635 matches
-
literară și științifică, constituind cele mai frecvente centre ale timpului, mănăstirile medievale în Moldova au oferit alienatului un climat pe măsura mentalității sale și în spiritul societății timpului. În acest spirit, mănăstirile au asigurat mai întâi o asistență de tip psihoterapeutic, fără îndoială utilă, întrucât era conformă psihologiei bolnavului. Această terapie consta din "cetiri", rugăciuni, ritualuri de închinăciune etc., care continuau, sub o formă ușor schimbată, conținutul descântecelor necreștine de mai înainte. Avem însă dovezi că bolnavii alienați găseau la mănăstiri
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
reală a bolilor psihice mai importante, evidente încă din epoca medievală; etnopsihiatria Moldovei prezintă surse cu potențial științific, surse care ar putea constitui premisele unor ulterioare valorificări; cele mai vechi tratamente aplicate bolnavilor psihici au fost de natură etnoiatrică și psihoterapeutică (religioasă); pe lângă ospiciile de mănăstire în general cunoscute (Neamț, Golia), în Moldova au funcționat și alte ospicii mănăstirești, mult mai puțin cunoscute în prezent, la Râșca, Agapia, Văratec, Adam, Secu. În aceste unități se acorda o asistență calificată, de prin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de mediu ambiant (temperatură, luminozitate, lini ște etc.), prin această modalitate de acționare se obțin efecte relaxatoare reale, mai ales generale. Acest tip de masaj se poate asocia eficient cu tehnici de relaxare controlată (de tip exogen sau endogen) și psihoterapeutice. Efectul sedativ și antalgic localizat se poate obține și prin procedee și tehnici aplicate la distanță de locul dureros (pe cale reflexă, prin masajul zonelor reflexogene reciproce, masajul reflex al picioarelor și mâinilor, presopunctură etc.), dar și prin aplicații efectuate chiar
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
soluțiile medicamentoase și chirurgicale sunt mobilizate din ce în ce mai frecvent în toate domeniile. În societatea de hiperconsum, leacul la toate bolile, căutarea fericirii însăși se plasează sub egida intervenției tehniciste, a medicamentului, a protezelor chimice. Aceasta nu înlătură câtuși de puțin abordările psihoterapeutice, deși suntem obligați să constatăm că „farmacia fericirii”16 tinde să restrângă importanța de care se bucurau ele odinioară. Cum să nu observăm că, în aceste condiții, hipermaterialismul științific și medical este la cârma epocii noastre mai mult decât valorile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
corespunde așteptărilor 5. Cum reacționează consumatorii căzuți pradă acestor insatisfacții? O primă atitudine constă, bineînțeles, în căutarea a noi obiecte de consum. O a doua, în a se acuza pe ei înșiși, în loc să acuze serviciile, asemenea pacienților supuși unui tratament psihoterapeutic ineficient: în acest caz, decepția provocată de propria persoană se substituie celei cauzate de produse. Există și o a treia atitudine, care constă în repunerea în discuție a datelor sociale și politice existente, prin luptă și acțiune publică: aceasta este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
analitică, nu înseamnă totul! Ori, în prezent, distanța devine din ce în ce mai mare între, pe de o parte, o poziție descriptivă ce conduce spre recomandări pragmatice și, de cealaltă parte, o încercare de înțelegere a unei abordări psihodinamice integrată în cadrul unei îngrijiri psihoterapeutice. Ne vom îndrepta oare spre un regretabil clivaj în care mâna dreaptă a psihiatrului va ignora ceea ce face mâna dreaptă a psihoterapeutului? În ceea ce ne privește, refuzăm această alternativă și dorim să păstrăm un echilibru, e drept instabil și periculos
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
așa după cum procedează numeroși autori (Jeammet, Gutton etc.). Aceste puncte de vedere diferite au adesea tendința de a se exclude reciproc, cu toate că în realitate ele sunt complementare și se aplică unor domenii diferite: cercetare, identificare clinică, modalitate de îngrijire, travaliu psihoterapeutic etc. Ne propunem în acest paragraf să „reconsiderăm” aceste puncte de vedere pe care le vom comenta în paragraful consacrat epidemiologiei, deoarece este evident că frecvența „depresiei în adolescență” depinde în mare parte de criteriile de apreciere folosite! Este totuși
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parte, deoarece Benoît era de peste șase luni în această stare, incapabil să progreseze: antidepresive triciclice în doză moderată. Lentoarea psihomotorie se va atenua rapid, apoi va dispare. Fluiditatea asociațiilor logice ale gândirii va reapare, permițând astfel un început de abordare psihoterapeutică; - ședințe de psihoterapie, pe de altă parte. În timpul acestor ședințe, agresivitatea față de familia adoptivă, mai ales față de mama adoptivă, va fi exprimată din ce în ce mai puternic; în același timp, nostalgia după familia sa naturală și după frați va putea fi, puțin câte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
autori au descris echivalentul acestor manifestări la adolescent. Era vorba fie de stabilirea unor legături între diferite comportamente și depresie având în vedere eventuala acțiune a unor medicamente psihotrope antidepresive, fie de o anumită înțelegere empatică a adolescentului în cadrul abordării psihoterapeutice. Aproape toate conduitele simptomatice observabile în adolescență au putut fi puse, după unii sau alți autori, în legătură cu „depresia”. În unele cazuri, manifestările simptomatice evocate se înscriau într-o semiologie evident depresivă. Era suficient atunci ca, dincolo de trecerea la act, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia, chiar dacă ele erau căutate. Aceste simptoame, tulburări alimentare, comportamente toxicomaniace, hiperactivitate etc. erau în aparență izolate. Se vorbea astfel despre „echivalențe depresive” fie pentru că simptomul părea că se ameliorează sau că dispare sub tratament medicamentos antidepresiv, fie pentru că abordarea psihoterapeutică releva existența unei stări depresive subiacente acestui simptom (cf. cazul clinic Thomas). Abordarea psihoterapeutică continuă să aducă argumente în acest sens, evidențiind frecvența afectelor și emoțiilor de natură depresivă susceptibile să apară în timpul psihoterapiei. Astfel, tablourile semiologice atât de diferite
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în aparență izolate. Se vorbea astfel despre „echivalențe depresive” fie pentru că simptomul părea că se ameliorează sau că dispare sub tratament medicamentos antidepresiv, fie pentru că abordarea psihoterapeutică releva existența unei stări depresive subiacente acestui simptom (cf. cazul clinic Thomas). Abordarea psihoterapeutică continuă să aducă argumente în acest sens, evidențiind frecvența afectelor și emoțiilor de natură depresivă susceptibile să apară în timpul psihoterapiei. Astfel, tablourile semiologice atât de diferite ca anorexia mentală, crizele de bulimie, eșecul școlar, fobiile școlare, comportamentele toximaniace, unele comportamente
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foii goale și trebuie să deseneze, adică să-și reprezinte o cameră sub diverse unghiuri. Atunci apare anxietatea și Thomas își reprezintă ... figura tatălui său. Thomas nu face încă această legătură, dar probabil că spre aceasta se va orienta travaliul psihoterapeutic. În schimb, Thomas declară că, dacă ar începe să pună întrebări despre tatăl său, asta ar putea învenina lucrurile și ar distruge buna înțelegere cu mama sa.Thomas respinge, într-o oarecare măsură, o conștientizare care ar putea să antreneze
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe relațiile posibile cu băieții și în legătură cu dorința sa de libertate. În timpul ședințelor Alice vorbește cu ușurință, asociațiile de idei sunt fluide și pline de conținut, permițând un travaliu elaborativ de calitate. Ea manifestă interes pentru acest tip de travaliu psihoterapeutic, ceea ce permite reluarea procesului adolescenței: - sentimentul de culpabilitate privind decesul bunicii va fi analizat ca o deplasare a culpabilității sale legată de separarea parentală. În fantasmele sale, Alice s-a simțit ca o „seducătoare” a viitorului său tată vitreg, atrăgându
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic are drept scop dorința de a nu se confrunta cu această depresie. Acest comportament se observă foarte clar la pacienții cu anorexie mentală: numai după o perioadă destul de lungă de tratament psihoterapeutic, adolescenta poate să-și recunoască temerile legate de trăirea unei pierderi, de o profundă rană narcisiacă, de amenințarea prăbușirii, toate aceste temeri fiind adesea opusul afirmațiilor prealabile. Neimplicarea totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
anchetele epidemiologice relevă frecvența existenței părinților deprimați în cazurile de adolescenți deprimați. Putem invoca factorul genetic ereditar: o astfel de ipoteză este probabil justificată în unele cazuri. Dar ea nu trebuie să conducă la ignorarea ipotezelor psihogenetice, deoarece un travaliu psihoterapeutic poate ajuta în mod considerabil adolescentul. În sfârșit, evenimentele trecute sau recente pot apărea ca tot atâtea imixtiuni în dezvoltare (Naguera, 1966), „dramatizând” această trăire a pierderii în adolescență. Existența în trecut a pierderilor reale și concrete, avertismentul pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
foarte intens atunci când o relație terapeutică de tip analitic începe să se stabilească, explicând pe de o parte importanța transferului negativ agresiv imediat și pe de altă parte necesitatea unui cadru bine definit cu o abordare adesea dublă, psihiatrică și psihoterapeutică, pentru a veghea la continuitatea acestui cadru. Este vorba despre acei pacienți în legătură cu care Braconnier (1987) spune că „ruptura în transfer riscă în mod constant să devină mai importantă decât separarea în și prin transfer”. ADOLESCENȚĂ, DEPRESIE ȘI TRĂSĂTURĂ DE
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evocă păstrarea unei capacități de reorganizare, a unei libertăți relative în ceea ce privește sistematizarea, trebuie să constatăm, de asemenea, intensitatea distanțării de lumea obiectuală, a lentorii, a replierii narcisiace. Nu s-a putut institui nici un tratament pe termen lung, nici medicamentos, nici psihoterapeutic, deoarece Christine, după o ameliorare ușoară, a întrerupt spitalizarea împotriva avizului medical, la presiunea părinților. După încă un an, tot în aceeași perioadă, evocarea de către Christine a propriei sale sexualități provoacă un conflict familial în cadrul căruia tatăl îi ia apărarea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Christine recunoscând starea sa de agitație. Ea își manifestă dorința de a iubi, de a se iubi, de a fi iubită, evocă relații sexuale multiple și de scurtă durată. Christine și părinții săi refuză orice propunere de tratament, de supraveghere psihoterapeutică, de spitalizare, sentimentul intens de plăcere ecranând orice abordare terapeutică. În ultimii patru ani Christine n-a mai fost urmărită. Nu s-a mai înregistrat nici o spitalizare, nici un contact cu serviciile de psihiatrie pentru adulți. Această adolescentă a prezentat în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre episoadele critice, ezitările ce pot fi înțelese în ceea ce privește stabilirea diagnosticelor inițiale, toate acestea explică pauzele frecvente în ceea ce privește aplicarea unui tratament timoregulator după cum s-a întâmplat în cazul nostru; aceeași situație a fost și pentru tratamentul psihoterapeutic. EPISOD DELIRANT ACUT ȘI TULBURARE BIPOLARĂ După prima descriere a lui Magnan a „delirului polimorf al degeneraților” care va deveni „puseu delirant acut”, toți autorii a scos în evidență dimensiunea timică asociată foarte regulat tulburării manifestată când ca o depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lung (4-5 ani), care să permită depășirea perioadei adolescenței și a aceleia a adultului tânăr. Această incertitudine de care trebuie să ținem cont în legătură cu diagnosticul face ca problema tratamentului, în special a celui medicamentos, să rămână nerezolvată. Într-adevăr, tratamentul psihoterapeutic, a se vedea cel psihanalitic, pare, în ambele cazuri, în mod deosebit preferabil, dacă nu indispensabil. Sigur, acest mod de abordare nu este realizabil imediat, și cere terapeutului o formare și o experiență în domeniu. Dar este singurul care îi
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fără întrerupere, oscilațiile timice diminuându-se foarte mult. Sigur, un astfel de tratament n-a „vindecat” tulburările de personalitate asociate, dar a permis organizarea unui cadru mai stabil și mai eficient pentru îngrijirea adolescentei. Dacă, așa cum am spus deja, abordarea psihoterapeutică rămâne prescrierea preferată pentru ca acest travaliu psihic să se poată realiza, trebuie să recunoaștem că adesea nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea unui astfel de tratament datorită fie adolescentului însuși, care refuză un astfel de tratament, fie datorită faptului că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aplica un astfel de tratament. În toate aceste cazuri, a propune să tratăm cu prioritate dimensiunea timică, în special prin prescrierea de timoregulatoare, pare a fi un obiectiv esențial și adesea o precondiție pentru a se putea aplica un tratament psihoterapeutic (pentru tipul de substanță și condițiile de prescriere ale tratamentului vezi capitolul 12). PARTEA A II-A TENTATIVELE DE SINUCIDERE 8. IDENTIFICAREA TENTATIVELOR DE SUICID (TS) În clasificările internaționale privind tulburările mentale și tulburările de comportament CIM-10, nici suicidul nici
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prime consultații oferite unui adolescent, propunem aproape întotdeauna un „contract de evaluare” sub forma a patru sau cinci întâlniri cu adolescentul și una sau două cu acesta și părinții săi, precizând acestui adolescent că vom lua împreună o eventuală decizie psihoterapeutică la sfârșitul acestei „evaluări”. Dacă o prescripție medicamentoasă se dovedește necesară, aceasta își va găsi în mod natural locul în cadrul acestei faze a relației terapeutice, în timpul primelor consultații, și poate fi întreruptă la sfârșitul acestei evaluări (pentru o descriere mai
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
complexă. De exemplu, atunci când funcționarea proiectivă familială predomină, prescrierea unui tratament medicamentos adolescentului sfârșește în marea majoritate a cazurilor prin „desemnarea” acestuia din urmă drept „bolnavul” familiei și are adesea drept consecință o accentuare a simptoamelor sale. De asemenea, abordarea psihoterapeutică individuală devine adesea dificilă sau imposibilă prin exacerbarea atitudinilor proiective ale unuia sau altuia dintre membrii familiei. Aceste consultații preliminare constituie o metodă terapeutică în sine atunci când sunt reunite condițiile favorabile: terapeutul și locul în care are loc consultația sunt
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comune tuturor psihoterapiilor cu adolescenți, ele sunt în mod sigur și mai importante atunci când este vorba despre adolescenți deprimați (în sensul unei semiologii depresive). Altfel spus, trebuie să ne preocupe terapiile bi sau plurifocale așa cum le recomandă Jeammet (1992). ABORDĂRI PSIHOTERAPEUTICE: TERAPIE DE GRUP, PSIHODRAMĂ, RELAXARE Aceste abordări nu prezintă particularități în raport cu problema depresiei. Grupul este fie deschis fie de preferință închis (aceeași adolescenți se întâlnesc în mod regulat într-un cadru definit). Grupul este uneori rezervat doar adolescenților deprimați, dar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]