KorAP: Find »[drukola/base=putea & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...105985 >

2,649,605 matches

Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589

poezie turcească An Anthology of Contemporary Turkish Poetry, iar Nanos Valaoydis și Thanasis Maskalevis au editat Modern Greek Poetry. Tirajele inițiale sunt mici, de 2000 de exemplare, cum sunt tirajele de poezie peste tot în lume. Cu puțin noroc, se poate scoate un al doilea tiraj de 5000 de exemplare, chiar dacă este vorba de poezie. LVR - Ce se întâmplă cu poezia românească în America? EF - Carmen Firan va edita o antologie de poezie românească, selecția și traducerile aparținându-i ei, dar

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
publicați de edituri comerciale, de aceea noi încercăm să sprijinim poezia. LVR - Pornind de la întrebarea esențială a acestui festival, vă întreb: de ce scrieți? EF - Adevărul e că nu știu de ce scriu. E un lucru foarte complicat. Nu știu dacă cineva poate să aleagă să devină scriitor, dar eu am știut asta de la 5 sau 6 ani. Mă ascundeam sub pat și scriam și atunci apărea mama care mă descoperea scriind. Nu știu dacă e o fericire să scrii, câteodată mi-aș

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
fi dorit să fiu un politician sau un om de afaceri, ca fratele meu, care e un om foarte fericit cu afacerile lui. LVR - Deci vă simțiți nefericit pentru că scrieți? EF - Nu cred că e o fericire să scrii. Nu pot să explic de ce. E o chestiune foarte privată. Următoarea întrebare era: cine te citește? Habar n-am cine mă citește. Știu că nu scriu pentru ceilalți sau pentru mine, scriu pentru că scriu. De ce merg? De ce iubesc? De ce beau Coca-Cola? LVR

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
poem comes to you and you are in a bus, then get off the bus", (dacă ești poet și simți poezia venind la tine când te afli într-un autobuz, atunci coboară din autobuz). Asta e. LVR - Credeți că poezia poate schimba oamenii? EF - Nu știu. Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că poeziile mele sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
iar ca editor, poezii de William Bronk și toată opera lui Gustaf Sabin. Sabin a murit în mod tragic în iunie, și înainte de a muri, când știa că-și trăiește ultimele clipe, m-a sunat și m-a întrebat dacă pot să-i editez întreaga operă; o voi face așadar, chiar dacă acest proiect va dura doi ani. O să mai public și alți autori: Butler Yeats, Robert Duncan, Hilda Doolittle, Alice Notley și Jack Spicer. LVR - Un ultim gând al poetului despre

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
afară, nu știi să explici cum, de ce scrii acele cuvinte. Revin iarăși la Jack Spicer, care spunea: A Poet is a radio receiving broad casts from East Mars. (Poetul e un radio care primește mesaje de pe Marte). O persoană o poți regăsi în jurnale, în memorii, chiar și în unele romane, niciodată însă într-o poezie. LVR - Vă mulțumesc mult.

Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț (2005) [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614

întreba pe autoarea ale cărei cărți sunt traduse în peste 20 de limbi,cum ,simte" cartea ei de eseuri ,Regele se înclină și ucide, , în românește... H.M: Nu știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori cînd m-am uitat în text - româna mea cred că nu ajunge - nu am putut să-mi dau seama cum se poate rezolva o anume situație

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
știu dacă o , simt" dar știu destul de bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori cînd m-am uitat în text - româna mea cred că nu ajunge - nu am putut să-mi dau seama cum se poate rezolva o anume situație. Dar, am observat cum le-a rezolvat Șahighian și am constatat că au fost soluționate extraordinar de bine! De multe ori trebuia să și inventeze alte exemple, să schimbe

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
bine limba română pentru ca să pot să-mi dau seama cum este tradusă o chestie sau alta; de multe ori cînd m-am uitat în text - româna mea cred că nu ajunge - nu am putut să-mi dau seama cum se poate rezolva o anume situație. Dar, am observat cum le-a rezolvat Șahighian și am constatat că au fost soluționate extraordinar de bine! De multe ori trebuia să și inventeze alte exemple, să schimbe lucrurile în așa fel încît să mențină

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
lucrurile în celelalte limbi. Poate în engleză, m-am uitat și acolo cam cum s-a tradus, ce soluții a aflat traducătorul ... R.B.: Credeți că o experiență comună de viață, spațiul lingvistic comun al traducătorilor și al unor autori emigrați - poate determina calitatea traducerii? H.M.: Nu neapărat. De exemplu știu că traducătoarea în limba finlandeză a primit de nenumărate ori premii pentru traducerile cărților mele. Ea nu a fost niciodată în România iar limbile sunt atît de îndepărtate una de alta

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
Ea nu a fost niciodată în România iar limbile sunt atît de îndepărtate una de alta... Cred că mai este și altceva: pur și simplu sensibilitatea lingvistică; fiindcă și cineva care vine din același mediu social sau geografic cu autorul poate să facă o traducere proastă iar cineva care vine dintr-o cu totul altă parte poate să facă o traducere bună. Dar cred că nu strică dacă cineva are cunoștințe biografice despre textul cu care lucrează. R.B.: Să ne oprim

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
Cred că mai este și altceva: pur și simplu sensibilitatea lingvistică; fiindcă și cineva care vine din același mediu social sau geografic cu autorul poate să facă o traducere proastă iar cineva care vine dintr-o cu totul altă parte poate să facă o traducere bună. Dar cred că nu strică dacă cineva are cunoștințe biografice despre textul cu care lucrează. R.B.: Să ne oprim asupra poemelor colaj - pe care le-ați făcut și în germană și acum iată, și în

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
un moment dat interesante, dar rămase pe dinafară pe parcurs, cuvinte cu care textul nici nu mai vrea să aibă de-a face și care pînă la urmă sunt toate, în jurul meu. Dar metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
de-a face și care pînă la urmă sunt toate, în jurul meu. Dar metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-aș putea să scriu în limba română dar, cu cuvintele ,de-a gata", merge... R.B.: Ați reușit de minune, a

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
metoda de scris este aceeași. In română pot să fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-aș putea să scriu în limba română dar, cu cuvintele ,de-a gata", merge... R.B.: Ați reușit de minune, a fost pentru toți o mare surpriză . Acest joc literar în care textul ,își

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
fac poemele colaj fiindcă am cuvintele ,de-a gata" și atîta română mai știu, înțeleg mai bine decît pot să mă exprim, înțeleg mai ales subtextul într-un text românesc decît pot să mă exprim eu însămi. Eu n-aș putea să scriu în limba română dar, cu cuvintele ,de-a gata", merge... R.B.: Ați reușit de minune, a fost pentru toți o mare surpriză . Acest joc literar în care textul ,își face uneori de cap" o ,ia razna" înseamnă și

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
am nici o filozofie care să stea ,dedesubt", e o chestie de instinct, de moment: fac ,poza" (și pe ea o decupez); de obicei o fac după ce am textul și atunci se potrivește ceva, sunt niște întîmplări, mă uit ce aș putea să iau, încerc să combin, am zile că nu reușesc nici un fel de poză, în alte zile fac numai poze. Și nu știu nici ,de ce" se potrivește.Cîteodată imaginea se dublează, este ca un fel de oglindire a textului, alteori

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
ca un fel de oglindire a textului, alteori nu are nici o legătură...dar mă gîndesc: cred că acum este bine și rămîne așa. După un timp pozele nu îmi mai plac (le fac mai des decît textele) dar nu mai pot să fac nimic, și asta-i ,fain": că e ,lipit" și atunci nu mai pot să schimb.Ai făcut ceva, gata ! E ca în viață.De aia este și o muncă foarte senzuală și are foarte multe legături cu viața

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
cred că acum este bine și rămîne așa. După un timp pozele nu îmi mai plac (le fac mai des decît textele) dar nu mai pot să fac nimic, și asta-i ,fain": că e ,lipit" și atunci nu mai pot să schimb.Ai făcut ceva, gata ! E ca în viață.De aia este și o muncă foarte senzuală și are foarte multe legături cu viața în sine; eu de 15 ani fac în germană aceste colaje, căci altfel nu aș

Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin (2005) [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597

oraș impozant. E viu, e hîtru, cu glamour-ul lui cojit pe părți și are-o calitate: nu mișcă la fotograf. Ba e chiar frivol, amator de pamblice și de toalete schimbate cum trece anul. S-o luam, pe cît se poate, în ordine. Cronica Bucureștilor începe la 1512 (Dumnezeule, ce de vreme!) cu un fragment din Radu Popescu în care vine vorba despre o luptă domnească ,den jos de București". Așadar, simplu punct de reper. Abia prin 1574, un călător străin

Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache (2005) [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
și complexe pe care Dan C. Mihăilescu, de astă dată, le execută scurt. Doar a spus-o un ,vizitator", încă în 1636 (înapoi la Gheorghe Parusi...), Bucureștiul este mai frumos ca, bunăoară, Iașiul. Asta e... Sigur că vanitatea nu-i putea ocoli pe scriitori, care-au dat, chiar dacă altminteri nu erau Arghezi, pagini frumoase despre București. Gheorghe Parusi îi ia alfabetic și-ncepe - potriveală... - chiar cu meșterul ghicitor în planete de papagal, scriind pentru fiecare ,turist al metrului pătrat și al

Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache (2005) [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
cartea lui Adrian Majuru) pentru rînduială și pentru înscrisurile frumoase. Trebuie să zic, pînă nu uit, că e de citit Cronica Bucureștilor, dar e și (sau mai ales...) de privit. Reproduceri fel de fel, de la costumele vremurilor la cărți poștale, pot da o imagine despre ce și cum a fost un oraș de cînd se știe pînă a intrat într-o ,prefacere". Care, însă, nu te-ademenește să te uiți pe cer, că poate-poate îi cade steaua. Nici gînd, stă bine

Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache (2005) [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
ordine și ronde-bosse în lumea atît de descleiată, am fi tentați s-o credem, a lui Mitică. Iar Bucureștiul, ei bine, el rămîne un conviv care (se) amețește dar nu (se) îmbată, la fel de spirt la Capșa sau la Gogoșarul, căruia poți să-i spui, citind, văzînd, cîntărind, hai noroc, bătrîne, să trăiești!

Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache (2005) [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613

Pavel Șușară Spaimă și celebrare Într-o lume isterică, ale cărei argumente sînt numărul decibelilor, retorica paroxistică a gesturilor și, dacă se poate, lovitura decisivă, argumente plasate insidios înlăuntrul unor categorii eroico-propagandistice cum ar fi terapia socială, democratizarea limbajelor, accesabilitatea mesajelor, nondiscriminarea pe criteriul aptitudinilor și înlocuirea vechilor instrumente cu noile tehnologii, valorile elementare ale artei, acelea care au definit specia și i-

Expresivitatea contrariilor by Pavel Șușară (2005) [Corola-journal/Journalistic/11288_a_12613]
Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594

dotată cu legitimație de presă de la un ziar din București a profitat de vizita în România a lui Mario Vargas Llosa pentru a pompa în pagină câteva mii de semne de venin antiintelectual. Era un singur exemplu din multele ce puteau fi date. E minunat că nu mai există cenzură, că scriem fiecare ce dorim, dar e mai puțin minunat că selecția condeierilor se face, am impresia, exclusiv pe baza capacității de a delira pe teme date. Să participi la o

Struții și povestașul by Mircea Mihăieș (2005) [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]