306 matches
-
șah 1. Într-o zi rătăceam pe culoarele muzeului de artă modernă din Budapesta; te căutam! Înainte de asta, am stat pe terasa din Buda, pe care o știi, și am privit călărețul de bronz ce se pregătea să plece în pusta maghiară. Cred că și el tot după tine pleca.... Am băut, am mâncat, am clevetit verzi și uscate cu niște doamne cărora le sclipeau ochii după o poveste de dragoste. Eu treceam pe o graniță de anotimp, care nu se
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
obsesie permanentă a morții ce domină nuvela Pădureanca răzbate și în aparent simpla descriere a unei zile de vară toridă, la cîmp, unde nu se întîmplă nimic, dar unde neliniștea pîndește: "E zi de Duminică, grînele sunt strînse și duse, pusta și șesul în lung și în lat e o pustie deșară, închisă din toate părțile între valuri de apă, ridicate de arșița soarelui de miazăzi în văzduh. Pe ici, pe acolo se ivesc, mai pe aproape, mai pe departe, cîte
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
de îndeletnicirile îndătinate și angrenarea în sistemul relațiilor bănești atrage după sine aspre sancțiuni pedepsitoare. Ghiță din Moara cu noroc și-a părăsit coliba și îndeletnicirile de pantofar sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de altfel, din capul locului de
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
îndeobște trecute sub tăcere, privind ceea ce ea denumește ca fiind „rude de sânge” (neputința de a le mai atinge, scrie poeta, într-un poem, „îmi dă senzații/ de criminal/ decadent”). Astfel, despre locul nașterii și al copilăriei, aflat în „apropierea pustei ungare”, aflăm că e un spațiu în care „tuberculoza/ se reproduce/ mecanic”. Este evocat, în acest context, tatăl, „bătrân și bolnav, înaintea morții”, care își târa pe drum „trupul NU, obscur, obscen și profund precar”. E un „tată NU”, cum
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
de Prefectură, Consiliul Județean și Centrul pentru Cultură și Artă Timiș. Regia, scenografia și coregrafia îi aparțin maestrului Milosav Tatarici, care propune trei tablouri coregrafice inedite: Floarea Soarelui, Stegașii și Jordarii. În liniile melodice, cunoscătorii vor recunoaște întreg Banatul, de pustă, de deal și de munte. Soliștii spectacolului vor fi Aurelia Ardeleanu, Ion Luca Jurjescu, Ion Pieptănaru, Radu și Ilie Vincu, Cătălina Pâșlea, Dănuț Matei, Cristina Tăcină, Mircea Ardeleanu, Grigore Merceanu. Orchestrația a fost realizată de Deian Galetin, iar conducerea muzicală
Agenda2003-47-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281733_a_283062]
-
Musil se știu puține, despre înaintașii lui Trakl și mai puține. Lenau este revendicat cu extraordinară energie de oamenii locului fiindcă, pe de o parte, e implicat în fenomenul Eminescu, pe de alta, era un cântăreț al spațiului maghiar - al pustei și al istoriilor ei. Expresivitatea lui de limbă germană nu era jignitoare pentru nimeni; dimpotrivă, acomoda etniile. Dacă mai punem la socoteală polonezii (pe care i-a elogiat în poeme memorabile - s-a scris că între înaintașii lui s-ar
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
Dumbrăvița (p) - străzile Vladimirescu, Plăvăț, Maurițiu, Făget (p), Buziaș (p), Sârbova, Hitiaș, Racoviță, Capăt, Dudeștii Noi (p), Ghiroda - străzile Bobâlna, Aleea Ghirodei, Fuișor, Spartachiade, Luncii, Mătrăgunei, Cărăbuș, Lăptarilor; Comloșu Mare (p), Sânnicolau Mare (p) - „Tarotex”, Gară, „Banat Tractor”, „Eurovitalis”, „Legumicola”, „Pusta Kiri”; Denta (p), Gad (p). JOI: Timișoara (Bd. Dâmbovița (p), străzile Iorgovanului (p), Cerceilor (p), Lacului (p), Labirint nr. 1, sc. B, Canal Bega (p), I.I. de la Brad (p)), Lugoj - străzile Tapia, Aurel Vlaicu, Caraiman, Timișului, Pescarilor, C. Munteanu, Șirul
Agenda2004-15-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282300_a_283629]
-
cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pustă", s-a descoperit o monedă dacică, din argint. În documentele vremii nu apare denumirea așezării ca fiind «Galapia», dar printre localnici este vehiculată o legendă care spune că în pusta de sub dealul împădurit al citerei, a locuit o vrăjitoare care
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pustă", s-a descoperit o monedă dacică, din argint. În documentele vremii nu apare denumirea așezării ca fiind «Galapia», dar printre localnici este vehiculată o legendă care spune că în pusta de sub dealul împădurit al citerei, a locuit o vrăjitoare care se numea Galapia, iar denumirea satului provine de la aceasta. Prima atestare documentară a localității provine din anul 1350, când satul apare sub numele de "poss. Galpuna". Alte atestări documentare provin
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
Dovid-Ari ben-Meir - Vinul ce a tot fiert în lung de mii de ani - Mă oprii pe nisipul drumurilor, Pentru a vă spune, fraților, un cuvânt Despre povara iubirii și aleanului - Fericea greutate a mileniilor mele. SOȚIA Tu te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca un soare negru Printre culmile răsculaților sâni. Seara de foc se potolește. Cu inima crăpată de sete (Deja nu o singură dată, nu de două ori...) Caut și tot caut fântâna. Sub unduirea eternelor
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
omenești, Aron Cotruș stimulează, retează prin ricoșeu, izbucnește pe detalii și reconstituie în perspectiva analogiilor cu firea: „Ca o iubită care pleacă pentru totdeauna/ și uită să se uite/ încă-odată înapoi.” Dimensiunea nesfârșitului este cuprinsă în două versuri ale poeziei Pusta, dar semnificația estetică a întregii poezii depășește imitația naturii, ca și în formele și alcătuirile sculptural coloristice din poezia Bivolii, considerată antologică. S-ar putea spune că poezia lui Aron Cotruș este o poezie vizuală. Un peisaj cu atmosferă complexă
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
doilea eșalon. Legătura epistolară era asigurată de curierul oficial 44, prin intermediul căruia îi trimitea lui „Fănel”pachete cu alimente, țigări și chiar se mai și vedeau sau se auzeau la telefon. Trupele române operative au înaintat „tot mai adânc în pusta maghiară și apoi în Cehoslovacia”, urmate de Atelierul Mobil nr. 3. În ianuarie 1945, potrivit ordinului Corpului 6 Armată, au părăsit orașul Miskolc, situat în nord-estul Ungariei, iar după mai multe staționari ajung la Kuřim, oraș situat la 14 km
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]
-
alta. De ce s-o credităm atunci cu o încărcătură lirică pe care, cel mai probabil, nu o are? Și, la fel de probabil, nu intenționează s-o aibă. După lectură, urmărind cu atenție toate liniile de forță și dând la o parte pustele false, echivalența devine simplă. Ținutul misterios e trupul uman. (Care, ca în cunoscutul jurnal al lui Gheorghe Crăciun, știe întotdeauna mai mult).Aproape că nu e pagină din carte care să nu vorbească despre acesta. Despre fragilitatea lui, despre disponibilitatea
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
ecorșee mai explicite: „De aici, de sus, mă privesc: la început sufăr când/ îmi văd trupul cum stă strâns,/ aproape zdrobit între fiarele mașinii/ ce s-a îndoit ca o potcoavă în jurul copacului/ de pe marginea drumului,/ singurul copac din această pustă,/ crescut parcă special ca să se izbească de el/ mașina noastră într-o zi anume.// La început sufăr, apoi mă înalț, mă-ndepărtez, totul îmi apare mic, neînsemnat,/ o toropeală odihnitoare mă cuprinde, îmi dau seama/ cât de obosit eram și
Corelativul obiectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4853_a_6178]
-
vag rotunjiți în hrisolit, alunecători pe sub mantaua terestră: recunosc o pictură rupestră scandaloasă și-mi dau seama că sunt tot acasă, sub mormanul de nopți nedormite aruncate sub pat, întinerind incomod, cu zvâcniri de lăcustă pe covorul perceput ca o pustă. Rod o ușă boltită în straturi groase și mă târăsc, obosită, spre culmi de mătase-plecarea mea de-acasă e o-ncâlceală de fire viscerale, ca o albină care-a-nțepat mă deșir în zare, păstrând necontenit legătura, prin movul serii, cu centrul apotropaic
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
striga din adîncul plămînilor: "Toți oamenii care..." Și dădea știrea. D.P.: Și tu alergai... M.P.: Distanța de la mine, de acasă, și pînă unde se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
se oprea el, era destul de mare, dar îl auzeam și o luam la fugă. Și ajungeam la mijlocul pustei, știi, un teren deschis, larg, unde se făceau tîrgurile, unde se aduna ciurda..., un teren mare în mijlocul ulițelor, o piațetă, dacă vrei. Pusta cu romanițe, locul de joacă pentru copiii de pe cinci, șase ulițe... Și stăteam acolo și ciuleam urechile, iar dacă de emoție nu auzeam nimic, îi întrebam pe ceilalți copii. Apoi fugeam acasă și dădeam vestea. Așa că am și amintiri luminoase
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu-ți mai spun nimic ție semănătorului de smsuri de linkuri de mailuri tu cultivi în pusta netului jumătăți de idei în jumătăți de cuvinte poemele pentru tine sunt ferestre înguste Cuvântul cu care o numesc angoasa bate să spargă ușa deși e mai bine s-o înfrunt direct nu-i deschid o las să se consume
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
puternică sau măcar evidentă, pierzînd pe drum orice relație epică, simbolică și stilistică cu un text care pornise foarte promițător. Căci ideea în sine de a regăsi, într-o amibiguă reconstituire istorico-onirică, drumul unui trib din sudul Indiei pînă în pusta panonică sau în codrii Bihariei părea nu numai fertilă ca pretext epic, ci și substanțială sub raportul posibilităților de valorificare a unui fond mitic, prin legende etiologice, mituri fondatoare, credințe miraculoase și descîntece rituale. Totul a fost însă sacrificat, din
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e rece și-n crugul vieții albă. Unge-i condeiul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
nu ideologice (după ce laudă șoselele din Ungaria, călătoarea are grijă să adauge: Ce face însă mîna omului nu poate compensa ceea ce a lăsat, sau n-a lăsat, Domnul. Peisajele plaiurilor românești de un pitoresc greu descriptibil cedează acum locul aridei puste"), cu aer de compunere școlară uneori ("Tot gîndindu-se la felul în care să îmbine utilul cu plăcutul în sejurul care debuta, Ingrid nici nu și-a dat seama cum au ajuns la graniță"), discuțiile "inteligente", complezente și înalt morale despre
Un personaj fără "vino-ncoa" by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15343_a_16668]
-
putea emoționa și asemenea stihuri exhortative, adresate unei pasivități civice, care, iată, se prelungește peste fruntariile timpului istoric? „Va veni cu vremea iară,/ Voi, făuritori ai pîinii,/ Peste plaiuri, peste țară,/ Să fiți pururea stăpînii!// De-or veni dușmani din puste,/ Din deșerturi, de departe,/ Nouri negri de locuste:/ Nistru-n valul lui să-i poarte!// Voi plugari, copii ai gliei,/ Apărînd a Țării vatră:/ Sub urgia vijeliei/ Stați ca munții cei de piatră!// Căci cîmpiile albastre/ Unde-i azi stăpîn
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
ori spunând că în alte țări mai înaintate perfecțiunea artelor l-ar demoraliza. Recunoaște și el că succesul în artă e problematic. În țară, în acest gol, în unele privințe aproape total, desperarea îi dă avânt, are halucinații arhitectonice caracteristice pustei, e sub imperiul unei fata morgana. Oricât ar dori, un artist, zice el, nu poate asimila brusc tradiția unei țări, spațiul specific, iar arhitectura e arta cea mai geografică. Ea combate natura, dar se substituie ei și creează o geologie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a fost să fie el în America de peste ocean. Cu mână tremurătoare i-am turnat în păhăruțul cel mititel țuică de prună ca să-mi povestească despre valurile de prin ocean, și cum anume erau ele cât dealurile care sfârșesc în pusta Aradului dinspre podgorie, pe centura Radna, Miniș, Ghioroc, Șiria sau Ineu. Pe ele le-a înfruntat unchiul Tonăs cu vaporul, cu puțin înaintea primului război. Dintr-odată altfel m-am uitat la unchiul cel de nebăgat în seamă, altfel mi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]