304 matches
-
României la Budapesta și a Casei de Cultură a Ungariei la București". Întoarcerea de la Budapesta a fost de coșmar se declanșase un viscol puternic, aeroportul din Budapesta era închis și a trebuit să călătorim cu trenul, rătăcind în noapte prin pusta înghețată, într-un compartiment la fel de înghețat, precum celebrul doctor Jivago prin Siberia. Gândul că o făceam pentru "noua patrie" avea însă să ne "încălzească inimile". La București centrul maghiar s-a deschis la 1 octombrie 1992, iar al nostru la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
care le-am putut vedea încep cu o execuție. Se intră abrupt în subiect. În Sărmanii flăcăi, primele secvențe ne înfățișează peretele gol, de un alb dezolant, dar proaspăt dat cu var, al unei case pierdute în imensitatea cenușie a pustei. Autorul ne prezintă mai întâi culorile sale: albul mortuar și cenușiul apăsător, pe care le va păstra și în celelalte filme, panglici ale unei embleme personale. Apoi arhetipurile: călăul și victima, întrupare necontenit în exemplarele a două serii paralele. În fața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
oameni și din puținele replici care se rostesc, înțelegem că deținutului i se spune că e liber, că poate să plece. Și el pleacă, într-adevăr, fără un cuvânt, cu pași hotărâți, dar pe măsură ce se îndepărtează și se pierde în pusta imensă, fără repere, din care nu pare să fie nici o ieșire, începem să bănuim că totul nu este decât o înscenare perfidă, o comedie sadică. „Celălalt” rămâne cu spatele la noi, înveșmântat într-o mantie amplă care-i maschează mișcările mâinilor. Va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ci creație. Fidelitatea față de temele și elementele universului artistic conferă o remarcabilă organicitate acestei opere și măsoară adâncimea obsesiilor care o constituie. Obsesia cruzimii, a violenței, a caracterului monstruos pe care îl dobândește în anumite momente ale istoriei puterea; obsesia pustei, care ajunge până-n prag, care intră în case și în suflete; obsesia lepădării veșmintelor, a despuierii, proiectând o amplă simbolistică a denudării ce trece dincolo de semnificația îngust-erotică spre un înțeles mai larg, de violare a intimității în genere; obsesia reificării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de ordin etic. Mai puțin compusă și de aceea trecută cu vederea, Moara cu noroc e o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți, aceasta este arta! Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei Înaripați... și un fel de melancolie focoasă a vagabondajului pe pustă în stil Lenau-Liszt: Pe drumuri pietroase și rupte Ce boarfe și zdrențe-n căruță! Scârțâie căruța mea. Ăsta e trecutul meu? Mă-ntorc din pierdutele lupte Nici cea mai sărmană chivuță Și mă duc iar undeva... N-ar plăti pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
constă din fibre celulozice obținute din diferite produse vegetale bogate în celuloza sau din anumite deșeuri textile de origina vegetală. Din punct de vedere al comerțului internațional, paștele cele mai importante sunt paștele din lemn numite paste mecanice din lemn, puste chimice din lemn sau semichimice din lemn în funcție de modul de preparare. Esențele cele mai utilizate sunt pinul, bradul, molidul, plopul alb, dar se utilizează și esențe mai dure precum fagul, castanul, eucaliptul și anumite esențe tropicale. În afara lemnului, alte materiale
ANEXĂ nr. 47 din 5 ianuarie 2000 PASTA DE LEMN SAU DIN ALTE MATERIALE FIBROASE CELULOZICE; HARTIE SAU CARTON RECICLABILE (DESEURI ŞI MACULATURA). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166433_a_167762]
-
între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "ALTEREGO CONSTRUCȚII" - S.R.L., cu sediul în municipiul Oradea, județul Bihor, în calitate de concesionar. Articolul 5 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea resurselor de nisip și pietriș din perimetrul Ineu Pusta Hususău, județul Bihor, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Comercială "LEMONI COM" - S.R.L., cu sediul în localitatea Tileagd, județul Bihor, în calitate de concesionar. Articolul 6 Se aprobă licența de concesiune privind explorarea resurselor de nisip și
ORDIN nr. 46 din 14 martie 2008 privind aprobarea unor licenţe de concesiune pentru explorare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196066_a_197395]
-
DC 76 - DV Costobic, lungimea: 1,5 km, pământ"; - la poziția nr. 26, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 27, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Drumul Pusta"; - la poziția nr. 27, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "DC 76 - Via Muncii, lungimea: 1,5 km, pământ"; - la poziția nr. 27, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]
-
coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; d) la secțiunea I "Bunuri imobile" grupa E "STRĂZI" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 63, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Pusta"; - la poziția nr. 63, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "DC 76 - DV Pusta, lungimea: 0,4 km, pământ"; - la poziția nr. 63, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]
-
d) la secțiunea I "Bunuri imobile" grupa E "STRĂZI" se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr. 63, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Pusta"; - la poziția nr. 63, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "DC 76 - DV Pusta, lungimea: 0,4 km, pământ"; - la poziția nr. 63, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 64, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Morii"; - la poziția nr.
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]
-
nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 64, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Morii"; - la poziția nr. 64, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: "DC 76 - Pusta, lungimea: 1 km, pământ"; - la poziția nr. 64, coloana nr. 6 va avea următorul cuprins: "HCL nr. 10/1999, HCL nr. 11/2003"; - la poziția nr. 65, coloana nr. 2 va avea următorul cuprins: "Str. Crasnei"; - la poziția nr. 65
HOTĂRÂRE nr. 114 din 30 ianuarie 2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 966/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Sălaj, precum şi al municipiului Zalău, oraşelor şi comunelor din judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195935_a_197264]
-
Șimian, com. Șimian Reabilitare 25 ─────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 104 32 Școala cls. I-IV "Avram Iancu", com. Avram Iancu Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 105 33 Școala cls. I-IV sat Boianu Mare, com. Boianu Mare Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 106 34 Școala cls. I-IV sat Bulz Pusta, com. Bulz Reabilitare 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────── 107 35 Școala cls. I-VIII sat Sacalasău com. Derna Reabilitare 35 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 108 36 Școala cls. I-IV sat Cusuiș, com. Lazuri de Beiuș Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 109 37 Grădinița PN sat Hinchiriș, com. Lazuri de Beiuș
HOTĂRÂRE nr. 1.285 din 24 octombrie 2007 privind repartizarea unor sume din transferuri din bugetul de stat către bugetele locale, prevăzute în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pe anul 2007, pentru finanţarea unor cheltuieli de capital pentru unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
Zăpodea 5,0 Sângeorgiu de Mureș Sângeorgiu de Mureș 2,6 Stânceni Stânceni 20,5 Ciobotani 6,8 Meștera 2,4 Suplac Suplac 5,2 Laslau Mare 7,2 Idrifaia 10,8 Suseni Suseni 1,3 Luieriu 2,9 Șincai Pusta 5,0 Lechincioara 32,3 Șincai 9,4 Tăureni Tăureni 8,6 Valea Largă Valea Pădurii 7,0 Valea Frăției 1,3 Valea Glodului 2,5 Valea Urieșului 2,0 Valea Largă 1,5 Vărgata Vadu 6,9 Valea 5
HOTĂRÂRE nr. 1.512 din 29 noiembrie 2005 pentru declararea ca zone calamitate a localităţilor afectate de inundaţiile din perioada aprilie-septembrie 2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
omului și a libertăților fundamentale (Convenția). 2. Domnul Dumitru Mircea Gheorghiu, reclamant în cererea nr. 1.434/02, a decedat la data de 18 iulie 2002. Cererea sa a fost continuată de soția sa și unica sa moștenitoare, doamna Maria Pusta. 3. Reclamanții sunt reprezentați prin domnul A. Vasiliu, avocat din București. Guvernul român (Guvernul) este reprezentat prin agentul său, doamna B. Ramașcanu, de la Ministerul Afacerilor Externe. 4. La data de 24 martie 2005, președintele Secției a III-a a hotărât
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
la Milford, Statele Unite 19. Dumitru Mircea Gheorghiu, născut în 1923 și domiciliat la București, România. Deoarece acest reclamant a decedat la data de 18 iulie 2002, cererea sa a fost continuată de soția sa și unica sa moștenitoare, doamna Maria Pusta, născută în 1925 și domiciliată la București, România. Cererea nr. 35.370/02 Reclamanții sunt primii 5 reclamanți din Cererea nr. 1.434/02. Cererea nr. 1.385/03 Reclamanții sunt aceiași reclamanți cu cei din Cererea nr. 1.434
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
Cererea nr. 1.434/02. Cererea nr. 1.385/03 Reclamanții sunt aceiași reclamanți cu cei din Cererea nr. 1.434/02, cu excepția domnului Dumitru Mircea Gheorghiu. Deoarece acest reclamant a decedat la data de 18 iulie 2002, doamna Maria Pusta a introdus prezenta cerere în calitate de moștenitoare unică a soțului său. -----------
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
și Magdalena, cu domiciliul actual în Germania, Eichenwegstr. nr. 9, Waldkraiburg. 247. Fatura Agneta, născută la data de 12 octombrie 1957 în Serani, județul Bihor, România, fiica lui Ștefan și Rozalia, cu domiciliul actual în Republica Federativă Cehă și Slovacă, Puste Sady, Okr Galanta nr. 230, 248. Bertels Mariana Letiția, născută la dată de 27 iulie 1937 în București, România, fiica lui Ovidiu și Elena, cu domiciliul actual în Germania, Wewersche Hudestr. nr. 8 a, Paderbornwewer. 249. Lakatos Istvan Gyorgy, născut
HOTĂRÂRE nr. 491 din 27 august 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200701_a_202030]
-
Ponoară Codru Chraptin Bălnaca Groși Almașu Mic-Balc Abrămuț Ponoară Dumbrăvița Codru Cîmp Beiușele Almașu Mic-Sirbi Adoni Surd Ponoară Hodișel Cîmp Moți Bilc Ant Albești Măguran Codrișoru Aușeu Bucuroaia Balc Albiș Mărcești Codrișoru Șinteu Bulz Barmod Alparea Poiana Damiș Damiș Bulz Pusta Batăr Apateu Pojorîta Giulești Pietroasa Burzuc Batăr Sat Arpășel Serani I Huța Voivozi Burzuc/ Tog Băită Plai Aștileu �� Serani ÎI Lacu Sărat Caposeni Bălaia Aușeu Tomnatic Văd Lazuri Roșia Căbești Delureni Bălnaca Avram Iancu Zecehotare Pădurea Neagră Călățea Berechiu Barcuri
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Mare �� Măgura Cherechiu Cauaceu Mișcă Chesă Cărăndeni Moțești Cheșereu Căuașd Munteni Chioag Cefa Peșteră Chirănaș Ceica Poiana Aștileu Chișcău Cenaloș Poiana Remeți Ciocaia Cetariu Poiana Vâșcau Cociuba Mare Cheresig �� Poieni de Jos Cociuba Mică Cheriu Poieni de Sus Cohani Cheț Pusta Corboaia Chijic Răcaș Cornișești Chiraleu �� Remeti Cornițel Chiribiș Rituri Crincești Chistag Roșia Cubulcut Chișirid Rugea Cuieșd Chișlaz Satul Munteni Curatele Cihei Săliște de Vâșcau Cuzap Cimpani Săud Derna Ciuhoi Sohodol Dobreșîi Ciulești Șușturogiu Drăgoteni Ciumegriu Tălpos Dumbrăvani Ciutelec �� Topa de
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]