2,803 matches
-
Lasă mă în puii mei în pace. Nu sunt un căcăcios. GEORGE: Damon, te-ai căcat pe tine? DAMON: Ce? Ce pula mea zici acolo, George? GEORGE: Nu mă lua cu «pula mea», da? Căcat cu ochi ce ești. Aici pute a căcat și vine dinspre canapea! Eu și cu Frank suntem OK, Rocco e mort! Tu te-ai căcat pe tine, așa că șterge-o la duș odată până nu îmi cade nasul! DAMON: Rocco e mort? Ce vrei să spui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Viorel o chestie de să rupă gura Bucureștiului. Iubi, tu ai văzut la bijutierul acela din Mexic chestia cu ploșnița de cîmp? Ce să văd, lumina ochilor mei? Diamante montate pe o ploșniță vie. A, da, am văzut. Dar alea put ca naiba... Doar dacă le strivești. Dar Iubi, erau șic de tot. Erau legate cu un lănțișor și priponite. În timpul balului, gîngania asta se va plimba pe piept și le rup gura. Dar cum o aduci din Mexic? Cu avionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Vai, ce frumoasă chestie ai, Monica. Doar nu este vie lighioana asta! Spunînd cuvîntul "lighioană" Ramona apasă cu forță degetul pe ploșniță. Ploșnița crapă și, speriată, Ramona își șterge degetul de rochie, mimînd un imens dezgust. Ce parșivenie! Doamne, ce pute! Femeile se adună roată, Monica dă să leșine, dar nu poate și scena devine interesantă. Vai, ce mai pute! se aude un cor al doamnelor. Viorel o șterge cu o batistă pe nevestică și un tînăr dă să țină contra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
degetul pe ploșniță. Ploșnița crapă și, speriată, Ramona își șterge degetul de rochie, mimînd un imens dezgust. Ce parșivenie! Doamne, ce pute! Femeile se adună roată, Monica dă să leșine, dar nu poate și scena devine interesantă. Vai, ce mai pute! se aude un cor al doamnelor. Viorel o șterge cu o batistă pe nevestică și un tînăr dă să țină contra cu mîna pe sub rochie. Ce s-a întîmplat? circulă întrebarea prin sală. I-a omorît ploșnița, vine răspunsul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se aude un cor al doamnelor. Viorel o șterge cu o batistă pe nevestică și un tînăr dă să țină contra cu mîna pe sub rochie. Ce s-a întîmplat? circulă întrebarea prin sală. I-a omorît ploșnița, vine răspunsul. Și pute ca naiba, adaugă cucoanele. Am crezut că-i o bijuterie, se scuză Ramona. Monica fuge acasă plîngînd. Mexicanii erau pe terasă și lăudau palinca românească. Como esta usted? întreabă zîmbind larg. I-a omorît lighioana, spune Viorel. Am pregătit alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Psalmul 27. 4. Se îmbrăca fără gust, purta haine uzate, cămăși roase pe la guler, pantaloni dintr-o velură spălăcită, sacou cu căptușeala ruptă, ghete cu ștaiful căzut, pulovere destrămate și alte vechituri SH, țoale ale unor generații ieșite din uz: Put a neamț nespălat, le storc și curge untură dine ele, fuge apa peste textilă, precum ploaia pe acoperișul casei, sunt ignifugate cu grăsime, zile și nopți de patimi în fibrele acestea (coton suta de procente). Bundița de la mămuța parcă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după cum îi scăpăra licuriciul. Candelele cimitirelor mocneau a secetă. Băga-mi-aș pula în voi de comuniști, am rămas cu clăbucii pe țâțe! Unde calci tu, ești proastă? Ăsta-i ligheanul meu, ia laba! Trageți apa, curvelor, când vă căcați! Pute tot holul a spurcăciune. Olteancă nespălată, uite unde-și ascunde scursurile! Taci, fă, poate-i face de legătură apevistului ăla ce vine sâmbăta! Am auzit de la baba Nadia cum se drege ceaiul cu tampoane folosite. Le ascunzi după icoana Fecioarei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
di ani mină în Leșu Ursului, uraniu era mai domol decât iepili istea-n călduri, futu-li Dumnezău sî li futî! 34. Etajul 2: baia la capătul holului, geamul la capătul holului, ușa la capătul holului, uscătorul la capătul holului. Întunericul puțea. Beznă. Fiecare își golea mațul pe unde apuca. Pe întuneric, cu vârful bocancului se pipăiau denivelările. Mozaicul era crăpat, prin el se zărea o fantă de lumină; holul de la unu era luminat cu o lampă, acolo erau "famuiștii", ăia cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
atârnat de streașina casei; până în dreptul ferestrelor cresc oameni de zăpadă; grădina, o maternitatea albă, naște prin cezariană în fiecare fulg. Se stafidește viața precum fructul pe ram: până în miezul sâmburelui riduri; invidia cimitirelor pălește livezile, cruce pe fiecare ramură. Pute viața a carne arsă, a copită de cal șchiop, a oase descompuse, a morfină, a clor. Se descrăcește viața pe calea ferată, creierul sub o frunză de brusture, inima în petale de maci, sufletul șuieră a locomotivă rănită...(soarele usucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
La noapte întunericul va ermetiza uterele cimitirelor, visele vor despleti curcubeul ca pe o fata morgana în călduri. Pe scaun în dreptul ușii, paznicul dormea cu țigara arsă pe jumătate între degete, cizmele rupte în talpă împrăștiau somnul pe dușumele, pufoaica puțea a lagăr, căciula roasă dosea bilețele de papagal, tristețile împăturite ermetic deconspirau așteptările. Voi ieși de aici, nene Matei, chiar dacă va trebui să mă strecor pe sub pardoseală. Nu sunt nebun, crede-mă, libidinosul acesta de terapeut se lovește de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în genunchi vă țin toată ziua, să primiți ispășirea păcatelor, o să vedeți voi purgatoriu! Ana o să vă scoată pula din cap, pui de cățea ce sunteți! Și tu ce te uiți la mine? Marș și te spală la pizdă, că puți cât ca o cherhana! Păi... Nici un "păi", un ceai negru cu o dublă de rom. Tu să nu bei, auzi?! Nu-mi plac femeile care beau, am o alcoolică acasă, îmi ajunge. La 5 dimineața, paznicul atârna de tocul ușii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o streașină și nu a mai ieșit până nu m-am întors cu spatele. Vedeți, părinte, până și ei îi este frică de mine. Am săpat patru fântâni, una peste alta și nici o coajă de apă, otrava tulbură cerul, stelele put precum pești rămași pe stânci după reflux. Sap adânc, părinte, degeaba, piatra ascunde izvorul în porțile cimitirelor. Am zis eu că tu ești bun de legat lângă coșerul cu popușoi, s-ar speria ciorile de tine. Îmi ajunge, te-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
subliniate cu pix roșu; posibil, toate calendarele aveau evidențiate îndestulările pântecelui: pește prăjit, borș de pește, chifteluțe de pește, icre de pește, saramură de pește, o cană, două căni, trei căni de vin bunătățurile monahului de obște abureau așteptările, trapeza puțea a cherhana, leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cu o șurubelniță, în scara blocului; domn' Ierimia a stabilit că baronul suferea de claustrofobie, "a murit de anxietate în lift". Gata, tac, domnule căpitan! Aveți dreptate, cu ăsta nu-i de glumit. Hei, părinte, aruncă dracului boanda de pe tine, puți ca un aurolac! Până la Bistrița borăsc și laptele supt de la mama. Aduceți, bă, o găleată de apă de la iaz să turnăm peste el! Cum spuneți dumneavoastră. Iertați-mă. Cum spuneți dumneavoastră. Dar vă rog, lăsați-mă slobod 5 minute. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de vizită. Aș putea interpreta această întâlnire mai sarcastic, dar cui îi mai arde să fie ironic cu moartea? Prietenii mei au fost în recunoaștere; probabil, vor să refacă drumul cu ochii închiși. După miros, sigur nu mă vor regăsi, put a pământ. Moartea ține evidența uitărilor; scârnăvia mă rabdă ca pe un dispreț de toamnă săracă; prietenii mei, cel puțin, până la noapte, până mâine, mă vor identifica după propriile nevoi. Tătuța nu a fost niciodată intim cu moartea, cât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cerc de foc, și nu ca un zbor. Doamne, tu ai îmbrăcat cămașa peste piele de Dumnezeu, pe mine m-ai născut în pielea lui Adam, fără să mă întrebi vreodată dacă mă încape, dacă îmi este prea largă, dacă pute a netăbăceală sau a păcat? Judecă-mă, Dumnezeule, după ceea ce sunt și nu după intențiile tale neduse până la capăt! Mântuitorule, mijlocește pentru mine în fața Tatălui! Ai fost slab sunt slab, ai fost trist sunt trist, ai fost singur sunt singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și cu heru’, da’ am putut a mă spăla cînd am vrut! Acolo ajungea la noi negru’ cela cu cîte un hurdău de bere la săptămînă, tăți beam și petreceam cu voie bună! Aci, aflu numa pălincă de napi care pute de zîci că-i din cufuritură de prune albe! Numa’ beserică pă graiu’ nost’ n-aveam acolo, da’ bună era și a tălienilor... Merem, Floare, Înapoi la America și nu ne mai Înturnăm În veci! — Merem, Gyuri, țucu-te, merem și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și a oferit brațul mamei Maranda. ― Ia vezi, fata moșului, să nu te dedulcești la boierie, că ci pacatele mele oi faci eu când om Înota prin glodurile di acasî sau pi popșoiști? Numa’ de-a brățăta nu ti-oi pute’ duci - a atenționat-o cercetașul cu glas șăgalnic. Acasă mă-i duci de mână, că așa-i la tinerețî... - a răspuns mama Maranda, cu un crâmpei de râs, strângând brațul lui Gruia.. „Vor arăta ca <două jucării stricateă ce <merg
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
oștire, ori de voroave, la domni și la noroade de cinste”. ― Și nu mi-ai spus niciodată despre această pasiune a ta - l-a „dojenit” Nicu. ― Dacă de fiecare dată ne-am văzut mai mult În treacăt, când aș fi put să-ți spun? ― E bine că am aflat măcar acum și mă bucur că ai o asemenea pasiune. ― Da’ de ce tot descânți ulcica ceea, frate? Uite că nenea Mitru nu mai are răbdare - l-a Întrebat Petrică pe tata Toader
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ceea, frate? Uite că nenea Mitru nu mai are răbdare - l-a Întrebat Petrică pe tata Toader. El a privit la Petrică, apoi la ulcica aproape plină și, cu un zâmbet care nu era al lui, a răspuns: ― Dac-aș pute, nu m-aș da În lături. Da’ am eu un ramașag cu mine de multă vremi... He-Hei! Tocmai de când trăia biata Dochița. Da’ asta Îi poveste lungă... ― Dacă nu-i avea timp s-o spui În astă seară, atunci te-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu ca voi, cu ticăială și leneveală și să-i mai aud măcar o singură dată că îmi spun cucoane cu coatele goale ori doi baroni la perechea de pantaloni... că le-o retez eu de la obraz că după ei pute a berbec și a țap în călduri pentru că nu se pricep cum să-și tăbăcească pieile pentru cojoace și pieptare. Degeaba te dai bogat dacă ești sărac cu duhul și nepriceput! N-au decât să vină la mine pentru rețetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și valută, a adus școlii numeroase diplome de excelență și medalii de aur de pe la mai toate concursurile și expozițiile la care a participat. Și-i frumoasă și gingașă ca o floare-de-colț... Iar ginerică este inginer de huțuli la Herghelie. Cam pute a cal, zice Oxana, da-i băiat bun, că-i huțul de-al nostru. Hop-hop! Hop-hop! Hop-șa! Huțulcuța mea! Huțulca din Brodina! Păcatul Doamne, că mult a avut de pătimit Ion al lui Tănase Chiteală din Șoldănești până ce a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să facă puradei câte 5-6 că să lărgesc prea tare, zic, și le doare cucușoru... Dă-i romu, Toadere, odată și să dispară în încăperea lor, c-o început să-și verse căldarea cu zoaie printre noi și prinde a puți că ne scoate afară! Vezi că nici înțelegerea noastră cu bulibașa nu o respectă... ca la cârciumă să vie spălați și bărbieriți ca la biserică... Șî când s-îmbată să sî ducă acasă, că pe-aici numai di scandal îs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și când ardeau în plită turtele de tizic, după cum le ziceți voi acelor brichete de bălegar uscat la soare pe prispa casei. Și de fiecare dată am căutat să-mi iau tălpășița cât mai repede cu putință, că peste tot puțea de nu reușeai să înghiți măcar și o gură de aer, darămite o îmbucătură de mămăligă... Crede-mă că puțea a balegă până și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prispa casei. Și de fiecare dată am căutat să-mi iau tălpășița cât mai repede cu putință, că peste tot puțea de nu reușeai să înghiți măcar și o gură de aer, darămite o îmbucătură de mămăligă... Crede-mă că puțea a balegă până și vorba oamenilor de care am avut trebuință. Așa că nu te mai da prea rotund și fii mulțumit că ai scăpat de, hai să-i zicem, acea fericire a tizicului, de borșul de ștevie și de scrijele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]