364 matches
-
mai bun, ceea ce permite toaleta și evacuarea conținutului fibrino-purulent. Pot apare probleme legate de etanșeitatea țesutului în jurul tubului de dren. Decorticarea pleuro-pulmonară Este operația prin care se urmărește desființarea pungii pleurale prin îndepărtarea pahipleuritei viscerale și eventual a pahipleuritei costale. Pulmonul se eliberează complet pe fața costală, fața mediastinală, fața diafragmatică, apex și scizuri. Este necesar ca pulmonul să aibă parenchimul normal și arborele traheo-bronșic liber, pentru a se obține o reexpansiune pulmonară completă [18]. În caz de leziuni în pulmonul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
tubului de dren. Decorticarea pleuro-pulmonară Este operația prin care se urmărește desființarea pungii pleurale prin îndepărtarea pahipleuritei viscerale și eventual a pahipleuritei costale. Pulmonul se eliberează complet pe fața costală, fața mediastinală, fața diafragmatică, apex și scizuri. Este necesar ca pulmonul să aibă parenchimul normal și arborele traheo-bronșic liber, pentru a se obține o reexpansiune pulmonară completă [18]. În caz de leziuni în pulmonul subiacent este necesară asocierea rezecției pulmonare: segmentectomie, lobectomie sau bilobectomie [30]. Lipsa de expansiune completă a unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
Pulmonul se eliberează complet pe fața costală, fața mediastinală, fața diafragmatică, apex și scizuri. Este necesar ca pulmonul să aibă parenchimul normal și arborele traheo-bronșic liber, pentru a se obține o reexpansiune pulmonară completă [18]. În caz de leziuni în pulmonul subiacent este necesară asocierea rezecției pulmonare: segmentectomie, lobectomie sau bilobectomie [30]. Lipsa de expansiune completă a unui pulmon decorticat sau a lobului sau lobilor restanți după rezecția pulmonară asociată, necesită realizarea unei toracoplastii de reducere a volumului cutiei toracice. Foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
să aibă parenchimul normal și arborele traheo-bronșic liber, pentru a se obține o reexpansiune pulmonară completă [18]. În caz de leziuni în pulmonul subiacent este necesară asocierea rezecției pulmonare: segmentectomie, lobectomie sau bilobectomie [30]. Lipsa de expansiune completă a unui pulmon decorticat sau a lobului sau lobilor restanți după rezecția pulmonară asociată, necesită realizarea unei toracoplastii de reducere a volumului cutiei toracice. Foarte rar este posibilă empiemectomia (rezecția pungii de empiem) în cavitățile pleurale mici. Toracoplastia Este intervenția chirurgicală ce urmărește
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
rezecția pulmonară asociată, necesită realizarea unei toracoplastii de reducere a volumului cutiei toracice. Foarte rar este posibilă empiemectomia (rezecția pungii de empiem) în cavitățile pleurale mici. Toracoplastia Este intervenția chirurgicală ce urmărește desființarea pungii pleurale prin aducerea peretelui toracic la pulmon [4]. Este o operație mutilantă, care se practică din ce în ce mai rar, doar pe cazuri tarate biologic sau la bolnavi în vârstă [2]. În decursul timpului s-au practicat o serie de tipuri de toracoplastii, din care astăzi se practică doar toracoplastia
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
1%). Pleura viscerală se va epiteliza în timp, din aproape în aproape, plecând de la tegument. Valva tip Elöesser este indicată la bolnavii tarați, având cavități pleurale productive, ce nu pot fi desființate chirurgical prin decorticare sau toracoplastie. Este obligator ca pulmonul ce nu vine în contact cu punga de empiem să fie simfizat la pleura parietală (risc de pneumotorax deschis). Drenajul deschis se poate desființa spontan sau chirurgical, prin transpoziție musculară, după ameliorarea stării clinice a pacientului. PLEUREZIILE PURULENTE TUBERCULOASE Infectarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
permanent leziunile sub eminența mediană induc diabet insipid tranzitoriu. Etiologie intervențiile hipofizare, pe cale joasă transsfenoidal = DI tranzitoriu traumatisme cranio-cerebrale: dau în 30% din cazuri DI global/parțial tranzitoriu leziuni neuro-hipotalamice: tumori primitive (craniofaringiom), secundare (metastaze cu punct de plecare sân, pulmon) boli de sistem sarcoidoza hemo-reticulopatii xantomatoze cutaneo-mucoase meningoencefalite tumori hipofizare DI mascat de insuficiență corticosuprarenală familial 1% idiopatic (30-65%), la autopsie s-au decelat tumori în nucleii SO, PV. Sindromul poliuro-polidipsic este bine tolerat, fără fenomene de deshidratare sau scădere
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
hemangioame tumori maligne: primare: epiteliale: cancere diferențiate: cancer folicular; cancer papilar și mixt (foliculo-papilar); cancer medular (al celulelor C parafoliculare) cancer nediferențiat non-epiteliale: sarcoame, fibrosarcoame hemangioendotelioame non-Hodgkin; limfoame maligne; teratoame maligne; carcinom cu celule scuamoase; secundare: metastaze canceroase (diverse tipuri: pulmon, glandă mamară, rinichi, melanom malign, coriocarcinom, limfom malign sistemic). Anamneza va căuta să evidențieze eventualii factori predispozanți pentru cancerul tiroidian. Sexul feminin este mai predispus să facă boli tiroidiene, inclusiv cancer. Gușa nodulară benignă este mai frecventă la femei. Raportul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
cu ac subțire permite diagnosticul. Evoluția este foarte lentă și poate rămâne localizat în glanda tiroidă și eventual în ganglionii limfatici mulți ani. Extensia se face prin metastazare intraglandulară, apoi limfatică, loco-regională în mușchi și trahee sau la distanță în pulmon și oase. La vârstnici, evoluția poate fi mai agresivă și este notată posibilitatea convertirii spre forma anaplazică. Există cazuri de cancer papilar asociate cu hiperparatiroidie și hipercalcitoninemie neexplicabilă. Ar putea fi vorba de o prezentare neobișnuită a MEN IIA. Clinic
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
la suprafața osului având acțiune chemotactică de activare a osteoclastului, fie eliberează un hormon local ce activează osteoclastul. Calcitonina (CT) Este un antagonist fiziologic al PTH; importanța sa în homeostazia Ca++ este neprecizată încă. Tirocalcitonina sau calcitonina există în: timus, pulmon, tractusul gastrointestinal, creier, hipofiză. Embriologie: CT este secretată de celulele precursoare ectodermice din creasta neurală care migrează ventral în pungile brahiale și care, la păsări și reptile, dau a 5-a pungă brahială, iar la om corpusculul ultimbrahial punga a
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
migrează ventral în pungile brahiale și care, la păsări și reptile, dau a 5-a pungă brahială, iar la om corpusculul ultimbrahial punga a 4-a brahială, celule ce sunt încorporate în tiroidă = celule parafoliculare C; migrarea este largă timus, pulmon, gastrointestinal, creier, hipotalamus hipofiză, globus palidus, substanța neagră. Filogenetic, CT este considerată inițial neurotransmițător și mai târziu un hormon ce controlează metabolismul calciului. În anatomia microscopică, celulele se colorează cu nitrat de Ag, deci aparțin sistemului celular APUD. Structura și
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nivel spinal iar 1% sunt meningioamele ectopice dezvoltându-se intraosos la nivelul calotei (meningiom intraosos primar) sau exclusiv în țesutul subcutan fără contact cu tăblia osoasă externă sau oriunde în corp unde există resturi de origine embrionară asemănătoare, mixtă, ecto-mezodermală (pulmon, piele, oase, cavitate nazală și sinusuri paranazale, orbite, mediastin și suprarenale) [14]. Dintre meningioamele cu localizare cerebrală cele mai frecvente sunt cele parasagitale și de falx (20-25%), apoi urmează cele convexitale (19-35%), de aripă de sfenoid (17-20%), intraventriculare (5%), tuberculum
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
clivaj sau a blastociștilor din fertilizare in vitro; permite transferul selectiv intrauterin numai al embrionilor sănătoși. Amniocenteza Poate diagnostica: sindromul Down; alte anomalii cromozomiale; alte boli genetice; defecte de tub neural deschis (spina bifida, anencefalie) prin dozarea AFP; maturitatea fetală (pulmon, tegumente, rinichi etc.); corioamniotita; hipotiroidia; incompatibilitatea de Rh. Amniocenteza (dozări curente) celulele fetale descuamate din tegumente, vezica urinară și tubul digestiv sunt separate prin centrifugarea lichidului amniotic recoltat și puse în cultură pentru efectuarea cariotipului și a testelor ADN (PCR
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
loc de metastazare Ț depășit doar de limfadenopatia regională; - 50% din pacienții cu tumori gastro-intestinale au metastaze hepatice la autopsie; - peste 2/3 din toate cancerele colo-rectale afectează În cele din urmă ficatul; - numeroase alte tumori metastazează la nivelul ficatului: pulmon, prostată, sân, pancreas, stomac, rinichi, cervix, ovar;căile prin care celulele tumorale ajung să metastazeze În ficat sunt multiple: circulația venoasă portală; extindere pe cale limfatică; sistemul arterial hepatic; extensie directă. - creșterea este mai rapidă decât la nivelul leziunii primare Ț
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
este dizolvată de acidul din sucul gastric al gazdei intermediare; embrionul eliberat invadează mucoasa intestinală și intră În sistemul sanguin portal → infectează ficatul → dacă nu se oprește În ficat poate infecta prin intermediul circulației generale orice organ, mai frecvent interesate fiind pulmonul, oasele, splina, sistemul nervos central; oncosferele ce supraviețuiesc formează o hidatidă uniloculară care crește foarte lent ANATOMIE PATOLOGICĂ - structura chistului este identică la om și la animale fiind constitit dintr-o sferă conținând lichid și vezicule;peretele chistului este constituit
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
plumburia crescute; lizereul gingivodentar Burton. 6. porfiriile acute: - poate fi colică În etajul abdominal superior cu iradieri scapulare și interscapulare; durerea cedează la compresiunea manuală a abdomenului; constipație tenace + retenție de gaze + meteorism;tulburări urinare 7. afecțiunile acute ale bazei pulmonului drept: - pneumonie, pleurezie, infarct pulmonar; - semnele stetacustice + examenul pulmonar radiologic. 8. crizele gastrice tabetice: - absența semnelor de neurosifilis; antecedente; reflexe rotuliene prezente; absența rigidității pupilare, a semnului Romberg; R.B.W. negativ. 9. herpesul Zoster Înainte de erupție:topografia parietală caracteristică; În
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
splenică, vena cavă inferioară cu apariția fenomenelor de hipertensiune portală, edeme ale membrelor inferioare - invazia arterei mezenterice inferioare, arterei spleniceinvazia plexului celiac Limfatică - extensia se face la nivelul ganglionilor pancreticoduodenali, retroduodenali, din pedicul hepatic, mezenterici superiori, celiaci, lomboaortici. Metastazare - ficat, pulmon, ososase, cerebrale, ovariene, tiroidiene, suprarenaliene STADIALIZARE Pentru stadializarea cancerului pancreatic se utilizează sistemul de stadializare al Comisiei Americane de Studiu al Cancerului. Acesta utilizează clasificarea TNM pentru definirea extinderii tumorii, a metastazelor ganglionare și a metastazelor la distanță. Cancerele T1
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
anestezii, combinația mai multor agenți anestezici intravenoși și volatili determină o anestezie profundă Însoțită de depresie respiratorie, depresie care reclamă intubația traheală și protezarea ventilatorie. Supravegherea ventilației mecanice se efectuează atât prin observarea permanentă a pacientului, fără a uita ascultarea pulmonului, cât și inspecția ventilatorului, supravegherea monitoarelor (capnograf, pulsoximetru), efectuarea gazometriei arteriale. Consultul preanestezic poate decela uneori acutizări ale unei afecțiuni cronice preexistente bolii litiazice și atunci este necesară temporizarea intervenției chirurgicale. În această situație se va trata boala acutizată și
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
instituie programul de reeducare respiratorie. Precocitatea introducerii programului depinde de evoluția bolii. În acest sens, se urmărește: adoptarea unei cure de poziție adecvate (decubit lateral pe partea sănătoasă), pentru prevenirea formării aderențelor; facilitarea alunecării pleurelor prin grăbirea resorbției lichidului; reexpansionarea pulmonului colabat; pe cât posibil, asigurarea funcționabilității diafragmei în limite normale; îmbunătățirea mobilității cutiei toracice; asigurarea unei stări generale bune a organismului. PNEUMOTORAX (< fr. pneumothorax) - Existența aerului în spațiul dintre cele două foițe pleurale, ceea ce determină depărtarea plămânului de peretele toracic. Pătrunderea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
respirația externă, care efectuează schimbul de O2 și CO2 dintre organism și mediu și respirația internă, care efectuează schimburile de gaze între celule și lichidul interstițial. Legătura între aceste etape respiratorii o realizează sângele, care transportă O2 și CO2 de la pulmoni la țesuturi și invers, în cea mai mare parte sub forma unor compuși chimici labili care fizează și cedează ușor cele două gaze respiratorii. Ventilația pulmonară aduce prin inspirație aer cu concentrație mare de O2 și elimină prin expirație aer
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
mare și corespunzător pătrunde în plămâni o cantitate suplimentară de aer. Expirația este în mod obișnuit un proces pasiv, toracele revenind la dimensiunile de repaus prin elasticitatea sa, odată cu relaxarea musculaturii inspiratorii. Are loc micșorarea diametrelor cutiei toracice și retracția pulmonilor. Ca urmare presiunea intrapulmonară și cea din căile respiratorii devine superioară celei atmosferice iar aerul introdus prin procesul inspirației este eliminat la exterior. În cursul efortului fizic sau în unele ipostaze fiziopatologice procesul expirator poate deveni activ prin contracția mușchilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
înălțimea și este mai mare la indivizii antrenați, scăzând odată cu vârsta și în afecțiuni pulmonare. Debitul respirator/minut este produsul dintre frrecvența respiratorie pe minut și volumul curent și are valoarea medie de 8 litri/minut în condiții de repaus. Pulmonii nu se golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele de volum rezidual (VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și are valoarea medie de 8 litri/minut în condiții de repaus. Pulmonii nu se golesc complet nici după o expirație forțată, rămânând într-o ușoară distensie. Cantitatea de aer restantă (1500 cm3) poartă numele de volum rezidual (VR). În pulmoni există 200 cm3 de aer ce nu pot fi eliminați decât prin deschiderea cavității toracice și constituie volumul de aer minimal, ce prezintă importanță în medicina legală. Suma volumelor pulmonare constituie capacitatea pulmonară totală (CPT). Transferul gazelor respiratorii se realizează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
în relație cu sexul, greutatea și vârsta. În cazul funcției respiratorii cu valori discutabile este necesară explorarea mai aprofundată pentru a putea stabili tipul de operație indicat: pneumonectomie sau lobectomie, sau pentru a declara pacientul inoperabil. Este necesară explorarea fiecărui pulmon din punct de vedere ventilator și circulator prin radiospirometrie cuantificată. S-au stabilit și formule de calcul a valorii postoperatorii a funcției respiratorii după pneumonectomie și după lobectomie. Se consideră că atunci când valorile VEMS și DLCO (capacitatea de difuziune a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
unor grupe ganglionare neafectate ar altera răspunsul imun al organismului;riscul chirurgical crescut nu ar fi justificat de supraviețuirea redusă postoperatorie. Mulți autori consideră însă că o rezecție radicală impune asocierea limfadenectomiei mediastinale, care este variabilă în funcție de topografia tumorii pe pulmonul drept sau pulmonul stâng. În tratamentul chirurgical al cancerului bronho-pulmonar NSCLC, lobectomia, respectiv pneumonectomia sunt cele mai frecvente intervenții chirurgicale. Mai rar se utilizează bilobectomiile sau rezecțiile bronho-anastomotice, cu sau fără rezecții angioplastice (recomandate pentru pacienții tarați). Segmentectomiile sunt foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]