1,576 matches
-
petrecu un colț capitonat al măsuței de lângă pat printre coapse și își frecă perineul de ceasul de plastic cu radio. Rămase acolo, tremurând, cu două valuri de excitație străbătând-o simultan, unul dinspre penisul erect, celălalt venit dinspre crăpătura care pulsa, și îl privi pe Dan, care se împiedicase în pantaloni încercând să se dezbrace și căzuse pe o parte, lovindu-se cu capul de ușa șifonierului. La vederea trupului costeliv sprijinit de ușa din șipci, Carol fusese cuprinsă de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
-și mai simțea noul membru, nu-și dădea seama nici de efectul pe care îl producea fiecare izbitură a capului lui Dan de marginea de lemn a patului. În schimb, toată lumea, ba nu, tot universul, se concentrase în chestia care pulsa, în senzația că ceva se rupe cu zgomot înăuntru, ca verigile risipite ale unui lanț, pregătind erupția spasmodică a fluturelui alb din pupa lui vâscoasă. Termină exploziv, împingându-și pentru ultima dată penisul aproape amorțit în dosul lui Dan, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nu era nimic neliniștitor în privința organelor sale genitale; cel puțin, nu arătau deloc amenințătoare. Mi se părea absolut normal să îmi doresc să le iau în gură, să simt cum capul dur mi se lovește de palat în timp ce tubul gros pulsează între buzele mele și limba mea gustă interiorul moale al profesorului. Poate că avea alura unui bărbat, dar îi simțeai trupul ca unul de femeie. Spatele îi era delicat și lipsit de rigiditatea specifică musculaturii masculine, chiar și în momentele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
animale de companie din Londra, ar însemna să tulburi prea mult ordinea firească a lucrurilor. În schimb, simțea labia majora și mons veneris ca pe niște saci plini cu lichid. „Cristoase, e o arsură“, conchisese el imediat. O arsură care pulsa, deja infectată. Pornind de la această nouă ipoteză, Bull începu să caute și cauza. Își cercetă mintea tulburată în căutarea unor informații legate de seara din ajun. După ce își terminase treaba la birou, Bull se dusese să se vadă cu niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
explicație logică pentru ceea ce se întâmplase cu piciorul lui. În momentul în care apăsase ambreiajul, simțise că epicentrul leziunii e undeva în interiorul piciorului. Punctul acela ciudat se afla cam cu opt inchi mai sus de scobitura din spatele genunchiului său și pulsa straniu. Luând piciorul de pe ambreiaj, simți încă o dată că arsura se inflamează. Vechiul lui Mini Cooper trecu dealul și o porni în jos spre Archway Roundabout. În crăpăturile chederelor se vedeau urme de mucegai. Podul Sinucigașilor, arcuindu-se deasupra capului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
sau atunci ca printr-un tobogan de lemn o alunecare încetinită visată ca printr-o cochilie căptușită de întuneric luminată de neoane coboram serpentinele spre înserarea întoarsă (nu știu de ce mi se părea ca o) membrană (în fine) prin care pulsa respirația unei ființe uriașe și ascunse de dincolo de marginile prăpastiei de unde mai fumega încă cenușa unui foc Ioan (Ioan era un fel de sfânt căruia îi scriam eu poeziile) de unde limbile dracilor încolăciți continuau să lumineze. Aveți tot dreptul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ceva îmi spune că suprapun imaginile și lucrul ăsta, imaginile suprapuse, e ultimul de care am nevoie acum. Nu așteptam nimic, visul își încetinise pulsațiile - aici poezia nu minte deloc (exista o ființă uriașă căreia îi mai simțeam încă respirația pulsând) -, stăteam pe scaun, la masă, cu privirea în gol, până ce golul ăsta m-a absorbit cu totul, cât să realizez că ceea ce priveam era muștarul dintr-un borcan. Nu știu dacă ați avut vreodată curiozitatea să observați ce se petrece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și urmăream cum profesoara de spaniolă îmi corecta cu cerneală roșie o compunere, pulpa stângă a profesoarei de spaniolă era dezgolită, ziua era însorită, pantoful cu toc al profesoarei de spaniolă se bâțâia ușor, pe compunerea mea cu cerneală albastră pulsau tot felul de semne roșii, pulpa stângă a profesoarei de spaniolă se colora în cafeniu când vreun norișor aducea un pic de umbră, aș fi vrut să fi scris o compunere lungă, lungă, cu destule greșeli, fiindcă pulpa stângă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
nu te va lua în zbor pe motivul năucitor că ești mic și te cheamă polonic) și să te lase să privești sau să-ți amintești (e totuna) cum de acolo, chiar din interiorul decupajului, ascunsă hărților și înțelegerii științifice, pulsează, straniu și imperceptibil, o cruce. E greu de spus cine a avut curajul și răbdarea, sminteala sau pur și simplu cheful ca într-o noapte, după ce larma împușcăturilor va fi încetat demult și atât pistolarii vii, cât și cei morți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-a schimbat totul, iar o simplă grădină a devenit așa, peste noapte, un sanctuar. Nici eu, nici, cu atât mai puțin, Radu nu am încercat să pângărim cu degetele noastre minunea, era de ajuns că se află în fața noastră pulsând, ca o dovadă vie că poveștile au fost întotdeauna adevărate și că troleibuzele se pot transforma în bizoni. Semnificația sanctuarului acela, despre care Radu credea cu tărie că semnalează prezența, poate în vreo movilă de pământ, poate în vreo scorbură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
cum orice vietate, fie ea și o grădină sau un sanctuar, are nevoie pentru a supraviețui poate nu chiar de cămăruțe cu atrii și ventricole, dar, în orice caz, de un organ asemănător unei inimi, crucea preluase funcția asta și pulsa încet de pe coaja copacului, în ritmul globulelor invizibile de tăcere asurzitoare. S-ar fi zis că eram înghițit de un chit străveziu prin care, dacă eram atent, puteam să întrezăresc lumini aprinse, umbre de oameni alunecând ușor prin apartamente sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Mutt, Peewee, Shunt, Pudding, Elvis, Elvina, Humphrey, Honeychild și Firmin (adică eu, al treisprezecelea copil). Mi-i amintesc pe toți, foarte bine. Erau niște monștri. Chiar și așa cum erau, orbi și golași, În primul rînd golași, tendoanele și mușchii le pulsau deja vizibil În membre, sau așa mi se părea mie atunci. Eu am fost singurul născut cu ochii larg deschiși și acoperit cu un strat modest de blăniță moale, cenușie. Eram, de asemenea, pricăjit. Și, credeți-mă pe cuvînt, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Casieriță de vârstă mijlocie la magazinul duty-free de spirtoase al aeroportului, femeia stătea în dezechilibru în cabina contorsionată, cu fragmente de parbriz fumuriu înfipte în frunte ca niște bijuterii. Când a apărut o mașină a poliției, cu girofarul de urgență pulsând de-a lungul autostrăzii de deasupra, Vaughan a dat fuga înapoi după aparatul foto și după blițuri. Dându-mi jos cravata, am dibuit neputincios după rănile femeii. Lăsată pe-o rână în scaun, aceasta se uita țintă la mine, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
o ciudată mișcare manuală, ca și când ar fi montat o piesă neobișnuită de echipament de laborator. Pe o distanță de douăzeci de metri în fața mea sclipeau stopuri de frână. Dinspre șirul de mașini din spate se auzeau claxoane. Când începu să pulseze lumina farurilor, am trecut în viteză și-am apăsat pedala de accelerație, punând mașina în mișcare cu o smucitură. Vaughan și fata căzură pe bancheta din spate. Interiorul mașinii era luminat numai de cadranele de bord, și de farurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pe banda de coborâre a podului rutier, cu farurile scăpărând, cu girofarul de pe acoperiș părând să biciuiască intermitent aerul întunecat. Deasupra noastră, în vârful benzii de urcare, doi polițiști deviau fluxul traficului spre dreapta. Triunghiuri de semnalizare așezate pe asfalt pulsau ritmic: „Încetiniți... Încetiniți... Accident... Accident...“. Zece minute mai târziu, când am ajuns la capătul estic al podului, am putut vedea jos locul accidentului. Șiruri de mașini treceau pe lângă un cerc de reflectoare ale poliției. Trei mașini se ciocniseră la încrucișarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
de alta. La un moment dat, am simțit un contact într-un punct precis, între braț și spinare, la înălțimea primelor coaste; ba chiar două contacte diferite, la stânga și la dreapta. De partea domnișoarei Makiko era o extremitate întinsă și pulsând parcă, în vreme ce în partea doamnei Miyagi o presiune insinuantă, alunecoasă. Am înțeles că printr-un rar concurs de împrejurări mă atinsese în aceeași clipă sfârcul stâng al fiicei și cel drept al mamei, și trebuia să-mi adun toate puterile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
bocanci -, turuia nestingherit despre unde nocive, respirația pământului, nevoia de a rămâne în acord cu natura și de a te supune regulilor ei și alte teorii culese din broșurile la modă. Și pentru că îi păcăneau urechile și își simțea venele pulsând, pentru că undele i se încrucișau undeva prin corp, o luam de la capăt: saltele, rafturi, ficus, veioză, pește de sticlă cu botul căscat, pui de rață în jumătatea regulamentară de ou, statuetă primită la un premiu literar, o momâie gânditoare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
sprijineai de ziduri... aerul nu-ți mai ajungea-n plămâni, de parc-ai fi primit un pumn în plex? Pentru ăsta nu puteai scăpa zile în șir de febră? Atingerea lui întâmplătoare făcea să-ți tremure carnea și să-ți pulseze venele-n tâmple? Pe insul ăsta îl visai cu ochii deschiși, imaginându-ți nerușinat că l-ai dezbrăca de haine? Pentru ființa asta ștearsă băteai străzile de nebună, doar-doar l-ai putea întâlni? - Povestea cu ramura înnegrită... - Da... te uiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu foarfecele - ea ne zice în prologul cărții sale că e ca un animal, hăcuit și cu toate organele vitale la vedere, strălucind și fremătând, știi, cum ar fi ficatul și intestinul gros. Imagini de felul ăsta, totul picură și pulsează. Mă rog ar putea aștepta s-o coasă cineva la loc, dar știe că n-o va face nimeni. Trebuie să ia ea acul și ața și să se coasă singură. — Scârbos, zice Seth. Miss Rona zice că nimic nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
lui, și, după aceea, o paradă ca în basme. Artificii, defilare, mici, bere. O palmă deschisă, răsfirată, care apoi încetul cu încetul se va strînge, se va închide, devenind un adevărat pumn. Un pumn de fier, domnilor! Își simțea sîngele pulsînd în artere, nu voia să-și ridice pleoapele grele, vedea în spatele lor parada Gărzii civice, a armatei, disciplinată, tăcută, de nădejde. Vor trece acolo, pe sub ochii lui, în șiruri nesfîrșite, și mulțimea va privi fascinată la acel organism perfect, capabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
țărmului, până ce Karl venea să-l ia de mână. Lumea dinainte i se părea palidă și goală, dar În lumea lui de acum existau pești de toate formele și de toate culorile, arici de mare vineții, stele de mare care pulsau; iar dincolo de bariera de coral se afla promisiunea vreunei epave cu cala plină de comori din vremuri demult apuse. Cu vremea, Karl avea să-i povestească istoria tuturor acelor epave. Una transportase opiu spre China, alta fusese dezafectată de englezi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
morile de vânt Știa că avea să plece, chiar dacă somnul lui părea adânc, semăna cu o eternitate. Una mică de tot. Bărbatul ședea cu fața în sus, poziție de om mulțumit. Lipită de el, Carmina îi simțea vena gâtului caldă, pulsând, plăpândă și vulnerabilă. Femeia nu închidea ochii, se temea să nu adoarmă și somnul să-i scurteze această imensă clipă de voluptuoasă tandrețe, nu, nu voia să adoarmă, voia să trăiască cu orice preț, minut cu minut, să prelungească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de fard care Îi sublinia aerul inexpugnabil de castel teuton. Iolanda pur și simplu, Înainte de a se hotărî să fie cumva pentru Încă o zi. Lenevind sub cearceaf, cu tâmpla lipită de umărul lui, părea un vâsc vermion În care pulsa egal o inimă de Împrumut. Închise ochii. Își pipăi obrazul țepos, pomeții ascuțiți, buzele cărnoase. Cu vârful limbii obtură pentru o clipă fisura dureroasă dintr-o plombă veche pe care ar fi trebui să o arate unui dentist și Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
era textul scris de mână cu o caligrafie nesigură, căznită și care Îmbrăca nudul Într-un fel de plasă cu ochiuri inegale, căci cuvintele ocoleau prudente organele vitale colorate În roșu, În care, printr-o ciudată iluzie optică, părea să pulseze viața. Deasupra capului era scris: Corp de vânzare cu o scurtă autobiografie. „Subsemnatul Bejan Iustin declar despre mine următoarele: sufăr numai cu tensiunea pe bază nervoasă. Încolo sunt sănătos tun drept care anexez și buletinul de analize de la Rombell. N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mică cât un petec de pantalon rupți În genunchi. Capitala Austriei e Viena. Ce urmează după asta? În mintea sa se făcu un gol În care cădea de la Înălțime același cuvânt: Viena, Viena. Îngroșa conturul țării sufocând astfel viața ce pulsa Înăuntrul ei. El Însuși se Învârtea În golul propriei sale memorii ca Într-o gaură neagră gata să Îl Înghită pentru totdeauna. Îl cuprinse un soi de amețeală. Creionul Îi alunecă Într-o parte și, printr-o Întâmplare, se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]