2,086 matches
-
de sân sexagenar,“Trecuți” ce mai sperau c-o să mai vină,Vreme cu scăpărări ca de amnar.Mâini aspre ca elitrele de greier,Ce freac-o aripă de alta ca arcușul,Prinse de mine, văzduhul îl cutreier,Le simt catifelate precum puful.... X. CONCERT DE TOAMNĂ, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine! Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
strat de grăsime mai gros; la gâște carcasa trebuie să prezinte un strat de grăsime de la moderat la gros; ... b) pe piept, picioare, târtiță, încheieturile picioarelor și vârfurile aripilor pot fi prezente câteva pene mici, tuleie (capete ale penelor) și puf; în cazul păsărilor, ratelor, curcanilor și gâștelor pentru fiert pot fi prezente câteva pene și în alte părți ale carcasei; ... c) se permite existența unor leziuni, contuzii și decolorări, cu condiția ca acestea să fie mici și nesemnificative și să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268720_a_270049]
-
un conținut net peste 1 kg Vișine, preparate sau conservate, fără adaos de alcool, dar cu adaos de zahăr, în ambalaje directe cu un conținut net de cel mult 1 kg 92 200 0 2008 70 Piersici, inclusiv piersici fără puf și nectarine, altfel preparate și conservate 100 1 600 0 ex 2008 80 90 Căpșuni, preparate și conservate, în ambalaje directe cu un conținut net cel puțin 4,5 kg (fără adaos de zahăr sau alcool) 90 100 0 ex
22006A0602_01-ro () [Corola-website/Law/294532_a_295861]
-
poezie”, cât și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum mirosu-n nări.” (spune un Catren). Vasile Mircescu (România, scriitor, poet) vorbește despre sine, în versuri, în modul următor: „Am venit pe lume, mai devreme decât mulți dintre voi. Sunt născut
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491277087.html [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 926 din 14 iulie 2013 Toate Articolele Autorului în Împărăția Oac În Împărăția Oac, sub copac bătrân brotac stă întins într-un hamac legănat de-un fante rac. E zăduf și din văzduh cade puf și strigă uf! când o zână tinerică, cu ochi verzi și gura mică spune-un basm despre-un copac ce creștea pe lângă lac. Și spunea și de-un brotac, mai rotund și cam posac ce aștepta din balta seacă să
ÎN ÎMPĂRĂŢIA OAC de LEONID IACOB în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_imparatia_oac_leonid_iacob_1373788092.html [Corola-blog/BlogPost/342169_a_343498]
-
AMINTIRI DESPRE IARNĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului AMINTIRI DESPRE IARNĂ Fără voie să ne ceară A șters verdele de-afară, A luat un pămătuf Și-a umplut cerul de puf, Balansând un evantai A strâns frunzele pe plai, Pomilor le-a pus veston, Munții i-a tuns cu breton, A tras o perdea pe soare, Apele le-a prins în fiare, Apoi a adus un moș Vesel și cu nasul
AMINTIRI DESPRE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422082873.html [Corola-blog/BlogPost/384558_a_385887]
-
de hectar cultivat cu viță de vie, la vreo patru kilometri distanță de localitatea noastră. Din acest hectar, cam un ar era ocupat cu un soi de viță de vie aromat. Strugurele avea un bob mare alb, acoperit cu un puf fin, care atunci când ți se spărgea în gură, îți împrăștia în cerul gurii o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422624532.html [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
la viață din prea multă iubire și iar să mor, iubire dăruind. Dar cel mai mult când mi-am dorit să mor, a fost de FERICIRE, Atunci când am primit o clipă de Lumină, din Lumina Lumii; Pluteam ușor, precum un puf de păpădie, purtat spre cer, doar de o adiere blândă! Și nu știam cine mai sunt și unde mi-e sălașul. Pluteam, și eram eu și-mi era bine. ---------------------------------- Ioana STUPARU 9 martie 2015 București Referință Bibliografică: Ioana STUPARU - VIAȚA
VIAŢA CA O SCENĂ (POEM) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/ioana_stuparu_1426400999.html [Corola-blog/BlogPost/372873_a_374202]
-
Fetelor, avem trifoi cu patru foi! Dă norocul peste noi!” și îl băgam repede în sân. Aveam mare grijă să nu-l pierd, fiindcă nu se întâmpla în fiecare zi să găsesc un trifoi cu patru foi! Prindeam din zbor pufi de păpădie. Îi scuipam puțin să nu-i pierd, apoi îi băgam și pe aceștia tot în sân. Auzisem că și ei aduc noroc. Aveam o înțelegere cu tanti Corina, care a văzut cât de mult îmi place locul acela
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faneata_din_raiul_in_ca_dorina_stoica_1393015299.html [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă tem să nu orbesc! Dar, Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
sau de argint? Uite și oamenii, au veșminte albe și aurii, cu sclipiri de foc, atunci când merg. Uită-te măi, nărodule, să vezi minunățiile, că pe mine mă dor ochii și mă tem să nu orbesc! Dar, Norocel, tolănit pe puful moale al penei uriașe, se juca cu o sticlă colorată luată de pe malul râului secat. - Tot eu să am grijă de tine! Ia sticla asta violetă și privește prin ea până te înveți cu lumina! Apoi, Norocel oftă: - Am ajuns
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1422040042.html [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
Și din acest vârtej, deodată, o nouă flamă se arată, mai albă decât albul înzăpezit al munților și decât spuma mărilor de stânci lovindu-se. Un alb mai alb ca laptele și-a crinilor regali, mai alb decât albeața din puful lunii mai. Și flacăra crescu în sus atât de largă, ca vântul cuprinzând lumea întreagă, în calea ei toți spinii în flori se prefăceau, noroiul, noaptea neagră, lumină deveneau. Ea înghiți planeta și-o prefăcu în ou mai alb ca
FLĂCĂRI de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1476604843.html [Corola-blog/BlogPost/343156_a_344485]
-
nedumeriri pe trecutul meu. Când capu-mi-ntorc ca să-ntâmpin vântul, De piscul unui gând se spânzură cuvântul. Casa mea sub pleoape-i lumină-n adâncimi, Și cuibul meu de patimi și întunecimi. Un înger îmi trasa drumul anodin din cărți, Prin puful fumuriu și orb al bătrânei nopți. Gemeau în geamantan visele frumoase, Iar viscolu-mi creștea în carne și în oase. Cu fiecare zi mai mor câte nițel, Cum moare neștiutul, blândul porumbel, Și ca un tain ce nu s-a consumat
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Numara_ti_izvoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului anii trec ca turme pe cer, ca norii de pufuri ce zboară pe vânt, tăcut, vin cu veacu-n spinare, urcându-l mereu în cuvânt. strâng la piept clopote de fum, citesc cu ochii stelele-n vreme, sunt singur, acum las sufletul să-mi picure-n gene. în mine oasele strămoșilor
ANII TREC PE ARIPI DE VÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Anii_trec_pe_aripi_de_vant_ion_ionescu_bucovu_1357025498.html [Corola-blog/BlogPost/348799_a_350128]
-
de mal. Mai așteaptă o stea. De-o fi să străbată, săgeată, cerul că smoala. Vom fi două steluțe de mare, o parte din ea. Mai așteaptă un zbor. Că sânul de mama, ne leagănă curbele mării. Mi-e sufletul puf, mi-e aripa. Plutește ușor. Of, iubita, adorata mea! Vrei să fie asta ultima noapte ? Bine, dar mai așteaptă o stea.. Ne vom avânta spre larguri, odată cu zorii. Departe, departe, de locurile unde iubesc muritorii! Referință Bibliografica: Încă un val
INCA UN VAL de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1465949336.html [Corola-blog/BlogPost/363592_a_364921]
-
se ițesc, De sub păpușoi, bostanii, Vrăbiile ciripesc, Vântul scutură castanii. Se întinde și în crâng Toamna blândă, fermecată, Fluturii în vii se strâng, Unde-i poama parfumată. Măcieșii, cu năduf, Se dezbracă-n deal de straie, Să își spele finul puf, O gutuie cheamă-o ploaie. Ultimele berze trec, Gâfâind pe bolta rece; Un harbuz bătrân și sec Le-ar urma, dar cum să plece? Referință Bibliografică: TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1680, Anul V, 07 august
TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1438972484.html [Corola-blog/BlogPost/368103_a_369432]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 2079 din 09 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din struguri și din zborul de cocori, Din umbra care cade peste nuci, Gutui cu puf... amirosind a zori, Frunza de tei, din gardul cu uluci, Pământul gol și ud de-atâtea ploi, Ciulini, rostogolindu-se-n câmpie, Ajunge iarăși, toamna, pe la noi, Cu mere și cu puf de păpădie. Ajunge iar... aroma grea de must
ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1473414667.html [Corola-blog/BlogPost/375909_a_377238]
-
Din umbra care cade peste nuci, Gutui cu puf... amirosind a zori, Frunza de tei, din gardul cu uluci, Pământul gol și ud de-atâtea ploi, Ciulini, rostogolindu-se-n câmpie, Ajunge iarăși, toamna, pe la noi, Cu mere și cu puf de păpădie. Ajunge iar... aroma grea de must Să stâmpere mirosul de pastramă, Dovlecul copt și plin de-atâta gust, Prin trestii, spânzurate peste cramă. Aceeași toamnă... totuși nu-i la fel... Și ne-a surprins, din nou, cu taina
ACOLO, LÂNGĂ TOAMNĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1473414667.html [Corola-blog/BlogPost/375909_a_377238]
-
toată regula. Vița era din soi tămâios și urcătoare așa că s-a ridicat singură în copaci unde creștea ca niște adevărate liane. Aici strugurii se coceau la umbră, erau deosebit de aromați și cu o boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bunica_floarea.html [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
-n zbor cu el... Vom răspândi-n eteruri iubirea-giuvaer Când cosmosul ne-absoarbe să ne topească-n el, Iar noi l-umplem cu doruri, iubire și mister... ROMANTICĂ, SUPERBĂ ȘI CRUDĂ CĂTEODATĂ... Romantică, superbă și crudă câteodată, Împărtășind iluzii cu pufi de păpădie, Tu mă provoci, la rându-mi, să intru-n bătălie Dorind să-ndoi asfaltul de sub un sloi de fată. Iubirea ta, gândit-am, la fel cu-a mea să fie, Dar ce cântar măsoară iubirea cât arată? Scafandru
TAINE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1483081041.html [Corola-blog/BlogPost/375189_a_376518]
-
ajuns deasupra ei și corpurile noastre au fost unite de o tandră îmbrățișare, despărțite doar de slipuri, care au dispărut cu repeziciune, de parcă nici nu le-am fi avut pe noi. Căldura și umiditatea cupei era dulce și primitoare, iar puful pubian electrizant. Mă cutremuram de plăcere și mă temeam să-mi grăbesc prea tare simțurile, stârnite de febrilitatea căutărilor ei printre pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor ajunse la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400698722.html [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
În toi de chef cu băutură eunucii aduc la masă o fătucă-n pârgă găsită în ascunziș de pod. Beiul hidos, când vede fata în înalt de trup și părul negru mângâindu-i sânii, cu morfoleală-n gură se-nfundă puf de perini și-ordonă un neînțeles tălmăcit. - Să-mi umple ea paharul și să-mi pregătească patul ! Spăimată-n culme de ochii bulbucați de pofte, fecioara-și face-un plan de fugă. Beiul cu josul în stârneală înghite-n sec și
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
mintea, gândul și visul Prin care poate atinge paradisul, Îi ridică privirea spre albastrul cerului Spre a vedea norii speranței și ai dorului. Ii dă liberul arbitru să aleagă Lumina sau bezna prin care vrea să meargă . Ca pe un puf de păpădie zburătoare O suflă apoi către lumea cea mare, Să cunoască eternitatea clipei trecătoare, În bătaia vântului și-n mângâierea razelor de soare. O ocrotește să nu se rătăcească Și-i dă un înger bun să o călăuzească, Pe
VIAȚĂ de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/stefania_petrov_1459069295.html [Corola-blog/BlogPost/384659_a_385988]
-
Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului Eterna În prima rază de soare Ce aduce o zi nouă, În iarba ce se scaldă În valuri reci de rouă... În primul trandafir Ce-a înflorit în glastră, În puful păpădiei Ce-ți bate la fereastră... În vântul ce se joacă Cu buclele de păr, Și lasă-n ele amprenta Parfumului de măr... În fila necitită A cărții cu povești, în auriul luciu Al astrelor cerești... În ploaia ce se
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438846386.html [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
piatră se lăsase pretutindeni. Se auzea parcă doar inima-i bubuind lângă plăpândul firicel de viață ascuns la piept sub cojoc. Se afla într-o poieniță scăldată în argint. Zăpada înaltă de-un stânjen îl chema să se tăvălească în puful ei. Și cum n-ar fi făcut-o?! Numai ca pârdalnica de frică îl țintuia locului! În jur nici o adiere din vântul tăios de până mai atunci... nici un zgomot în afara celui făcut de toba inimii sale! Un petec de nor
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1419516810.html [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]