1,107 matches
-
puțin mai tanar cum să facă și ce să nu facă, Aurel Dumitrașcu se ia ca exemplu și se analizează cu o acuitate impresionantă. Scrisorile sale devin confesiuni, dincolo de pragul intimității, excluzând orice calcul de imagine și chiar sentimentul de pudoare. Sinceritatea profesorașului din Borca este violență, ea colorând cu sânge cele mai uzuale, măi plate contexte. De la orice subiect ar porni: literatura, reviste culturale, autori provinciali sau "centrali", femei "dulci" și fetițe de școală, biserica și Dumnezeu, Pavese și Daniel
Doi poeți by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7593_a_8918]
-
literatura bate tot! De la Paris la București În Luceafărul de dimineață din 13 mai, Matei Vișniec se dovedește suficient de lucid pentru a schița un portret plauzibil al lumii culturale din Paris. Fără înfrumusețări, fără exagerări, dar și fără false pudori: "Am luat ca model Parisul pentru că eu trăiesc acolo de 22 de ani, dar toți purtăm în noi un Paris al nostru, toți credem că Parisul este un loc în care ne vom realiza. Ceea ce nu vede turistul și chiar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7307_a_8632]
-
vederea? Ea devine, singurul martor ocular al dezastrului, o camera eye, este condamnată să vadă, iar în cazul ei remarca celebră a lui Caragiale "simt enorm și văd monstruos" își reinvestește realist caracterul metaforic. Dacă nevăzătorii își pierd destul de repede pudoarea și deprinderile igienice, ea este singura care sesizează proporțiile acestei dezumanizări și prin ea și noi ceilalți, ea vede trupurile goale bălăbănin-du-se pe lângă pereți, excrementele ce jalonează coridoarele, expresiile chinuite ale celorlalți care se izbesc de obiecte, piciorul cangrenat al
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
sa i-a remarcat-o), el uzează de o anumită "scenografie" ușor prețioasă, detașată emoțional (pentru poet, cartea e o lume a legii - în Boema sacră), dar nicidecum rece (ba, poate, implozivă), ca de o mască mai complicată, pusă, din pudoare, pe un fond, adesea autobiografic, de emoții intense, adânci. Pentru cine știe citi printre cuvinte (și dacă admitem că poezia nu este egală cu suma cuvintelor prin care își semnalizează prezența, ci, în mai mare măsură, acel fluid șerpuitor ce
Noblețea discursului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7346_a_8671]
-
2001), carte prin care poeta își celebra cincantenarul, sângele (ca vehicul al pasiunii) e puntea între Paradis și Infern, un elixir sacru prin care îndrăgostiții se cuminecă vampiric cu foc". Dincolo de aceste notații temerare prin care eul hiperemic sparge platoșa pudorii, temperamentul torid se exprimă prin ricoșeu, prin viziuni cosmogonice ample ce sugerează erotismul universal, ai cărui actanți sunt principiul masculin și cel feminin". Versurile ce urmează (o mostră: "marea/ la picioarele mele/ dând din valuri/ din șolduri/ din spume// Se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
scriitor la care teamă de a se compromite este însoțită de o "violență nevoie de a se compromite", atitudine unde, la fel ca în confesiunile eroilor dostoievskieni, se reflectă "plăcerea sadica de a simți orgoliul propriei umiliri, de a violă pudoarea scandalizata a celorlalți". Preocuparea pentru stil, pentru "cuvîntul frumos", este evidentă și în jurnal, prea puțin estompata în versiunea românească, deși la unii dintre cei patru traducători (Cezar Sandu-Tițu, Alexandra-Andreea Sandu-Tițu, Raluca Vârlan, Luiza Vasiliu) întîlnești și forme care circulă
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
ca un ordinar! Spuneai că dispari, că te duci aiurea, cerșetorule!»” (p. 39) Toate ca toate, dar eu, unul, aș fi vrut măcar s-o văd drapată pe acea lady a anilor cincizeci în rochia cu cocoșei! Nu, nu din pudoare pune Niculae Gheran episodul între paranteze. Sunt, în Oameni și javre, destule alte secvențe de aceeași factură pe care nu și le cenzurează. Din punctul acesta de vedere, cartea poate funcționa liniștit și pe post de Ars amandi. (De nu
Oborul pentru totdeauna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5722_a_7047]
-
acest teatru de cameră se joacă partituri rafinate, precum aceea în care femeia iese afară în bătaia ploii pentru a se întoarce devastată să-și facă loc în patul scriitorului, pentru a reveni cu un cinism fermecător dimineața asupra unei pudori vexate. Mai este și excelentul actor Tom Wilkinson în rolul lui Paul Emmett, universitarul harvardian înrolat în CIA, și un alt aparent dialog al surzilor, tatonări și fandări abia sesizabile și un sentiment al pericolului care vine din lucruri mărunte
Scriitorii și fantomele de hârtie by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6201_a_7526]
-
profesorului - „nu sunt la mine acasă în evaluări de acest fel” - dar și fiindcă poemul e lipsit de orice valoare și chiar scabros („te mai violezi cu oase de pește? căci putoarea ta amenință/ copiii în formă umană”), violând atât pudoarea, cât și gramatica. O remarcă finală: Solomon Marcus vorbește la un moment dat, necorectat de Marian Drăghici, despre „sinuciderea” lui Florin Mugur. Se știe că delicatul poet a murit de moarte bună. Cu ochelarii pe nas și cu o carte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4888_a_6213]
-
cele mai mici amănunte, n-are urmă de blîndețe: autoarea e o natură aspră care descrie fără ezitare, uneori cu brutalitate, episoadele trăite. E o franchețe fără menajamente în tonul Dorei Petrilă și o onestitate care nu ține seama de pudori etice: a se vedea scena întîlnirii cu Gheorghe Dinică (pp. 218-220), aflat în stadiu final de degradare psihică (coptura Alzheimerului îi ștersese cu totul memoria, actorul arătînd ca un copil inocent, abia apărut pe lume), sau episodul în care George
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
Dincolo, în Povestea poveștilor, renumită mai ales prin titlul ei alternativ, succesiunea întâmplărilor prea aduce a demonstrație. Comentând corosivele, spuneam, Eugen Simion se lasă purtat de spiritul lor. Nu însă și de inventarul lexical al acestora. E vorba, desigur, de pudoare. Dar o pudoare cumva coțcărească. Fiindcă perifrazele lui Eugen Simion sunt de un umor irezistibil. (Și, s-o recunoaștem, neașteptat la un critic de obicei atât de sobru.) Iată, de exemplu, cum sună Povestea poveștilor pe scurt: „Personajul central al
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
poveștilor, renumită mai ales prin titlul ei alternativ, succesiunea întâmplărilor prea aduce a demonstrație. Comentând corosivele, spuneam, Eugen Simion se lasă purtat de spiritul lor. Nu însă și de inventarul lexical al acestora. E vorba, desigur, de pudoare. Dar o pudoare cumva coțcărească. Fiindcă perifrazele lui Eugen Simion sunt de un umor irezistibil. (Și, s-o recunoaștem, neașteptat la un critic de obicei atât de sobru.) Iată, de exemplu, cum sună Povestea poveștilor pe scurt: „Personajul central al povestirii nu-i
Negru pe alb by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5282_a_6607]
-
IMM-uri, Turism și Mediu de Afaceri, Maria Grapini, de a promova România folosind mitul Dracula, este susținut de către Federația Patronatelor din Turism și Servicii (FPTS). Patronii români din turism consideră că țara noastră ar trebui "să valorifice fără falsă pudoare" această legendă, înainte ca alte state să se folosească de această oportunitate comercială. "România ar trebui să valorifice fără timiditate și falsă pudoare legenda lui Dracula, care beneficiază deja de notorietate gratuită la nivel global. Orice întârziere în acest sens
FPTS: România trebuie să valorifice fără falsă pudoare mitul Dracula by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/51237_a_52562]
-
și Servicii (FPTS). Patronii români din turism consideră că țara noastră ar trebui "să valorifice fără falsă pudoare" această legendă, înainte ca alte state să se folosească de această oportunitate comercială. "România ar trebui să valorifice fără timiditate și falsă pudoare legenda lui Dracula, care beneficiază deja de notorietate gratuită la nivel global. Orice întârziere în acest sens diminuează importanța pe care România o poate avea în industria mondială a acestui mit, lăsând loc liber altor țări să folosească oportunitatea comercială
FPTS: România trebuie să valorifice fără falsă pudoare mitul Dracula by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/51237_a_52562]
-
Sorin Lavric Că Michel Onfray e un iconoclast fără pudori doctrinare o știam din masivaContraistorie a filosofiei (în românește, primele cinci volume apărînd la Polirom), o mostră de teribilism speculativ căruia nu-i lipsește defel talentul literar. Dar că va veni o zi cînd socialistul ateu cu convingeri anarhiste își
Omul cu canapeaua by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5363_a_6688]
-
Manțoc. Te privește șugubăț de peste tot și lumea devine suportabilă. Talentul ei fără margini țîșnește din schițele-fragment din ce au lucrat împreună. Poate ca nimeni altcineva, Vlad Mugur a crezut în Lia Manțoc ca artist autentic și i-a respectat pudoarea creației, ca și vulnerabilitățile ei. Îl știu pus la adăpost și în atelierul lui Helmut Sturmer, la München, acolo unde poposea mereu complice, indiferent dacă lucrau sau nu în acel moment. Scenografii lui cu care a fost fericit, cu care
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
aventuri tumultoase a lui Belle. Deși cu un job condamnat în societate, ea este fericită și mândră de meseria sa, jonglând între prieteni, iubit, prostituție, compromisuri și sacrificii. Ce o face însă unică? Stilul său dezinvolt, detaliile narațiunii și lipsa pudorii. Cartea este totodata o lectura erotică, cât și informativă, ușor de citit si amuzantă. Aparent, literatura de acest gen a devenit mai interesantă ca sexul pentru unele femei. Se estimează ca aproape jumătate dintre femeile britanice preferă să citească romane
Literatura erotică este preferată în locul sexului () [Corola-journal/Journalistic/66286_a_67611]
-
la sută necenzurată din punct de vedere politic, social și religios, și nebowdlerizată (adică necenzurată în latura obscen-argotică a limbii), în care în termenii fără perdea folosiți de Shakespeare pentru organele genitale sau actele sexuale (în conformitate cu spiritul eliberat de falsă pudoare al Renașterii, ilustrat și de Rabelais, Aretino și-atâția alții) să își aibă echivalentul argotic românesc - iar aici doresc să reamintesc unor critici de teatru oripilați de „vulgaritatea" unor recente montări shakespeariene, care, pasămite, ar trăda marea poezie shakespeariană, că
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
bun asimilat și, implicit, împins către final. Ce nu, e pus în postură privilegiată în așa fel încât să nu mai scape vigilenței criticilor. Arta aceasta a scenografiei interpretative, Monica Spiridon o stăpânește excelent. Acestea fiind spuse, nu înțeleg totuși pudoarea bibliografică a editurii. Dacă ar fi să ne luăm după absența oricăror precizări marginale, am crede că studiul acesta a ieșit de-a dreptul din spuma mării. Despre versiunea lui anterioară, nu se suflă o vorbă. Mai mult, în cuprinsul
Convergență și divergențe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6432_a_7757]
-
rămîne o himeră fără chip, la fel cum creația al cărei eșec îl deplînge e o umbră despre care nu poți spune mare lucru, cum și viața anodină pe care a respirat-o rămîne prinsă în aburi enigmatici. Numai că pudoarea de a zugrăvi persoane vii, ocolind încondeierea lor cu sare și piper, are efectul unei ștergeri cu buretele a tot ce e pestriț, voluptuos și ilicit în viață, de aceea efectul pe care îl lasă scrisul lui Pătulescu e de
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
mai arată europarlamentarul Corina Crețu. Ea îl critică și pe ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, "care se instalează în scaunul ideologului PDL, un ideolog radical și cu evident discurs neofascist" și care spune că "austeritatea este leacul problemelor României" uitând "cu pudoare de cheltuielile extravagante ale doamnei Udrea, care angajează bugetul țării pe câțiva ani, de risipa sfidătoare a banului public, de spitalele și școlile desființate". "Domnul Lăzăroiu nu e deloc modest. Domnia sa nu vrea simpla revizuire a Constituției. Vrea o nouă
Corina Creţu: PDL şi-a aruncat măştile, discursurile liderilor la Şcoala de Vară au fost totalitare () [Corola-journal/Journalistic/47693_a_49018]
-
50 și vineri, 28 februarie, ora 22:00 la Godot Cafe Teatru, str. Blănari nr 14. Marius Manole, Ilinca Manolache, Radu Iacoban și Lia Bugnar formează două cupluri "defecte". Primii sunt tineri căsătoriți care nu au reușit să treacă peste pudoarea de a-și consuma relația, ceilalți, un alt cuplu banal, în care ea este arhitectă, iar el un traducător, mult prea dotat. Doar că în piesa scrisă de Lia Bugnar, "nimeni nu e chiar ceea ce pare a fi, după cum nici
Comedie despre swingeri, la Godot Cafe, cu Marius Manole () [Corola-journal/Journalistic/45904_a_47229]
-
aleatoriu, de la persoana I la a III-a (într-un mic pasaj chiar și printr-a II-a), te duce cu gândul la un cub de gheață plutind într-un pahar plin de cinism. Fără efuziuni emoționale, fără urmă de pudoare, micile și marile drame sau umorul (câteodată negru ori scabros al) existenței intră în pagină, umplând-o de mizerie, dar și de savoare. Istoria lui Cristi, dincolo de particularitățile ei, ar putea fi, totodată, și povestea unei generații. Ca și Nică
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
După Sodoma) și pe fiica lui, Ann: „Și Thomas, sub duș, scâncise, uitând când juisase că se împreunase cu chiar fiica lui. Dumnezeul Antoniei, dacă privea de undeva, de ce îl lăsase? Sau, poate, nu putea să se uite la așa ceva, pudoarea sa fiind mult prea mare” (p. 104). Nu de pudoare este vorba, ci de gust literar. Cât de cutremurător, în schimb, cât de abisal ar fi fost totul dacă profesorul danez de etică ar fi dat peste o familie oarecare
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
duș, scâncise, uitând când juisase că se împreunase cu chiar fiica lui. Dumnezeul Antoniei, dacă privea de undeva, de ce îl lăsase? Sau, poate, nu putea să se uite la așa ceva, pudoarea sa fiind mult prea mare” (p. 104). Nu de pudoare este vorba, ci de gust literar. Cât de cutremurător, în schimb, cât de abisal ar fi fost totul dacă profesorul danez de etică ar fi dat peste o familie oarecare, peste un el și-o ea, contabili cuminți și mediocri
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]