3,998 matches
-
preocupări. S-a întîmplat ca primul eseu din Mîntuirea (mai toate scurte și pe teme strict cultural iudaice) să fie un necrolog despre unchiul său Elias Schwarzfeld, expulzat din țară în 1885, odată cu Moses Gaster. Și unchiul său fusese un publicist, în gazete evreiești, pentru apărarea coreligionarilor săi și un remarcabil istoric al populației evreiești din România. Expulzat, și-a găsit o patrie în Franța (unde, în 1923, se va stabili și Fundoianu), care i-a acordat și cetățenia: În fața catafalcului
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
templu și ne rugăm să-i fie �țarina ușoară�, ușoară că viețile multora, pe care mîna lui îi ajutorase". Peste cîteva luni, în octombrie 1919, îl va evocă, tot într-un necrolog, pe prietenul său mai în vîrstă, poetul și publicistul A. Steuerman-Rodion. Acest poet minor, care a scris sfîșietoarele versuri " Tu nu mă vrei, o țară/ Eu, totuși, șunt al tau"(citate, în Istorie, si de Călinescu), care a făcut războiul ca medic, s-a sinucis: "În Iesul acesta de
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
să spargi pîntecul cu fecundație și crierul să-l arunci cu moarte. Cînd l-am înmormîntat, era toamnă..." Cu două zile înaintea acestui necrolog eseistic (publicat în gazeta Scenă), vorbind în Mîntuirea tot despre tragedia lui Rodion, ca poet și publicist, afirmă: Într-o epocă de neprecizie sufletească, în care sionismul era vag, ca și imaginea deserturilor în care cămile alergau monotone - singura soluție imediată și cotropitoare era politică de autopierdere. În plus, Steuerman avea să lupte cu personalitatea lui evreiască
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
hotărâți să doboare dictatură și să redea libertate Țării. Inima tremura când evocă fiecare din evenimentele acestea și cuvintele nu sunt atât de inspirate pe cât ar voi să fie." De altfel, în mod curent scriitorul se oferă să exprime ceea ce publicistul vrea să comunice, pentru a nu fi sacrificata nici o nuanță și mai ales pentru a realiza cu cititorul acea conectare afectiva care înseamnă mai mult decât simpla transmitere de informații: "Ne asemănam mișcării browniene, acele particule în neîncetata mișcare, si
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
al conducea, de fapt, N. Carandino, secretarul general de redacție. an 1935 Facla a inițiat, pentru pagina ei culturală, o anchetă printre scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se ăncepea, invariabil, cu un chapeau al intervieverului despre scriitorul chestionat (aici darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
scriitori, cu tema De ce scrieți?* Interviurile le luau și N. Carandino sau Oscar Lemnaru dar, mai ales, tineri publiciști ansa mai toți cu haz și cu hâr. Se ăncepea, invariabil, cu un chapeau al intervieverului despre scriitorul chestionat (aici darurile publicistului trebuiau să se dezvolte lămuritor), apoi, firește, se consemna răspunsul scriitorului și un final al celui ce conducea conversația. Această anchetă din Facla, ămpreună cu câteva altele din alte publicații, au fost adunate ăntr-o ediție de doi cercetători ieșeni, regretatul
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
aflau și a cui comandă socială o îndeplineau toți acești scriitori (...). Și pînă la urmă Klara și prietenele ei tot nu au înțeles de ce, la o adică, li se acordă atîta importantă acestor oameni: nu erau nici cei mai deștepți (publiciștii și criticii și, cu atît mai mult, activiștii de partid erau întotdeauna mai deștepți decît ei), greșeau des, se încurcau în contradicții pe care le-ar fi văzut și un școlar, cădeau sub influența altora - si totusi despre ei trebuiau
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
În paralel cu dorința să de a ajunge pictor, Hitler a așternut și stihuri erotice, încercînd a elabora și o "dramă muzicală". La Conferința Partidului Comunist Ucrainean din 1920, Stalin înscria într-un formular, la rubrică referitoare la profesie: "scriitor (publicist)". Iar "firea de artist" a lui Nicolae Ceaușescu transpare în "versurile" cu care își orna unele discursuri, în intervențiile sale operate în textul Imnului de stat, ca și în "soluțiile arhitectonice" pe care nu ezită a le oferi oamenilor de
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
supus presiunilor la care au fost supuși scriitorii din generațiile anterioare în timpul comunismului? Nu se poate ști. În ceea ce mă privește, cred că n-ar fi rămas. Dovadă o constituie faptul că în numai câțiva ani de când se manifestă că publicist și fără altă presiune decât aceea interioară, a propriei sale ambiții, a reușit să dobândească un impresionant palmares de abateri de la morală. Este oare moral să publici un text simultan în mai multe reviste (așa cum s-a întâmplat cu pamfletul
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
do novejsich vremen. Perevod ot nemseckogot, kn. I-II, Moscova, 1828. Un moment semnificativ pentru cultura română l-a constituit amplul proiect al Academiei Române de editare a Operelor Principelui Dimitrie Cantemir, început în 1872. În cadrul acestuia, luptătorul pașoptist, juristul și publicistul Iosif Hodos, unul din întemeietorii Societății Academice Române, a redat după versiunea germană: Istoria Imperiului Otoman. Creșterea și scăderea lui, cu note foarte instructive de Demetriu Cantemir, Principe de Moldavia. Traducere de Dr. Ios. Hodosiu, Partea I-II, București, 1876-1878
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
Alex. Ștefănescu S-a întâmplat în timpul lui Ceaușescu Cunoscut că poet și publicist, Mihail Gălătanu le-a făcut de curand cititorilor săi surpriză de a publica un scurt român, Meșterii de clopote. Este vorba de un român care are elemente de literatură non-fiction, dar și dezvoltări de proza fantastică, asociere mai rar întâlnită
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
Manolescu că în timpul comunismului a fost un echivalent al lui Nicolae Ceaușescu în literatura, un dictator! Iar în ceea ce-l privește pe Alex. Ștefănescu (poftim, Gabriel Plesea mă pune în situația să vorbesc despre mine la persoana a treia!), furibundul publicist crede că este și el un personaj odios, aducând argumente de genul: În privința trecutului lui comunist, la București fiind, mi s-a recomandat să ămai întreb și pe altiiă, tot așa cum la New York o persoană demnă de toată încrederea mi-
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
ieri și de azi.... A gândi romanul la Târgu Mureș, iată primul titlu pe care aș fi vrut să-l pun unei recenzii despre Marea miză. Mihai Sin, autorul remarcabilului, ambițiosului eseu din 2003, avea o experiență de romancier, de publicist, de eseist - de ins care a trăit o viață sub semnul experienței literare. A experienței literare, politice și geopolitice. Era un om al revistei „Vatra” - așa cum arăta ea pe vremea lui Romulus Guga, Dan Culcer, Mihai Sin, Cornel Moraru, Anton
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
de a vorbi despre 23 August: nu cu îngâmfarea prostească a celor care sforăie patriotic, nu cu privirea semidoctă a atâtor intelectuali care cred că adevărul lor este unic și etern, nu cu ignoranța aproape strigătoare la cer a unor publiciști, nu cu sărăcia culturală și intelectuală a multor politicieni, ci cu moderație, competență, curaj și autoritate. Bucurați-vă de 23 august 2011, sărbătorit în democrație și libertate, într-o Românie care continuă să existe ca Stat suveran și independent, care
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
editoriale ar trebui să sublinieze, cumva, caracterul secundar, „poetic”, al publicisticii lui Emil Brumaru, pe care, de altfel, Ioana Pârvulescu îl și explorează pe text, argumentându-l imbatabil. Totuși, fără a contesta evidența afirmației că Emil Brumaru nu este un publicist literar în sensul curent al termenului, cred că trebuie să ținem cont de câteva fațete ale spiritului autorului pe care publicistica le evidențiază, cumva, mai bine decât poezia. Și mă gândesc aici, în primul rând, la afirmația sa repetată că
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
imense, că este cu siguranță loc de prospețime sau că, indiferent de verdicte, tezele recente le depășesc pe cele consacrate? Observ totuși că, în ciuda numeroaselor cărți despre Caragiale din actualitate, nu prea mai avem specialiști, ci mai degrabă chirurgi sau publiciști cu gusturi trecătoare. Angelo Mitchievici împacă într-un fel inegalitățile în această carte vie și elegant scrisă, cu o grijă pentru cititorul despre care vorbeam mai devreme. Și pe care nu-l dezamăgește. Angelo Mitchievici crede că există un „principiu
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
Măiastră” (sept. 2010). consens cu observația noastră, se Autorul este absolvent al explică pertinentul și fermecătorul Facultății de Filologie din București, dialog avut cu acad. Eugen Simion în promoția 1963, devenind ulterior „Cotidianul”, 17 ianuarie 2000, diplomat de carieră și publicist. „imediat după atacul concertat lansat Misiunile sale diplomatice, pe linie la adresa lui Eminescu de revista culturală, rețin popasuri la Paris„Dilema” (apud G.A.). Reproduc UNESCO ș i Uniunea Lat ină , secven ța în cauză : „George Bruxelles, Luxemburg, Roma, Apostoiu - Eminescu
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
I N T U ( IS R A E L ) poet mistic. Iubitorii Indiei la raportul S i g i S o n n t a g , I s r a e l În Israel, Eminescu între Eminescu și cultura indiană. (publicist): este printre noi, a fost Iubitorii filosofiei clasice și romantice ” Pentru mine personal, el germane se pot gândi la el ca la un reprezintă cel mai mare poet al și va fi mereu... poet filosof, clasic și totodată României, din
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
a trecut dincolo de linia orizontului, că deasupra ta sunt alte stele și alt cer.” În al doilea rând, felul în care autorul a ajuns să fie terfelit public în ultimii ani. “O pauză vreau să ofer și cititorilor, sau unor publiciști harnici, care mă ceartă că nu scriu despre ce vor ei, că nu gândesc ca ei, că mă bag în toate, că nu mă bag în nimic, că sunt „omul lui Patriciu", sau, dimpotrivă, „intelectualul lui Băsescu", că mă vând
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
literare a acelei vremi, căreia i-a rămas credincios și dincolo de anul 1916. Mai ales că revista Luceafărul, unde a colaborat de la primul număr, apoi fiind co-director, a fost, pînă în 1906, o revistă din constelația Sămănătorului. A debutat, ca publicist, în 1898 și naționalismul firesc, necesar, în epoca subjugării Ardealului de către imperiul bicefal, pentru dezrobirea românilor a fost continuat, chiar cu o octava mai sus, și după Marea Unire, din păcate și după 1930, cînd dimensiunea democratismului trebuia să prevaleze
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
afaceri", la multi-miliardarii României, care să-și pună numele de "sponsor" pe firma câte unei clădiri pentru copiii străzii? Cred, însă, că implicarea trebuie să fie a tuturora și, poate, pentru sensibilizarea și persuadarea "celor în drept", să "lupte" scriitorii, publiciștii, și "analiștii politici", ziariștii și toți cei din mass-media, intelectualii in corpore ca "formatori de opinie" (pe care, recent, Laurențiu Ulici - Formula As, 10, nr. 424, iul.-aug. 2000 - îi invita să iasă în față, "să lupte"). Este o problemă
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
-l excludă din viața publică în calitatea lui de eminent gazetar. Membrii marcanți ai cabalei ar fi fost, printre alții, protectorul poetului Titu Maiorescu, prietenii săi Slavici și Simțion. De ce trebuia eliminat Eminescu din viața publică? Pur și simplu pentru că publicistul Eminescu se depărtase pînă la negațiune hotărîtă de politica junimistă privind aderarea României la Tripla Alianță (preconizată de junimiști în colaborare perfectă cu liberalii și cu suveranul) care, împotrivindu-se, se înscrisese în Societatea "Carpații" ce năzuia eliberarea Transilvaniei de sub
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
fost ajutat s-o ia cu adevărat razna. Altfel spus, într-o atare lumină, Eminescu apare drept primul deținut politic din România, distrus în mod sistematic..." Tot întrebîndu-se asupra cauzelor "arestării" poetului și dînd răspunsurile amintite, dl Cernăianu afirmă că "publicistul Eminescu" a fost mult mai cunoscut publicului larg decît poetul Eminescu". Autorul nostru, inocent în ale epocii, nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Cronicar Mihail Gorbaciov despre Nicolae Ceaușescu Spre deosebire de unii publiciști, al căror anticomunism acumulat în tăcere pînă la căderea sistemului a izbucnit după aceea cu o furie nivelatoare de nuanțe și circumstanțe, revista MEMORIA, fondată de regretatul Banu Rădulescu, nu s-a erijat în procuror. Ea a adunat și adună
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
de una mediatică, după '90, și de una cvasifolclorică, aproape legendară, înainte. Dacă arta sa nu a ajuns, pînă acum, în România, cărțile sale și veștile despre succesele în lumea artistică italiană erau accesibile și chiar prezente. Activitatea lui de publicist, de eseist și de cronicar plastic se răgăsește, pentru perioada românească, în cartea ,,Culoarea - suflet și retină", publicată la Editura Meridiane în 1966, iar după plecarea în Italia publică încă zece cărți în care opiniile sale teoretice, estetica aplicată și
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]