356 matches
-
să urmeze cursuri de calificare profesională organizate de Institutul Național de Formare și Management pentru Turism și de agenții economici din turism sunt următoarele: 1.3.1. să aibă motivații și aptitudini pentru meseria aleasă, verificate pe baza unui interviu psihosociologic; 1.3.2. să aibă vârstă de muncă potrivit legislației în vigoare și starea sănătății corespunzătoare pentru a practica meseria respectivă, neavînd contraindicații medicale; 1.3.3. să fie absolvenți ai învățământului liceal, cu sau fără diplomă de bacalaureat. Se
ORDIN Nr. 103 din 21 decembrie 1995 pentru aprobarea Metodologiei organizării şi desfăşurării cursurilor de calificare profesională în meseriile de baza din activităţile hoteliere şi de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112311_a_113640]
-
Tehnică, București, 2004. Cassier, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filosofia culturii umane, Editura Humanitas, București, 1994. Charle, Christophe, Verger, Jacques Istoria universităților, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chelcea, Septimiu, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011. Childe, V. Gordon, De la preistorie la istorie, Editura Științifică, București, 1967. Childe, V. Gordon, Făurirea civilizației, Editura Științifică, București, 1967. Chirițescu, Dorel Dumitru, "Apogeu civilizațional și soluții de relanasare în viziunea lui Claude
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
care o au asupra psihicului uman. Ele vor fi folosite pentru creșterea randamentului în anumite domenii de activitate, pentru diminuarea anxietății pasagerilor din aeroporturi și chiar pentru reducerea ratei agresiunilor din metrouri. Valorificarea influenței mirosurilor asupra comportamentului uman, dimensiunea lor psihosociologică interesează atât marile companii industriale, cât și anumite centre de sănătate care și-au propus vindecarea diferitelor afecțiuni prin aromaterapie. CAPITOLUL 12 SFATURI ȘI REȚETE PRACTICE În urma efectuării aromatogramei, medicul specialist poate prescrie pe această bază anumite rețete aroma terapeutice
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a volumului, care este structurat în cinci capitole, am încercat să susținem și să demonstrăm cum se poate constitui Comunicarea Interculturală în paradigmă pentru managementul diversității. În acest sens am valorificat nu numai cercetările teoretice ci și rezultatele unor cercetări psihosociologice efectuate în România și în Italia și care se regăsesc în ultima parte a volumului de față. Cercetările empirice au fost efectuate în perioada octombrie 2011-august 2012 și cuprind chestionare, interviuri structurate și de profunzime având ca teme majore: "Femei
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fiecare întelege, acceptă și respectă diferențele culturale ale celuilalt. Am încercat să demonstrăm în lucrare, cât de mult contează în business diferențele de fus cultural. Am constatat prin analiza multor lucrări de specialitate și prin interpretarea chestionarelor utilizate în cercetarea psihosociologică, faptul că o bună comunicare interculturală contribuie substanțial la aplanarea unor clash-uri culturale și la valorificarea potențialului uriaș pe care diversitatea îl poate juca în dezvoltarea unei organizații. În ultimul timp, se vorbeste chiar de o noua profesie, aceea de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
discursul aceluiași enunțător se fac auzite mai multe "voci"144. În viziunea lui Ducrot 145, în toate teoriile despre polifonia lingvistică se regăsesc "trei teze": "diferențierea între subiectul vorbitor ("empiric" sau "real"), înțeles ca producătorul efectiv al enunțului, adică ființa psihosociologică căreia i se atribuie o origine [...], și locutorul, adică ființa pe care sensul enunțului o prezintă ca fiind responsabilă de enunțare"; "unele enunțuri prezintă simultan mai multe puncte de vedere fără a exclude teoretic eventualitatea ca altele să nu prezinte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
prinși în alte forme de înregimentare politică ale regimului, care reduceau mult diferențele, fără a le elimina în întregime. O categorie aparte ar fi de altfel cea a foștilor membri ai partidului comunist deveniți după 1989 anticomuniști patetici, un fenomen psihosociologic care ar merita o analiză aprofundată. M-am aflat astfel de multe ori într-un raport ambivalent cu ceilalți, o ambivalență care putea lua și forme polemice, dar care n-a dus însă niciodată la rupturi, cel puțin până în 1989
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
externi; d) principali și secundari; e) dependenți sau independenți de efortul propriu; f) cu acțiune directă sau indirectă etc. În literatura de specialitate, Însă sistemul de factori care influențează turismul, cuprinde În general cinci grupe și anume: factori economici, demografici, psihosociologici, politici și naturali. Dat fiind pe de o parte, numărul mare de factori identificați, ca și influența diferită pe care aceștia o exercită asupra turismului, o mare importanță științifică o prezintă stabilirea unui optim În tratarea acestora. O analiză, atît
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
puncte și zone. Din prima categorie, pe care am putea să-i definim „factori generali” și a căror influență se resimte În primul rînd pe linia intensității mișcării turistice, ar intra cei de ordin economic (În special nivelul veniturilor), demografici, psihosociologici, politici (respectiv politica În domeniu) facilități acordate la nivelul statului, organizatorici (la nivel departamental și local), etc. În privința celei de a doua a categorii pe care am putea să-i numim „factori speciali sau particulari” și care țin de profilul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
peste hotare, mai mulți turiști de cât cei din China; b) Întotdeauna factorul demografic, trebuie combinat cu cel economic și de timp liber, posibil de a fi afectat vacanțelor, pentru a Înțelege mai bine raporturile interne ale fenomenului turistic. Factorii psihosociologici, se Înscriu În categoria celor ce influențează turismul În creșterea și dezvoltarea sa. Intră În calcul aici, nevoia de natură și de destindere pe care o resimte omul modern, al zilelor noastre, cînd solicitările nervoase s-au amplificat, iar viața
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și paliere, evoluție, modalități de acțiune specifice care dezvoltă un sistem de valori, o schemă de reprezentări, de roluri și reguli de joc specifice. Că identitate geografică, Pariziana ține de Paris, ca identitate socială de clasă aristocraților mondeni. Ca model psihosociologic, ea se deosebește de etnotipul francezului, pe de o parte, si de geotipul provincialului, pe de altă parte. Clișeele cele mai expresive, care revin în caracterizarea identității pariziene sunt frivolitate 95 (cu întreagă gamă de sinonime insouciance, frivolité, instabilité, diletantisme
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o fază radicală, în care creierul era văzut ca o mașină asocială. Din fericire, cultura și societatea au reapărut în ultimii zece ani în primul plan al teoriilor din științele cognitive, care s-au angajat într-un fel de cotitură psihosociologică. Cred că ar merita să se facă o legătură între noile teorii ale memoriei sociale și mai vechile concepții privind transmisia culturală. M.I.: De acord. Cât privește situația pe care o discutam, am o explicație clară și totală. Este indiscutabil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
lingvistic. Presa scrisă și televizuală constituie astăzi principalul suport folosit în comunicarea publică de campanie. Discursul politic propus, prin media, unei întregi societăți înainte de vot, este prezentat de televiziunile care sunt departe de a fi neutre prin caracteristicile psihofiziologice și psihosociologice cu rol de caricaturizare a mesajului. Din acest punct de vedere, dacă odinioară politicianul se ferea de televiziune, astăzi, cu toate riscurile „manipulării manipulatorului”, ale „deformării mesajului”, ale schimbării sensului unui imaginar lingvistic ce se referă la relația directă dintre
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
asigură și accesul la o audiență largă prin intermediul jurnalelor scrise, radiodifuzate sau televizate. În plus, acoperirea jurnalistică a campaniei de către organele de informare nu vehiculează întotdeauna o propagandă particulară, iar prin această particularitate ea este mai mult o strategie. Cercetările psihosociologice 60 au demonstrat, mai ales de la Festinger, că rezistența la persuasiune este cu atît mai scăzută, cu cît sursa mesajului nu poate fi direct identificată. Cu alte cuvinte, propaganda cea mai eficientă nu este cea prezentată ca atare, ci aceea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
care va fi prezentat în următoarele secțiuni ale lucrării de față). NOTĂ. Toate aceste coordonate ale comunicării sunt reflectate, în maniere diferite, nuanțate, de perspectivele oferite de literatura de specialitate asupra modelelor comunicării și ale analizei acesteia modelul tehnicist, modelul psihosociologic, modelul informațional, modelul organizațional, modelul sociolingvistic, modelul pedagogic, modelul cibernetic, modelul semiotic, modelul pragmatic, modelul sociologic modele interacționiste și modele liniare etc. (Enăchescu, 2008, pp. 6-9; Popescu, 2007, pp. 9-11; Sălăvăstru, 2004, pp. 175-182; Abric, 2002, p. 13; Ezechil, 2002
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților. Determinanții psihosociologici sau culturali relevă o sferă privată în care alegerile religioase, politice sau sexuale impun un cadru terapeutic inexistent în închisori."214 Proasta mîncare și igiena precară agravează bolile dentare și așa numeroase la data arestării. Complexității problemelor medicale i s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Slavery?, Ashgate, Aldershot, 1999. *** Au pied du mur. 765 raisons d'en finir avec toutes les prisons, Éditions L'insomniaque, Montreuil, 2000. *** Investigating Difference: Human & Cultural Relations in Criminal Justice, by The Criminal Justice Collective, Northern Arizona University, 1999. *** Studii psihosociologice privind mediul penitenciar, D.G.P., București, 1985-1990. *** Reeducarea minorilor, D.G.P., București, 1972. *** Journal of Criminal Law, Criminology and Police Science, New York, 1990-2004. *** Journal of Prisoniers on Prisons, 2001. *** Revista de știință penitenciară, D.G.P., București, 1992-2000. *** Revista administrației penitenciare din România, D.G.P.
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prison, Éditions Fayard, Paris, 2001, p. 32. 88 Interviurile au fost preluate din Bruno Ștefan, Minorii în detenție, teza de licență elaborată în 1993, nepublicată. 89 Erving Goffman, op. cit., pp. 27-28. 90 Gheorghe Florian, Dan Sterian și Mihai Stamatescu, Studii psihosociologice privind mediul penitenciar, editat de M.I. și D.G.P., București, 1987. 91 Erving Goffman, op. cit., p. 51. 92 Ruxandra Cesereanu, Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 87. 93 Ibidem, p. 97. 94 Ibidem, pp. 76
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
școlii ca organizație Problematica generală a dezvoltării organizaționale nu poate ocoli cadrul școlii, cu atât mai puțin astăzi când educația este supusă unor transformări continue, unor reforme derulate la nivelul structural și funcțional al școlii. În calitatea sa de curent psihosociologic, interesat de condițiile și modalitățile prin care organizațiile pot evolua, fenomenul dezvoltării organizaționale a fost oarecum prefigurat de ansamblul teoriilor organizaționale, amplu reflectate în literatura de specialitate. Diversitatea acestora reprezintă dovada vie că o organizație este capabilă de evoluție, schimbarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Mureșan, V., 1986, Valorile și criteriile eficienței, Editura Politică, București. Myers, D. G., 1990, Social Psychology, McGraw Hill, New York. Neculau, A., 1991, "Personalitate și schimbare", în Cultură și personalitate, Editura Militară, București. Neculau, A., 1992, "România dificultățile schimbării. O abordare psihosociologică", în Revista de psihologie, nr. 38. Neculau, A., 1994, La résistance au changement dans le champ socio-professionnel roumain, Analele Universității "Al. I. Cuza", Seria Psihologie-Științele Educației, Iași, nr. 3. Neculau, A. coord., 1996, Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
discontinue; k) reglarea este un element caracteristic al funcționării sistemelor; l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor decizionale, se urmărește Îmbunătățirea lor, deci se au În vedere criterii de optim. În acțiunea aceasta de proiectare eficientă a procesului informațional-decizional, analiza sistemică face din plin apel la procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
discontinue; k) reglarea este un element caracteristic al funcționării sistemelor; l) procesele care au loc În sistemele economice sunt, de regulă, neliniare. Pe baza acestor premise, sunt elaborate procedee de descriere a comportamentului sistemelor economice, care utilizează metode cibernetice, informatice, psihosociologice, precum și procedee de modelare matematică. De asemenea, sunt folosite analogii fizice și tehnice iar simularea este utilizată ca un procedeu de bază În descrierea comportamentului sistemelor. În linii mari teoria sistemelor urmărește Înțelegerea stării unui sistem cu ajutorul unor ecuații care
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
celor decizionale, se urmărește Îmbunătățirea lor, deci se au În vedere criterii de optim. În acțiunea aceasta de proiectare eficientă a procesului informațional-decizional, analiza sistemică face din plin apel la procedeele cercetării operaționale și la tehnicile informaticii. În ceea ce privește folosirea metodelor psihosociologice, În analiza de sistem există Încercări recente În acest sens. Orice modelare sistemică se face cu un anumit scop. Noțiunea de scop al modelării sistemice este relevantă În perspectiva euristicii la care se recurge pentru a stabili când să se
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
au tendința să adopte o interacțiune de tip simetric; în relațiile de complementaritate, comportamentul unuia dintre parteneri îl poate completa pe al celuilalt; - comunicarea presupune procese de ajustare și acomodare Jean-Claude Abric (2002) realizează o analiză a comunicării, accentuând aspectele psihosociologice: - deoarece partenerii situației de comunicare încearcă să se influențeze reciproc, comunicarea este un proces de interacțiune, nu doar un simplu proces de transmisie, calitatea de emițător și receptor fiind împărtășită simultan de partenerii comunicării; - comunicarea este un act social; orice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]