991 matches
-
mă curăț la suflet de toate gândurile rele ce am avut la viața mea, de păcate ce le-am făcut sau le-am dorit, că de trei zile ecoul ăla vine și mi se-arată cu chip de fum și pucioasă, prinde trup și umblă de ceva vreme prin oraș de nu mai știe lumea ce să creadă, ies ăia și sperie lumea și mi s-a arătat de trei ori că necaz mare vine spre noi, am întrebat-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o mahmureală după o beție cu lapte pasteurizat?! Ușa se deschise. Un ofițer îi urlă să sară în tranșee și îi aruncă o armă. - Dobitocule, suntem atacați, unde-i fost? Curtea Marțială te mănâncă dacă mai faci așa ceva!!! Mirosea a pucioasă și burnița. O ceață lăptoasă bloca privirea la vreo cincizeci de metri în față. Lipit cu pieptul de malul de pământ, cu apa murdară scurgându-i-se pe trening, tropăind cu adidașii în mocirlă și strângând între mâini metalul rece
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se puteau ridica dintr-un tineret stricat, ce turmă ar fi păstorit aceștia, cînd junii s-ar fi ridicat bărbați, cînd fetele ar fi ajuns mame? - se frămînta, mult prea Îngrijorat, străbunicul, o mumie aproa pe. Iar de foc și pucioasă aprinsă, cum ar fi vrut Antonia, de ce ar mai fi fost nevoie? Doar fumul fabricilor și al mașinilor și era destul pentru a sufoca, la un moment dat, pentru totdeauna, o stirpe mult prea zvăpăiată: unchiașul putea să moară liniștit
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
mai găsea cîte un cucernic. Thomas era pregătit să ajungă direct În iad, dacă un astfel de tărîm ar fi existat; Antonia Îl asigurase că există și că toată omenirea va ajunge acolo. Și-ar fi Întîlnit, prin fumul de pucioasă, toate păcătoasele ce Îl Întovărășiseră pe pămînt. Un moș și o haită de babe; ar fi sărit mai toate pe el, pentru că l-ar fi recunoscut, un armăsar bătrîn, un dezastru și pentru el, și pentru ele, pentru că, Între picioare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
niște pudibonzi, cei care ziceau așa; și Împotriva alcoolului și a fumatului erau pentru că nu stăteau bine cu stomacul, cu ficatul, cu inima, cu capul, niște fățarnici; Dumnezeu, mai ziceau unii, precum Antonia, degeaba azvîrlise cîndva cu foc și cu pucioasă peste alți stricați, nimeni nu Învățase nimic. Oricum, Pămîntul, odată și-odată, tot urma să fie izbit de o cometă, iar prăpădul i-ar fi ajuns, deopotrivă, și pe cuvioși, și pe destrăbălați ; se putea vorbi În toate felurile despre
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dar era numai o impresie, cele două trupuri erau contopite, totul era numai plăcere. Destul pentru ca Dumnezeu să-i pîrjolească pe amîndoi, cu foc adevărat, nimicitor, să aprindă toată casa, orașul. Din duș ar fi putut să curgă, dintr-odată, pucioasă Încinsă, distrugînd, măcar În locul acela, pînă și ultima bacterie, pentru ca nu cumva din aceasta, așa cum se tot străduiau să dovedească savanții, să se nască iar viață, din care, pînă la urmă, să se ridice iarăși om. O planetă fără oameni
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
popoare, sfîrșise În patul său ca mai orice tîrgoveț; Thomas vizualiza ultimele zvîrcoliri ale regelui, chiar și aburul ușor al sufletului ce părăsise trupul; numai deșertăciune. Plăcerea, la fel. De ce, atunci, să dea Dumnezeu un alt foc și-o altă pucioasă pentru a pedepsi lumea, de vreme ce tot se alegea praful, pînă la urmă, de tot și de toate? Și de putere, și de iubire, și de plăcerile gustate dincolo de măsură; de cuvioșenie, la fel. Să-l mai lase Antonia cu predicțiile
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
dus cu gîndul la toate astea, Thomas nu ar mai fi putut să o liniștească; nimeni; nebuna ar fi ieșind urlînd pe străzi, cerînd lui Dumnezeu să nu mai aștepte ziua ultimei sfidări și să arunce de-acum, peste lume, pucioasa aprinsă, pămîntul să rămînă un glod acoperit de cenușă, pe care să nu mai crească nici bălării. Nimic. Altfel, dintr-o bacterie, fie și peste milioane de ani, nu era exclus să se ridice un alt om și istoria să
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ceea ce n-aveam mai înainte. Eu cred că toate astea sunt din supărare, nimic nu îmbătrînește mai mult ca supărarea. Iau iod, dar nu văd nici un folos, cu toată reclama. Îmi spunea o damă să mă duc la băi, la Pucioasa. Odată și odată, când oi scăpa de necazurile astea, tot am să mă duc. Stănică: Parc-aș mânca ceva bun, ceva rar. Îmi vine un miros cunoscut în nări, de la bufetul ăsta, și nu știu ce. Aurica: Dacă n-ai noroc, e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pe care-l contemplase îndelung: - Tăiculiță, dumneata ești doftor? - Nu, părinte. De ce? - Credeam că ești doftor, fiule, să te-ntreb ce să fac eu cu reumatismele astea care nu mă mai lasă. - Salicilat, fu de părere moșierul, și băi de pucioasă. - Oare? se miră bătrânul. - Dă cu gaz, opină Aglae. - D-apăi c-am dat, arză-l-ar focul și de gaz, și tot mă-mpungeîncornoratul! - Am auzit că e bun camforul cu alcool, zise Olimpia. - Ce e aia, bogheano? întrebă popa Țuică
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
toate relele omuluivin numai de la diavol. El e pricina a toată neputința și vrăjmășia. Să mă chemi pe mine să-ți citesc blestemele Marelui Vasile, să vezi cum folosește. Maică, maică, fuge dracul sfârâind, și lăsând fum și miros de pucioasă îndărăt, cum zici că e doftoria aia. De apa sfințită plesnește împielițatul. Iau colea busuiocul și-l vâr în agheasmă și-l ard cu ea de-i iese sufletul, maica ploii lui. - Cuvioase, se rugă iar părintele, priveghează la celece
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ce n-aveam mai înainte. Eu cred că toate astea sunt din supărare, nimic nu îmbătrînește mai mult ca supărarea. Iau iod, dar nu văd nici un folos cu toată reclama. Îmi spunea o damă să mă duc la băi la Pucioasa. Odată și odată, când oi scăpa de necazurile astea, tot am să mă duc. Stănică: Parcă aș mânca ceva bun, ceva rar. Îmi vine un miros cunoscut în nări de la bufetul ăsta și nu știu ce. Aurica: Dacă n-ai noroc, e
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Neica!... A cîrmit-o spre Otopeni!... În lumina vineție a aparatului de proiecție, zbârnâiau replicile și curgeau îndărăt ocările peste chicile, gulerele întărite cu celuloid și reverele demonilor împăroșați de la parter, ca într-o ploaie cu minuscule fărașe de funingine și pucioasă. 22 DANIEL BĂNULESCU Taximetristul luă pe degete maul aparatului de radio, manevrând butonul și micșorîndu-i sonorul pe pipăite, fără să-l scape din ochi pe client. În cutia dezgustătoare a aparatului rămăsese însă destul din glasul Victoriei Andrei, inimaginabil de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dea țuicii nițică tărie) se desface iarăși în 13-14 bucăți... În aceiași clipită, năpădește în Avrig, se înfierbîntă în Homorod, pune de-o jucărie, în patru, la Răcăciuni... cotîrcește chelnerițele din Dudești... o șterge cu chitanțierele șefului de post din Pucioasa, halește mâncarea penală a statului în pârnaia de la Parapetu, e anchetat pentru un F.A.O. (o furăciune, adică-te, știi, din avutul obștesc) săvârșită în Tîncăbești, și machește pe banii vreunei negrese, prin cârciumile hotelelor cele mai periculoase din Sinaia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pentru că persoana sa e, din nou, ținta infernalelor vexațiuni amoroase. Doamna Cosiția e un satrap, iar viața ei a fost furtunoasă. Încă din dreptul vârstei de treisprezece ani, insațiabila Cosiția sare și se instalează în spațiul cel mai plin de pucioasă al rubricilor revistelor de scandaluri. Nenorocește bărbați, foarfecă tineret, sleiește averi, e exact genul de cucoană ce-și amenajează o căpiță de fân în salon pentru jocurile adulterine. Ultimul ei soț, doctorul Scurfuleț, încornorat plictisit, îi trântește anumite prafuri în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
am fost primit cu cea mai aleasă pompă, am fost poftit în puful lojilor pentru invitații cei mai de vază, am fost examinat în tăcere. Au șoșotit între ei... O puturoșenie de spirit, cu manșetele veșmintelor tivite cu vapori de pucioasă, cu sceptru de trestie și coroană împletită din gheare de pasăre, m-a fulgerat din scurt: "Prea vrednicule Alcibiade! Ești la curent că nevastă-ta dezvăluiește din formulele sacre și din incantațiile secrete, derbe- 367 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spre final, din mijlocul seninului pasaj destinat tradițional siderurgiei, Brav Conducătorul își zburli părul de pe spinare și sări direct la gâtul "celor ce continuau să încurajeze manifestările superstițioase, înapoiate, obscurantiste". Într-o clipă, se dezlănțui în cel mai plin de pucioasă și de trăsnete discurs pe care îl fulgerase vreodată împotriva religiei. Optsprezece activiști în etate se prăbușiră pe podeaua mochetată, ușor înclinată, a Sălii Palatului, prelingîndu-se fiecare sub stinghiile banchetelor rândului din față, jucîndu-și pixurile, medaliile, notițele, în convulsiile precipitate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gonesc eL. De altfel, m-am și învechit. Altcum se fura pe vremea mea și altcum azi... Ăștia tinerii lucrează mai subțire, cu lama, cu briciul, s-au făcut șuți. Noi tâlhăream la drumu mare, era altceva. Găinari proști! Puneam pucioasă în gura cotețelor, amețeam corcovițele și le băgăm capul sub aripă, să nu țipe. Ziceam că sîntem niscaiva deștepți! Da când mă uit la ei, mă minunez: uite, bă, că proști mai eram! Frații trăiesc o lună dintr-o gaură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
te înfiora. Mântuitorul nostru atârna cu capul în jos, crucea lui era strâmbă, adesea îi lipsea câte un braț pentru a lăsa mâinile să se bălăngăne, inerte, în frunte îi erau înfipte coarne răsucite și nările îi răspândeau miros de pucioasă. Pentru ca locul rugăciunilor să-l ia blestemele, se ținea liturghia neagră. Puteai să adori sau să hulești, după plac. Numai că erai silit să adori pe cine nu trebuia și să hulești pe cine nu merita. Trebuia să-l adori
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
care scotea din brazi și cer culori lipsite de orice echivoc, Noica m-a dus la schitul din preajmă să-mi arate locul pe care și l-a ales să-i fie mormânt. Ne-am adus amândoi aminte că, la Pucioasa, în urmă cu zece ani, în vârful unui deal unde ne retrăseserăm să mă învețe alfabetul grec și declinarea I, l-am întrebat ce gândește despre moarte. "Ai fost dezamăgit atunci când ți-am răspuns că nu o iau în grav
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
acest scop publicăm din nou următoarea mulțămită publică: Târgoviște Subsemnatul suferind de constipație, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram amenințat cu pierderea vieței. Din întîmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraș la băile Pucioasa, m-a reîntors la viață după o căutare de 4 zile. În urma unei aseminea grabnice însănătoșiri, vin a mărturisi în public că viața mea astăzi este dată din noii de d-nul Vlădescu, după o serioasă stăruință ce are în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puteau cerceta să le afli necazul și să-i îndrepți, iar recoltarea fagurilor cu miere se făcea tăind pe cei din margine, căci restul erau plini cu puiet. Vrând-nevrând, stuparul trebuia să ucidă întreaga colonie de albine cu fum de pucioasă, pentru a putea stoarce toți fagurii, obținând astfel o miere care nu era întotdeauna de calitate prea aleasă. Așa au mers lucrurile secole la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mă sculai/ Mâna pe mătură pusei/ Să scot afară râia de la Vasile/ Afară s-o dau,/ Vântul s-o bată,/ Gerul s-o usuce,/ Câinii s- o latre/ Cu untură de porc s-o ung/ Cu cheatră s- onchetresc/ Cu pucioasă s-o-mpuțesc/ Cu ceapă o hrănesc/ Cu acul o-mpung/ Și Vasile să rămână curat, luminat/ Ca Dumnezeu ce l-a lăsat’’. Se descânta persoana respectivă de nouă ori, adică de trei ori în fiecare din zilele de post de luni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesuturilor și tulburarea tuturor funcțiilor organismului. Netratată duce adesea la moarte. Bolnavii erau tratați cu fierturi din buruiana spinoasă numită holeră și oblojeli cu zirnă, jaleș, stânjenei galbeni, avrămeasă, floare de leac, gălbenele. Legători pe burtă cu piper, usturoi și pucioasă. Ceai din mentă, de ghințură galbenă. Clisme cu fiertură din coajă de stejar alb sau mălin. Consum de fiertură din făină de ovăz, din frunze și/sau scoarță de ulm roșu, de lapte de soia. RUJEOLĂ (cori, pojar, focușor, bubatul
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
prin consum de carne etc. Oblojeli cu fiertură de dalac (plantă numită și cuișor, bobiță, mărul lupului, bobița lupului, poama vulpii și răsfug), În lapte dulce, care se aplică pe zona afectată. Oblojeli cu usturoi pisat, iarbă de pușcă și pucioasă, care se pune pe o frunză de viță de vie și se aplică pe rană. Oblojeli cu prăjeli cu burete de bubă, untură de iepure, săpun de casă. Cataplasme cu ceară coaptă, cu balegă de vacă, cu rădăcină de boz
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]