12,735 matches
-
Victor Socaciu apreciază că elemente ale patrimoniului cultural sunt folosite în mod "abuziv" în spoturile publicitare, el dând drept exemplu clădirea Ateneului Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau un vechi colind românesc. El susține că interzicerea folosirii acestora în spoturile publicitare ar contribui la protejarea patrimoniului cultural național. Citește și:
Socaciu recidivează. Vrea să interzică în reclame Ateneul Român şi statuia lui Eminescu () [Corola-journal/Journalistic/24084_a_25409]
-
Prefectura Covasna a solicitat firmei Dedeman Brașov să înlocuiască panoul publicitar amplasat în municipiul Sfântu Gheorghe, panou inscripționat exclusiv în limba maghiară, întrucât acesta încalcă prevederile Legii nr. 340/2004. Deși știa de existență lui, prefectul Gyorgy Ervin, fost membru UDMR, nu a luat nicio măsură până când a fost adresată o
Dedeman îşi face publicitate în limba maghiară. Prefectura i-a somat să schimbe afişul - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24194_a_25519]
-
UDMR, nu a luat nicio măsură până când a fost adresată o sesizare Prefecturii Covasna, conform blogului . Acest nou caz vine după ce în urmă cu câteva luni firmele Vodafone România și DOMO România au fost și ele somate să înlăture panouri publicitare inscripționate exclusiv în limba maghiară.
Dedeman îşi face publicitate în limba maghiară. Prefectura i-a somat să schimbe afişul - FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24194_a_25519]
-
Publicitarii susțin că producătorii se folosesc de marca pe care o reprezintă seriozitatea Ardealului în scopul promovării produselor. Se pare însă că unul dintre brandurile cele mai de seamă ale Clujului, Napolact nu ar folosi lapte chiar din inima Ardealului, așa cum
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
Critică literară nu mai este un centru de interes care să suscite o dezbatere publică, așa cum se întîmplă pe vremea lui Roland Barthes și a celorlalți... - Credeți că se orientează mai degrabă spre publicitate, spre articole de prezentare pe jumătate publicitare... - Există, desigur, critică ziaristica, dar care în Franța nu este de un nivel foarte bun, fiind foarte legată de promoțiunea mutuala... - În România, acest fenomen e deja vizibil, și aș spune că din păcate, deoarece la noi a existat o
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
uaaaau! Zoso are un blog de succes unde publică poze cu fete frumose de pe Facebook și alte lucruri folositoare. De pildă, azi are o treabă mișto despre cum să ne cumpăram lucruri de Black Friday de la Altex. Nu știu dacă publicitarilor le plac băieții ăștia care se răzgândesc repede. Că poate până îi dau cei de la Altex banii, Black-ul se face alb".
Atac al unui jurnalist de Emmy la blogurile comercial-băsiste by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/21763_a_23088]
-
la propria recuperare fizică. Astazi, nu există nicio urmă a semiparezei care i-a umbrit o vreme existența. Colaborări plătite O companie farmaceutică, un radio important și câteva organizații se bucură de creativitatea și priceperea lui Alin, în realizarea spoturilor publicitare. Nimic nou ați zice, doar că Alin avea în acel moment doar 16 ani. El a apreciat că suma câștigată era “foarte tare". O parte din banii câștigați i-a dat părinților. Totul nu se oprește aici și din dorința
Clip anti-SIDA ”jucat” de un seropozitiv. Vezi cum trăiește de 22 de ani cu HIV () [Corola-journal/Journalistic/22131_a_23456]
-
operațiuni de informare și triere. Nu toți participanții la Colocviu, ba la drept vorbind destul de puțini, au împărtășit în totul această poziție, considerată prea limitativă. Critica nu poate dispărea, s-a spus, prin limitarea ei la simple acțiuni de oficiu publicitar. Sunt și acestea necesare dar nu țin, în fond, de lotul criticii. Am înregistrat și reproșuri directe făcute criticii și în special pe acelea, formulate pe un ton definitiv, de prozatoarea Maria Luiza Cristescu. După domnia sa critica de azi nu
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
dintre noi îl fructifică în pamflete pline de ură, pe la talk-show-uri. Din păcate, ne-am convins acum, scriitorii români pot fi văzuți, din cauza felului comercial în care este tratată literatura de către mass-media, mai degrabă în această zgomotoasă ipostază publicistică și publicitară decît în aceea cu adevărat profesională." Și, ar adăuga Cronicarul, în măsura în care, după moarte, scriitorul are șansa de a fi adunat în viață și niscai merite politice pentru un partid aflat la putere. u În săptămînalul ROMÂNIA MARE criticul Mihai Ungheanu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
fost lansat, Gladiatorul s-a bucurat de primiri triumfale. Marea idee a inițiatorilor - firește, americani - ai acestui colosal (la propriu) proiect a fost să încredințeze regia unui cineast britanic de clasă, Ridley Scott. Format de televiziune (BBC) și de filmul publicitar (detaliu pe care vi-l veți reaminti, poate, văzînd cum e montat Gladiatorul), Scott a fost descoperit de David Puttnam și lansat pe orbita lungmetrajului în '77, cu Dueliștii - o lovitură de maestru. În filmele care au urmat (cum ar
Un gladiator australian by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16828_a_18153]
-
30 iulie), Silviu Brucan vorbește, la un moment dat, despre capacitatea românilor de a munci bine și eficient atunci cînd sînt angajați în străinătate." Ca să trăiască bine, așa ar trebui să muncească și aici, în țară". Brusc, intervine un clip publicitar: "sunînd la 89.89...puteți deveni proprietarul uneia din cele 10 mașini, ultimul tip..." Racord liniștitor: ce să mai umble oamenii să lucreze din greu, ca prin străinătăți, cînd "numai cu un singur apel telefonic la 89.89..."". Fiecare redactor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16852_a_18177]
-
Eugenia Vodă Lansat de-a lungul și de-a latul planetei, cu mare tam-tam publicitar, așa cum îi șade bine oricărei superproducții americane, Patriotul intră cu grăbire și pe ecranele noastre. 2 ore și 40 de minute, despre Războiul de Independență. Războiul de Independență e un fel de-a spune: de fapt, evenimentul istoric e un
Mașini de război by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16866_a_18191]
-
și o emoționalitate bine temperată acestei evocări. Povestind, Annette Kolodny apare într-o calculată postură, care invită empatia: dezamăgită (dar nu animată de resentimente sau de sentimentul eșecului), caldă și implicată (dar nu captiva unui limbaj de lemn devenit discurs publicitar de promovare a unei instituții), analitică și intelectualistă (dar nu raliată la obscuritățile unora dintre analizele foucauldiene actuale). Se cuvine să avertizez cititorul - dacă e necesar - că autoarea acestei cărți este o cunoscută teoreticiană feministă. Numele ei este prezent în
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
Mihai Chirilov Serge Daney spunea despre filmele lui Paradjanov că te fac să-ți imaginezi cum ar fi arătat cinematograful în Evul Mediu. Poate părea un promo ușor deplasat pentru un festival de scurtmetraj al cărui îndemn publicitar e infinit mai tranșant: "un miriapod are sute de picioare, o soacră emite, în medie, două miliarde cuvinte, iar Ben Hur se-ntinde pe sute de mii de metri de peliculă..." La capătul acestui inventar de zerouri, concluzia-slogan se impunea
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
independent de informație, opinie și divertisment" (Gazeta de Alba) etc. Banalizat, adjectivul a fost supralicitat - în ton bombastic - "Săptămînal absolut independent" (România Mare) sau prin acumulare - "Săptamânal național independent și echidistant" (Cronica politică). Unele subtitluri au introdus elemente de enunț publicitar - "Cel mai important ziar din Bucurețti" (Libertatea). Altele sînt exagerat de lungi: "De citit numai acasă: săptămînal în care nu toate articolele sînt confidențiale" (Strict secret). Umorul involuntar e produs de solemnitatea emfatică și demagogică: "Ziar dedicat poporului român" (Jurnalul
Din retorica presei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16949_a_18274]
-
un adolescent mare și deșirat, cu ochi albaștri, pătrunzători. Vrea să devină scriitor. Mama lui intră cu o tavă plină cu farfurii și mîncare. Manuela : Ajută-mă ! Esteban își abandonează carnetul și își ajută mama să pună masa. După spoturile publicitare apare titlul filmului, All about Eve. O voce în spaniolă, cu un ton emfatic : "Eva al desnudo". Esteban (protestează) : Ce manie, să schimbi titlurile! All about Eve înseamnă Totul despre Eva ! Manuela : Totul despre Eva sună ciudat. Esteban își reia
ALMODRAMA by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16989_a_18314]
-
ziare se pare că punctul optim din care se puteau vedea alegerile locale din țară a fost jungla Amazonului. De acolo, însă, când țara murea și învia cutremurată de alegerile locale, cu tot cu minunea dlui Băsescu, aceștia au produs niște reportaje publicitare, exact adică ce așteptau cititorii de la ei, pentru a se limpezi după alegeri. Dar să revenim la editorialiștii rămași în țară. Mai puțin comparația mai sus citată, Cristian Tudor Popescu a scris unul dintre cele mai pătrunzătoare comentarii ale sale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
vrut să facă din tot Bucureștiul un Ferentari. Ceea ce sună rău, indiferent de optimismul actualului primar al sectorului 5 și de impresiile sale personale despre cartierul Ferentari. * La rîndul său, actualul primar general al Capitalei și-a alcătuit o imagine publicitară prin care alegătorii sînt îndemnați nici mai mult, nici mai puțin decît să voteze "cu INIMA". Inima e semnul electoral al partidului cu care defilează dl Viorel Lis, fostul om iscusit. Dar pentru a le cere bucureștenilor să voteze cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17133_a_18458]
-
de limbaje și situații, dar dovedește mai ales arta de a le compune, de a contrapune, de a rima, de a alterna și chiar de a evada din sfera lor. Tăieturile de ziar (titluri și subtitluri de tot soiul, anunțuri publicitare, anunțuri matrimoniale) se fixează în versuri cu ritm și măsură variabilă, dar cu rimă perfectă; aceasta din urmă dă un aer carnavalesc întregii succesiuni, conferind o cursivitate stranie unei lumi haotice ("E.timpul ofertelor care pun lumea în mișcare! / Vând
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
așteptată o aversă și întreaga atmosferă se schimbă, în ciuda acelui 15-30 pe care arbitrul îl anunță imperturbabil, știind că întotdeauna unul dintre jucători urmărește să profite de pe urma acestei întreruperi. Într-un sistem bine determinat, imprevizibilul a operat schimbări nebănuite: freamătul publicitar, pasiunea tensionată a spectatorilor s-au redus, întreaga atmosferă aduce mai curînd cu o "piscină acoperită, cu un liceu plicticos". Dar autorul nu întîrzie să pună o surdină melancolică, schimbînd la rîndul său întreaga structură a textului, impregnînd-o de nostalgie
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
între teorii literare (poetici le numește el) esențialiste și teorii constitutive. Prima categorie pornește de la premisa că există o calitate intrinsecă a textelor - așa-numita "literaturitate", adevărată Fata Morgana a structuralismului - în virtutea căreia un text este poezie, iar altul reclamă publicitară. A doua categorie oferă criterii mai laxe, asociate condițiilor de producere și receptare a textului, mai curînd decît textului în sine. Oarecum în termenii acestei distincții, Lansdown susține că autonomia literaturii nu trebuie înțeleasă în mod esențialist, prin urmare nu
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
din diverse spații geografice și culturale. Unele dintre erori sînt produse probabil de aceeași persoană, care le repetă în mod absolut consecvent; oricum, sursele sînt destul de diferite, chiar sub aspect stilistic. E vorba de polemici religioase, de texte tehnice și publicitare, de scrisori, de pagini personale (în cele ce urmează, indic în mod foarte sumar sursa, adresele electronice fiind adesea complicate sau netransparente): Cred căci de data aceasta ajutoarele dumneavoastră nu va mai spune despre mine căci sunt ofensiv"; Sunt convins
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
susțineți căci", "mea spus caci" , "am înțeles căci", "văd căci" - și chiar în locuțiuni - "măcar căci". în unele cazuri se poate presupune că autorii au o cunoaștere foarte aproximativă a limbii române, pe care o utilizează pentru a traduce materiale publicitare și instrucțiuni tehnice. Un asemenea mesaj - de prezentare a unui procesor - e un condensat incredibil de erori, la toate nivelele - de la punctuație și ortografie pînă la lexic, la sintaxa frazei și la coeziunea textuală (am intordus diacriticele, pentru a ușura
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
ceea ce e anunțat cu prea multă ostentație, o oarecare neîncredere sau pur și simplu tendința de a adopta un ton nonșalant. Formula s-ar putea deci adăuga sutelor de exemple de parafraze produse pornind de la versuri clasice sau de la sloganuri publicitare, dacă n-ar avea ceva mai multă relevanță lingvistică. Nu e de obicei inclusă între tiparele repetiției, probabil pentru că apare ca un caz prea particular: care poate fi totuși pus în legătură cu o tendință mai generală a oralității populare. Tipurile puternice
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
valoare expresivă tipică pentru oralitate. Ar fi interesant de aflat care e sursa formulei mare bal mare: mi se pare greu de decis dacă e un posibil calc sau mai curînd o creație internă dictată de necesitățile pragmatice ale insistenței publicitare... în DLR, tomul VI, litera M, e înregistrat (sub mare) un citat din E. Barbu, care evocă unul dintre contextele tipice ale folosirii inițiale a formulei; "Aceleași afișe ca altădată: Mare bal, mare, 2 lei intrarea". La transpunerea în scris
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]