819 matches
-
că emigranții români sunt împânziți pe tot Globul. Cei mai numeroși sunt totuși în țările membre ale UE, unde suportă nu numai consecințele asprei crize în derulare, dar și poverile morale ale grijii față de copiii și părinții neputincioși lăsați acasă. Psihosociologia emigrantului descrisă în cărți cu câteva decenii în urmă a devenit realitate dură-duioasă pentru milioane de români și "metișii" apăruți odată cu creșterea numărului și varietăților căsătoriilor și înrudirilor mixte. Globalitatea acestor fenomene constituie o altă caracteristică configurativă a începutului de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
științelor omului. Deși se spunea că marxismul a revoluționat gândirea despre societate, cele mai multe noutăți au venit tot din Vest. Antropologia structurală, Sociologia concretă, Econometria, Cibernetica cu ramuri în științele omului, Logica modernă, Logica științei, Semiotica, Managementul, Marketingul, Psihologia socială și Psihosociologia cu teoriile și tehnicile lor, mai recentele tehnici ale comunicării și multe alte "operaționalizări" ale unor vechi concepte filosofice, erau traduse din spațiul cultural occidental european și nord-american. După informațiile noastre, încă nu s-a scris o lucrare de referință
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
wiki/Privatizarea 6. B. Asaftei, Era privatizării pe 1 Є s-a încheiat. Money.ro, 7.12.2007 7. Ro.wikipedia.org./wiki/Scandaluri publice în România 8. www.dreptonline.ro/legislație/lege prevenire fapte corupție 9. www.just.ro/LinkClick.aspx 10. (a) T. Sârbu, Psihosociologie industrială. Teme, modele, înțelesuri, Editura Ankarom, Iași, 1996, Cap. 6. (b) T. Sârbu, Introducere în deontologia comunicării, Editura Cantes, Iași, 1999, Cap. II. 11. a) W. Weischedel, Pe scara din dos a filosofiei. 34 de mari filosofi în viața de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
conceptului cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane învecinate, precum sociolingvistica, geografia umană, semantica, psihosociologia, demografia istorică ș.a. -, am fost obligați să redescoperim axioma postulată de Fernand Braudel încă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, conform căreia structurile cotidianului s-ar afla la limita dintre posibil și imposibil. În acest context, am
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în vedere prezența modestă a acestei obligații în practica managerilor români, și chiar conștiința necesității ei, insistența pe respectiva dimensiune este cu totul binevenită. Punând în discuție comunicarea de masă cel de-al doilea sens al conceptului de comunicare în psihosociologie sunt analizate dimensiunile impactului social al comunicării prin mass-media. Se tratează pertinent efectele cognitive, afective și comportamentale pe care mijloacele media cu deosebire televiziunea le produc în personalitatea oamenilor și în viața socială. În acest context, se analizează succint și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
D., Cândea, R. (1996), Comunicarea managerială. Concepte deprinderi strategie, Editura Expert, București. Cerdan-Coste, N., Diberder, A. (1991), Televiziunea, Humanitas, București. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative. Editura Economică, București. Chelcea, S., Iluț, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Covey, Stephen R. (1998), Eficiența în 7 trepte sau un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O, Noomen, G. W. (2000), Teoria comunicării. Editura Humanitas, București. Culic, I. (2004), Metode avansate în cercetarea
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în același timp, ușor de înțeles, asupra unuia dintre cele mai dificile capitole din sociologie. Aproape fiecare clasă de manifestare a culturii este așezată în tabloul paradigmatic potrivit, comentariul fiind susținut de trimiteri precise la sursele problemei dezbătute. Sociologia culturii, psihosociologia limbajului, etnografia simbolică, antropologia studii clasice și moderne, sunt bine ilustrate. Cultură, limbă, valori. Norme, legi. Atitudini sociale în raport cu toate acestea. Limbaj și inteligență. Cultură și identitate. Geografia culturilor funcție de limbile vorbite. Tehnologia ca element cultural. Procesele creșterii fenomenelor culturale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
1999/2000 European Values Study Survey, WORC, Tilbury University, 2001. Harrison, Glenn W., Subjective Value, în William A. Darity Jr. (ed.), International Encyclopedia of the Social Sciences, ediția a II-a, vol. 8, Macmillan Reference USA, 2008. Herseni, Traian (coord.), Psihosociologia culturii de masă, Editura Științifică, București, 1968. Herseni, Traian, Cultura psihologică românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Herseni, Traian, "Natura și Cultura (Cadrul cosmologic în monografia sociologică)", în revista Societatea de mâine, nr. 1, Cluj-Napoca, 1935 Hill, Jane; Bruce
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care sunt utilizate conceptele de "opinie publică" și "manipulare" în discursul jurnalistic, strategiile de autonomizare a câmpului mediatic față de cel politic. Concept foarte greu de definit 64, opinia publică este, in primul rand, obiect de studiu al sociologiei și al psihosociologiei și desemnează un fenomen social. Cea mai cunoscută definiție a sa este cea dată de Bernard Hennessy: "Opinia publică este complexul de preferințe exprimate de un număr semnificativ de persoane cu privire la o problemă de importanță generală."65 Dar opinia publică
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
cogniției sociale care contribuie la crearea să. În acest sens, vom pune în legătură specificul realității sociale, în general, cu cel al realității organizaționale, în particular, printr-un demers interdisciplinar care înglobează teorii din filozofia actelor de limbaj, sociologie și psihosociologie, cu scopul de a evidenția complexitatea fenomenului discutat. În teoria RP145, imaginea este definită că "felul în care este percepută o organizație sau un individ. Ea reprezintă percepțiile colective despre o organizație ale tuturor publicurilor sale, bazate pe ce face
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
puternic formalizate și normative, aparține, în parte, acestui sector de studiu (Aebischer et al., 1991; Rouquette, in Deschamps și Beauvois, 1996). Din pricina derivelor și exceselor sale de sistematizare, abordarea discursului rasist poate fi clasată, într-un anumit fel, în domeniul psihosociologiei cunoașterii, în măsura în care orice prejudecată este mai întîi una din modalitățile sale nefericite dar inevitabile (Lipiansky; Taguieff; Windisch). Volumele lui Roland Barthes despre formele contemporane ale mitului (faimosul Mythologies) aparțin, în parte, unui astfel de sector de activitate, ca și scrierile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ca sentiment vital Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Consiliere psihologică, Ovidiu Gavrilovici LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr.
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
opuse par a fi posibile în această situație: ori Biblia este cu adevărat revelarea unor structuri profunde predeterminate de "Ceva/Cineva" de deasupra ființei umane; ori Biblia este o excepțională "lucrare științifică", sintetizînd cunoștințe rafinate din domeniul disciplinelor socio-umane (psihologie, psihosociologie, filosofie, logică și morală, hermeneutică și semiotică etc.) sau din domeniul științelor naturii (cosmologie, geologie, zoologie, biologie etc.). În realitate, Biblia ar putea fi și una și alta. "Acelora care nu se înșeală" (înțelepții sau cei "săraci cu duhul"?!) le
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
îi este destinată, în mod direct. Din acest punct de vedere, succesul imediat pe care-l înregistrează, în contemporaneitatea interbelică, scriitura polemică argheziană este o certitudine pe care istoria literară și mărturiile congenerilor o susțin, în lipsa unor cercetări aplicate de psihosociologia lecturii. Observația întemeiată a Dorinei Grăsoiu, cum că "prestigiul său scriitoricesc și marea sa popularitate s-au întemeiat la început, în exclusivitate, pe zgomotoasele-i polemici, campanii întreținute cu o uluitoare vervă"318, ne reconfirmă ideea că publicul cititor era
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Profesorul Nicolae Georgescu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Procese interpersonale, Ștefan Boncu • Psihologia socială a organizațiilor, Claude Louche • Psihologie politică, Laurențiu Maricuțoiu • Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 1), Camelia Dindelegan • Psihosociologia comunităților virtuale religioase, Zenobia Niculiță • Psihosociologia comportamentului deviant, Maria Nicoleta Turliuc • Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative, Gabriel Albu • Universul psihic, Ștefan Lupașcu În curs de apariție Psihopatologie și psihologie clinică (vol. 2), Camelia Dindelegan 1 Profesorul Nicolae Georgescu se bazează pe articolul publicat de către
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Presumtive Stress”, Psychosomatic Medicine, nr. 39 (6), pp. 413-431. Hughes, L. (1996), Beginnings and Beyond. A Guide for Personal Growth and Adjustment, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Knowles, M.S. (1980), The modern practice of adult education: from pedagogy to andragogy, Cambridge University Press, New York. Knowles, M.S. (1984), Andragogy in Action, Jossey-Bass, San Francisco. Knowles, M.S.; Holton, E.F.; Swanson, R.A. (1998), The Adult Learner, Gulf
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Presumtive Stress”, Psychosomatic Medicine, nr. 39 (6), pp. 413-431. Hughes, L. (1996), Beginnings and Beyond. A Guide for Personal Growth and Adjustment, Brooks Cole Publishing Co., Pacific Grove, California. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Knowles, M.S. (1980), The modern practice of adult education: from pedagogy to andragogy, Cambridge University Press, New York. Knowles, M.S. (1984), Andragogy in Action, Jossey-Bass, San Francisco. Knowles, M.S.; Holton, E.F.; Swanson, R.A. (1998), The Adult Learner, Gulf
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un anumit specific al teoriilor psihosociale: sunt capabile acestea să ofere cercetătorului o viziune explicativă globală? 4.1. În ceea ce privește a doua dificultate, este important de reținut, pentru tentativa de racordare transdisciplinară a psihologiei sociale la studiul imagologiei comparate, faptul că psihosociologia contemporană nu dispune de o teorie cuprinzătoare, integratoare, care să furnizeze o explicație globală comportamentului social și, implicit, fenomenelor din sfera alterității. Astfel de teorii, „de rang mare”, au fost specifice mai ales școlilor de psihologie socială de la sfârșitul secolului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cu cercetări experimentale efectuate pe grupuri mici, fiind incapabilă să ofere o perspectivă globală (dacă se poate, și istorică) de interpretare a fenomenelor sociale, a reprezentat o prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reprezentat o prejudecată ce a Îngreunat În modul cel mai serios comunicarea dintre istorici și psihosociologie. Dacă abandonăm Însă cele două niveluri ale psihologiei sociale evocate până acum, putem delimita, În fine, acea zonă optimă care permite colaborarea interdisciplinară Între psihosociologie, istorie, comparatistică și alte discipline, În folosul imagologiei comparate. Este vorba de așa-numitele teorii psihosociale „de rang mediu”, care vizează o generalizare moderată, un stadiu intermediar Între ipotezele de lucru restrânse și construcțiile speculative ordonate În jurul unei scheme conceptuale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
prizonier Între limitele școlii sau orientării psihosociologice respective. Dar prejudecata conform căreia psihologiei sociale i-ar lipsi viziunea de ansamblu este categoric dezmințită de aceste teorii de nivel mijlociu, pe care le putem Întâlni În orice manual sau tratat de psihosociologie. 4.3. Câteva idei și concepte aparținând domeniilor și orientărilor psihosociologice amintite la Începutul acestui paragraf prezintă o importanță deosebită pentru imagologia comparată, nu numai În sens metodologic, ci și În ceea ce privește identificarea unor structuri teoretico-explicative mai ample, capabile să ofere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
față de care se manifestă În aceeași categorie, de a-i aprecia, pe fiecare În parte, conform definiției generice a grupului respectiv. Deși nu este obligatoriu ca aceste atitudini să se manifeste doar În sens negativ (pot exista și prejudecăți „pozitive”), psihosociologii au tendința de a le defini drept prejudecăți doar pe cele nefavorabile, prejudecăți Îndreptate Împotriva cuiva. În timp ce prejudecata este o atitudine, o tendință de a răspunde sau un răspuns simbolic, discriminarea este un comportament dirijat Împotriva indivizilor vizați de prejudecată
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al devenirii istorice. Prin studiul acestei evoluții a imaginilor, istoriografia poate contribui În mod decisiv la descifrarea rolului jucat de factorii culturali, de tradiție În transmiterea stereotipiilor naționale, la identificarea cauzelor prejudecății și ale discriminării, Într-un dialog interdisciplinar cu psihosociologia. Aceasta din urmă este aptă să măsoare mult mai exact, chiar În parametri cantitativi, trăsăturile imaginii la o dată ulterioară, dar nu poate să-i urmărească, precum istoria, cu metode calitative, evoluția de până la data respectivă. În ceea ce privește sursele cu ajutorul cărora investighează
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cât spre sistemele de valori și la reprezentările care ghidează conduita umană; psihoistoria, influentă mai ales În istoriografia americană, având În vedere sondajul psihanalitic al personalităților istorice, i-a distanțat, de asemenea, pe mulți istorici europeni, prin confuzie, inclusiv de psihosociologie, chiar dacă, bineînțeles, psihanaliza nu avea nimic de-a face cu psihologia socială; chiar și teoria „personalității de bază”, care venea de fapt din spațiul vecin al antropologiei culturale, a provocat reacții adverse față de psihologie și studiile sociale, În general, reacții
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]