să scadă. Acest fapt este cauza dinamicii sistemului și a mediului său, a
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
Structura întreprinderii ca sistem deschis este alcătuită din următoarele subsisteme aflate în permanentă interacțiune: 1. subsistemul tehnic, format din tehnologie, utilaje și know-how; el definește procesul de producție și a fost privilegiat în mod deosebit de către managementul științific; 2. subsistemul psihosociologic, luat în considerare de teoreticienii comportamentului; se compune din indivizi, grupuri, comportamente, statuturi, roluri și definește ceea ce numim “climatul” întreprinderii; 3. subsistemul structural, cuprinzând modalitățile de repartizare și coordonare a sarcinilor, ierarhii și sisteme de comunicare; 4. subsistemul de obiective
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
Managementul clasei - orizonturi și perspectiveTC "Managementul clasei - orizonturi [i perspective" 2.1. Perspective de abordare a clasei de elevitc "2.1. Perspective de abordare a clasei de elevi" Clasa de elevi poate fi concepută ca fiind, din punct de vedere psihosociologic, „un grup social unde, ca urmare a interrelațiilor ce se stabilesc între membrii ei, apare și se manifestă o realitate socială cu consecințe multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
stabile, precum "public", și cele cu sensuri instabile, precum "manipulare" și "opinie publică", manifestă două atitudini contrare, dar la fel de pripite: fie repudiază sofistic reproșurile de acest fel, fie le îmbrățișează în secret. Această carte se bazează pe teoria sociologică și psihosociologica. Suntem conștienți că RP reprezintă un domeniu de activitate cu o structură interdisciplinara și, de aceea, nu vom pretinde că perspectiva asupra să se poate reduce la aceea sociologică. Considerăm totuși că aceasta poate să explice mult mai bine decât
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
în themata: ele intra în discursul public, se problematizează și se tematizează în continuare, după care încep să genereze reprezentări sociale despre fenomenele respective".149 Pe langă themata, o componentă importantă a gândirii sociale este și nexus-ul. Introdus în studiile psihosociologice de către Michel-Louis Rouquette 150, acest concept are meritul de a clarifica funcția "nodurilor afective prelogice" care leagă indivizii dintr-o societate. "Patriotismul", "conservatorismul", "internaționalismul", "progresismul", "dreapta", "stânga", "democrația", "libertatea", "dreptatea", "egalitatea" sunt exemple de termeni des folosiți în discursul public
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
apariției" unei entități pentru un subiect social, fie acesta individual sau colectiv. Din nou, calea de acces la structura abia vizibilă a reprezentărilor sociale care configurează organizația în calitatea sa foarte importantă de construct social, o reprezintă teoriile sociologice și psihosociologice, nu instrumentele conceptuale rudimentare, ca "manipularea", care pot fi folosite pentru a dărâma discursuri grosolan alcătuite, dar în nici un caz pentru a analiza subtilă alcătuire a unei imagini din manipulări (mai mult sau mai putin legitime, dar întotdeauna aflate chiar
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
spectaculoase. Însă în discuția despre anchetă și sondaj, conceptul de „opinie publică” este unul central, motiv pentru care am considerat că sunt necesare câteva lămuriri și sublinieri. Întâi de toate, se cuvine precizat că se întâlnesc, în literatura sociologică și psihosociologică, poziții de respingere a utilizării noțiunii de „opinie publică”, considerând acest concept ca fiind imposibil de circumscris științific. Amintim aici numai un celebruarticol al lui Pierre Bourdieu, „L’opinion publique n’existe pas”, publicat inițial în 1973 șirămas până azi
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reproduce; normele, modele valorice, regulile de activitate și de comportament sunt întărite și transmise de la o generație la alta. Ca organizație socială cu funcție de socializare și de transmitere a valorilor sociale, școala se prezintă ca un sistem cu următoarele caracteristici psihosociologice: - întreține numeroase relații de ordin social, economic, politic etc. cu mediul socioeconomic, mai ales cu familia, mass-media, instituțiile culturale și politice; - dezvoltă o funcție primară, constând în livrarea de servicii elevilor și de produse societății și o funcție secundară, constând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
această politică poate crea subpolitici sectoriale, ca de exemplu politici agroalimentare (agrointelligence), datorită structurii și ramificării sale pluridimensionale. Mai mult de atât, poate fi privit ca pe un domeniu integrat de cercetare economică, tehnologică, de management informațional, științe politice/juridice, psihosociologice, prin utilizarea integrată a resurselor tehnologice în scopul de a delimita o nouă disciplină. Ceea ce este inovativ în acest domeniu, este abordarea unor tehnici integrate de analiză socio-politico-economice, care au la bază metode strategice, prospective, de culegere și planificare a
[Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
școlii ca organizație Problematica generală a dezvoltării organizaționale nu poate ocoli cadrul școlii, cu atât mai puțin astăzi când educația este supusă unor transformări continue, unor reforme derulate la nivelul structural și funcțional al școlii. În calitatea sa de curent psihosociologic, interesat de condițiile și modalitățile prin care organizațiile pot evolua, fenomenul dezvoltării organizaționale a fost oarecum prefigurat de ansamblul teoriilor organizaționale, amplu reflectate în literatura de specialitate. Diversitatea acestora reprezintă dovada vie că o organizație este capabilă de evoluție, schimbarea
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Mureșan, V., 1986, Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Myers, D. G., 1990, Social Psychology, McGraw Hill, New York. Neculau, A., 1991, "Personalitate și schimbare", în Cultură și personalitate, Editura Militară, București. Neculau, A., 1992, "România dificultățile schimbării. O abordare psihosociologică", în Revista de psihologie, nr. 38. Neculau, A., 1994, La résistance au changement dans le champ socio-professionnel roumain, Analele Universității "Al. I. Cuza", Seria Psihologie-Științele Educației, Iași, nr. 3. Neculau, A. coord., 1996, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași
by VALERICA ANGHELACHE [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
activitatea profesorilor de științe sociale; - alte activități. D.T.: Da, totul era organizat weberian. De altfel, în acea perioadă era și o conjunctură favorabilă, pentru că era o echipă puternică: Iliescu, Chelaru, Floareș, Bujor. Cabinetul județean a devenit un centru de cercetare psihosociologică unde s-au abordat teme de impact: mobilitatea rural-urban, propaganda ca act de educație și convingere ș.a. Se organizau sesiuni științifice locale și naționale la care au participat specialiști, universitari, cercetători, ingineri. Era un laborator de analiză și cercetare. S.B.
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
sistem? De ce nu ați făcut același lucru și cînd a venit criza, iar acum, cum vedeți dvs. funcționarea concretă la o sucursală bancară a unor asemenea comisii? Și BNR-ul și băncile comerciale fac studii de impact, studii statistice, econometrice, psihosociologice, fac prognoze, se chinuie cu ipoteci, fac experimente ș.a. Chiar dvs. ați scris recent o carte cu astfel de considerații, de care ne vom ocupa în curînd. Dar, realitatea crudă, d-le Vasilescu, este că oamenilor li s-au redus
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care dă autoritate metodei; sunt temeiurile științifice pe care ea se sprijină. În această ordine de idei am căutat să Îmbunătățim caracterizarea metodelor descrise realizând: - o mai pregnantă punere În evidență a suporturilor psihologice (procese și mecanisme ale Învățării) și psihosociologice (contexte) pe care se bazează diferitele proceduri metodice. Ceea ce, sperăm, va contribui la revigorarea multora dintre metodele considerate tradiționale, dar foarte actuale În același timp. Sperăm, de asemenea, că revelarea și a altor suporturi ce vin din partea teoriei cunoașterii, teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic utilizat În opera sa. Principala teză care domină este aceea că metodelebune fac să crească randamentul muncii școlare și În același timp să impulsioneze dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]