764 matches
-
occidentale, cadrilul, valsul, mazurca, pe care Barbu Lăutarul le cânta cu aceeași virtuozitate și sensibilitate. Storcea lacrimi cu romanța de o melancolie „sălbatică” „Tu-mi ziceai odată”, cu marșuri naționale și cântece țigănești, revărsări sentimentale și „izbucniri nebune, melancolice ale pustietăților”, cum citim În foiletonul din săptămânalul francez, care l-a făcut vestit În Europa pe genialul virtuoz român, cel care Îl uluise pe Liszt. În volumul amintit, Viorel Cosma reproduce integral acest foileton, citat mereu trunchiat. Imaginea pe care o
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
o mutră de uimire ofensată. Drumul ocoli clădirea fermei și se întâlni cu aleea la capătul căreia Șah lăsase mașina. La trecerea noastră, o pasăre mare, cenușie, se mișcă printre ramuri și se ridică pieziș, zburând jos și dezordonat, prin pustietatea câmpurilor împestrițate de picături. Mi s-a părut deodată că a mă cufunda în neantul acela primăvăratic, a dispărea în indiferența lui, era un pas salutar și atât de ușor de făcut. Un trup chircit îndărătul mărăcinișurilor, tâmpla murdară de
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lunii, tocmai pentru că nu spune mai mult, lasă Închipuirea cititorului să-i caute și să-i găsească un Înțeles și, eventual, un mod de a se conecta cu prima. Se poate sesiza de la Început că prezența lunii pare să amplifice pustietatea și singurătatea cîmpului golit de viață. Dar luna e În formă de seceră și acest lucru introduce un fior celest și un alt orizont al așteptărilor. Recoltarea nu s-a sfîrșit chiar dacă porumbul a fost secerat. Ce alte vieți sînt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Întoarcă-n natură. Doar vîntul se mai joacă o vreme de-a trenul. Observatorul mai cochetează cu această minimă transfigurare și reușește să ne pună pe gînduri: Încotro călătoresc, fără bilet, ciulinii? Fără această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
această mică și glumeață schimbare a scenei, pustietatea n-ar fi nici atît de grăitoare și nu ne-ar deveni nici atît de familiară. deal fără turme - cojocul ciobanului paznic la stână Avansarea cojocului pe post de paznic perturbă atmosfera pustietății și, prin această ironică transfigurare a unui lucru, ne face să simțim mai acut părăsirea locului. Modul glumeț de a face din cojoc paznicul stînei este mai curînd unul de a pune un accent suplimentar pe faptul că acolo nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
să facă din jocul de cuvinte pivotul În jurul căruia textul Își schimbă Înțelesul, macazul care deviază sensul primar pe linia celui alegoric. Cuvintele și figurile absenței Singurătatea ca trăire poate fi, printre altele, rezultatul izolării vremelnice, a exilului, a contemplării pustietății sau a asumării ascetice a sihăstriei. Singurătatea poate fi de asemenea o trăire circumstanțială pasageră, o dispoziție sufletească de lungă durată sau una din fațetele condiției umane. Două valori ale culturii japoneze tutelează modul În care e simțită și evocată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
realizată prin contiguitate - se succed. În versurile lui V. Voiculescu: Atunci singurătatea se scoală-ngândurată/ Și umblă, visătoare, prin streșini de-nălțime" (V. Voiculescu, Singurătate) se utilizează substantivele singurătatea și streșini. Din paradigma substantivelor abstracte având sensul de "izolare" - singurătate, pustietate, solitudine - poetul a selectat "singurătate". Substantivul concretizează un concept abstract, iar funcția de subiect îi conferă un anumit grad de accesibilitate în percepția senzorială a lectorului. Combinarea acestuia în secvența "singurătatea se scoală-ngândurată" ia forma personificării, conferind un grad
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prezența activă, agresivă este sălbăticiunea vânată, nu vânătorul. Scenariul bazat pe motivul vânătorii pare a reedita astfel un mit, într un spațiu originar, neconfigurat încă deplin. Întâlnirea „fațăn față“ a ființei cu iubirea „se întâmplă“ în absența oricărui decor, întro pustietate de început de lume. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua surprinde efectul psihologic al neașteptatei întâlniri, raportând eul poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
omul revoltat“ care refuză să se lase prins în vârtejul morilor de vânt ale zeilor (sau în capcana iluziilor donquijotești). Se instalează astfel un conflict ontologic, între viață și moarte, care nu se poate rezolva în absența lui Dumnezeu; Ce pustietate... Aș vrea să treacă Dumnezeu pe aici. Întrun ultim efort (tabloul al patrulea), Iona apare în spăr tura burții ultimului pește. Privește în zare, ca întro oglindă, dar descoperă cu disperare că orizontul e doar un șir nesfârșit de burți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de trecere de la Antichitate la Evul Mediu creștin. El pornește de la constatarea că viața creștină, așa cum era practicată în vremea sa, se degradase și, într-o primă fază, el remediază acest lucru prin practicarea vieții anahoretice și a izolării în pustietate; ulterior, întărit prin acele experiențe, teoretizează și instituționalizează necesitatea desăvârșirii: această desăvârșire, însă, nu poate fi atinsă decât într-o instituție care este cea presupusă de condiția de monah, mai precis, într-o mănăstire, nu prin anahoreză. Lăcașul monastic nu
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
tușinată, liderul informal al adunării de la Hanu Ancuței, ar fi putut istorisi o altă poveste, dar ar fi dereglat ritualul instituit. Finalul are semnificații profunde. Iapa cea slabă a comisului a nechezat în acel ceas "necurat", încât "demonul trecu în pustietățile apelor și codrilor, căci nu l-am mai simțit"; timpul real și cel al poveștii se contopesc. Ancuța este personajul feminin din Hanu Ancuței care "nu era han era cetate" și anula presiunea existenței dinafară. Hanul anula spațiul, Ancuța anula
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Iarnă. Noapte lucie într-o lume ca în povești, copaci de zahăr, câmp de cristal, iaz de oglindă. Și-n cuprinsul larg, uriașul policandru al cerului își aprinde, una câte una, luminile, ca într-o nemăsurată sală de dans. Viețuitoarele pustietății sunt îmbătate de farmecul acesta păsările zboară ca ziua; lupul poposește pe labe în hățișuri și privește nemișcat; vulpea stă lângă vizuină și nu se ndură să meargă la vânat; veverița pleacă creangă lângă creangă și hoinărește, ca o deșucheată
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Arteni Miruna () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2325]
-
modul antagonic în care ei se raportează la sacru. Bătrâna rămâne singura care merge în fiecare duminică la biserică, dar ea pleca întotdeuna cu inima grea, căci ea trebuia să plece singură și să-i lase pe dânșii singuri la pustietatea aceea de cârciumă. Soacra e urmărită de ostilitatea spațiului, de condiția lor de "insulari", victime supuse clar atacurilor din afară. Ea știe ceea ce Ghiță doar intuiește: deși acum bine așezată, cârciuma-casă a lui Ghiță e înconjurată de "locuri rele" și
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sunt, așadar, abandonate de oameni, dar și locurile din sălbăticie, pustii sunt de cele mai multe ori suspectate de a fi blestemate. Hanul Ciorilor, ca și cel de la Moara cu noroc, sunt astfel de așezări. Și unul și celălalt sunt ridicate în pustietăți. "Locurile rele" sunt semnalate de la început de narator prin surprinderea peisajului sinistru: Dacă aruncai privirea împrejur, la dreapta și la stânga, vedeai drumul de țară șerpuind spre culme, iară la vale (...) afară de câțiva arini ce stăteau grămadă din jos de podul
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
până la un Eden, trecând prin toate felurile de înzestrare cu viață, după cum sunt aici, dincolo sau în orice altă parte. Și pot fi locuite, de mai mulți ori mai puțini, pot fi doar vizitate și pot fi părăsite și lăsate pustietății lor originare. În raport cu aceste variabile ale destinului lor, se cuvine determinat aici ce fel de insulă este insula din Furtuna. Orice încercare de a localiza pe harta lumii reale cade, din principiu, în afara oricărui interes pentru poezie. Este cu desăvârșire
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
iscă sub zefir și umbră sura / de nori o-mprăștie alungând-o-n vale, deși pe vânt firave / se lasă păsări și lumina-ncinge / speranțe noi și doruri de iubire (Primăverii, vv. 2-7). În cheie negativă poate fi spirit al pustietății și inerției ce caracterizează prezentul în opoziție cu bogăția imaginației oamenilor din timpurile mitice, cănd natură era leagănul iluziilor aducătoare de fericire: Creste-abrupte / săltau în dans nemuritoare glezne / și vajnice păduri (azi pustiite / cuibare de viforniți) (idem, vv. 25-28). În
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
apare și în Cântec pe hârtie. Osul devine semn al jertfei, al ofrandei, al iubirii în aceeași măsură. Totul se aplatizează și aici, planurile se confundă, "un înger își desfrunzește din aripi albul arctic" e o construcție oximoronică, viață și pustietate alăturate, într-o demonstrație de pierdere în material a spiritului. Totul e scriitură, chiar și viața umană, nimic nu pare a avea suficientă consistență pentru a aspira la o existență de sine stătătoare, "amintindu-mi cum am fost un apostrof
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
primului amorez se remarcă această bidimensionalitate, totul se reduce la un univers banal, banalizat: un candelabru învelit în tifon, sugerând lumina care s-a stins, care e ascunsă parcă sub obroc, un univers lipsit de grandoare sub semnul morții, al pustietății. Imaginea e deformată, ca și cum s-ar afla pe o pânză pe care un ochi neatent confundă dimensiunile, în care distanțele sunt relative: "privind cum norii încep de Lună să se frece" - sexualizarea universului revine, însă mai atenuată decât în primul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lucrează ca fotograf, să se concentreze asupra conceperii și finalizării romanului care avea să îl definească în termeni artistici, Invisible Man. Ellison, care fusese un admirator al poemului modernist al lui T.S. Eliot The Waste Land (țara pustie sau a pustietății), încearcă să folosească procedee similare în romanul său, presărându-l cu referințe la povestiri tradiționale afro-americane și bucăți muzicale din aceeași cultură, devenite deja mai vizibile și audibile decât protagonistul. Personajul principal, un tânăr afro- american educat, este conștient de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și de a fondă un stat independent; cum el însuși s-a născut în închisoare puțin înainte de execuția părinților săi, cum a scăpat cu viață deoarece originea să regală nu era cunoscută nimănui, cum educația și-a primit-o în pustietate și cum a fost urmărit de neșansa în dragostea lui pentru Leonora, pe care acum o crede moartă (La vită è inferno . . . O tu che în seno agli angeli). Un strigăt disperat îl smulge din meditație. Sărind în ajutorul celui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cognitive pot funcționa în serialul de televiziune. În acest episod de început, personajul John Locke apare și pe . insulă în timpul vânătorii unui mistreț și în flashback-uri care-l prezintă în biroul lui din lumea civilizată, proiectând o expediție în pustietățile australiene. Privitorul procesează aceste întâmplări distanțate în timp folosind ipoteze legate de scene care se desfășoară pe insulă și în care Locke se deplasează cu dificultate, într-o încercare disperată de restabilire posttraumatică. El procesează întâmplările folosind și ipoteze legate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Kogălniceanu, 3, fiind răspunzători de orice stricăciuni cauzate imobilelor Statului, trupe din unitățile sovietice, fără știrea și consimțământul nostru (subl.ns.) au început să construiască magazii, tăindu-ne și pomii fructiferi din grădină”. Simțindu-se ca la ei acasă prin pustietățile asiatice, îmbuibații pe banii statului român, „...au tăiat trei meri tineri și intenționau să mai taie doi și unul mare”. La final, conducătorii liceului cerea poliției rezolvarea cazului. Rezoluția șefului acestei instituții fără prea multă putere pe atunci, a scris
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
țară pe 9 iulie 1944, „fiind evacuat”. Dacă punem în calcul vârsta (de care rușilor, de foarte multe ori, nu le păsa!), acest „viticultor” stabilit temporar în localitatea tutoveană Schineni, a fost dus CU ADEVĂRAT acasă și nu prin cine știe ce pustietăți! Împreună cu nevastă-sa Palaghia, ar fi vrut să se întoarcă la Tighina. Feodorov Ioan (n.1910), stabilit pe meleagurile noastre tot la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
două încăperi; mai târziu, o să le dărâm pereții și o să-mi lărgesc salonul și sufrageria. Mobilierul din casă e foarte redus. Și nu am adăugat decât foarte puține din lucrurile mele. Nu există decât un singur pat. Nu aștept oaspeți.) Pustietatea asta mi se potrivește; spre deosebire de James, eu nu sunt colecționar de troace. Ba chiar am început să îndrăgesc unele dintre piesele de care m-am văicărit la început că sunt obligat să le cumpăr. Îmi place îndeosebi o oglindă mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
stranie și neplăcută. Plutea o mare cantitate de praf, dansând lenevos și aerian în lumina soarelui, iar parfumul trandafirilor se îmbina cu praful și cu un iz de lemn vechi, mucegăit, conferind locului o aparență de scos din uz, de pustietate și de vagă nebunie. Părea lăcașul potrivit pentru o convorbire stranie și extrem de importantă. Mă simțeam speriat. Mi-era oare teamă de Fitch? Am așteptat în biserică mai bine de un ceas. M-am plimbat în sus și-n jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]