938 matches
-
cerșindu-i lumină întru hotar de vindecare. în tihnă, mi am mușcat ferestrele la colțuri să simt seva miruirii curgând peste candela ochilor mei niciodată aprinși. Am sfâșiat tablouri cu pasta încă umedă de teamă să nu fiu înghițit de putregaiul flăcării proiectat ca o rană în pântecul-dojană. Și-am rătăcit pe căi ascunse mimând renașteri asfințite din candelabre prăfuite. Și, la final, doar la final, ochilor mei li s-a permis să afle de ce nu și-au primit lumina de la
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
durere când Își dădu seama că din Întreg satul se Înălța către cerul limpede miros ucigaș de friptură de iepure. Profesorului Marin Foiște Îi apărea În fața ochilor cum Satul cu Sfinți se prefăcea Într-o necuprinsă ciupercă de bălegar ori putregai, umflându-se și lățindu-se văzând cu ochii. Drumurile, casele, curțile, chiar și turlele semețe ale bisericii și moara se mișcau Încet, urmând frământările domoale ale trupului ciupercii. Clopotnița, În clătinările ei, făcea să se audă dinăuntru-i dangăt mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nostru, e stăpânul nostru. Mi-am făcut ochii roată, peste toată pădurea de uscături politice din mult prea mioritica noastră patrie postdecembristă, și nu am prea găsit de cine să mă iau, fiindcă în marea majoritate nu erau decât niște putregaiuri scoase din uz, iar unele exemplare, care erau încă aproximativ verzi, cum ar fi de exemplu Ion Iliescu, erau atât de cioplite de alții, încât ar fi trebuit să stau mult și bine la coadă, ca să pot să să-i
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de trandafiri roșii lângă grămezi de cârpe, cutii, pungi. Pitoresc patriarhal, anulând delimitările. Aleea se deschide, în stânga, spre refugiul unei vile ratate. Porți, coloane, balcoane, graba vanitoasă a parvenirii, nostalgia unui stil. Eterogenul pregăteste compromisul cu barbarii, coruperea formelor, asaltul putregaiului... Urcă, dinspre ulicioara murdară, spre Dealul Mitropoliei. La câțiva pași, Piața, zarva zarzavagiilor. Culoarul Lipscanilor, feeria negustorilor. Acum, totul amuțit, somnolând în lene și gunoaie. Câteva clipe în dreptul bisericuței lui Ioanikie Stavropoleos. Fațada grațioasă, baroc în vervă, în contrast cu interiorul auster
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lăsat alături, pe masă. Cu dreapta formează numărul, codul surdomut. În stânga, ține mărul. A treizeci și noua rotire a discului. Sună, sună soneria purgatoriului, sună subțire, perforând pereții de sticlă verzuie, suprapuși, bariere sticloase, pe care cresc jerbe imense de putregai și fosfor. Nimeni, nimeni nu vrea să-și întrerupă somnul, hibernarea. Nimeni nu vrea să-și recunoască numele, vocea, nimeni nu vrea să scuture mlaștina groasă a apatiei care înghite sunetul și mișcarea și sufletul, slavă Domnului, și sufletul, zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
fi niciodată astfel, din lipsă de temperament, mimează pe față presupusele comportamente ale idolilor lor. Se caută oare lumina pierdută pe la incendii sau mai degrabă prin câte-o pădurice, unde, după ce a ars totul În flăcări, flăcările pâlpâie pe sub tufișuri, putregaiuri, printre frunzele pe jumătate arse? Și unde ar putea să se deghizeze mai bine adevăratul Templier, dacă nu În mulțimea caricaturilor lui?” 62 Considerăm drept societăți druidice prin definiție societățile care afirmă că sunt druidice prin denumire sau prin scopuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
și ochii de rigoare! Ba un picior scheletic, numai femur, peroneu și tibie, cu stratul adipos atrofiat, presat, cerat, mumificat! Unii dintre decedații apăruți astfel, buimăcitor, în peisaj, erau realmente pungi de tegument deshidratat și tăbăcit, piftii pline cu oase, putregaiuri forfotind și zăngănind hilare, la fiece pas. Alții se regăseau, însă, într-o stare fizică ceva mai bună, mai reavănă, adică mai puțin pronunțată, de degradare și de descompunere, ceea ce-i făcea relativ mai lesne de recunoscut. Mare parodie, mare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
a treia și a patra. Eram cazați în niște pavilioane lungi cu dormitoare de treizeci de copii, tot complexul fiind așezat în mijlocul unei păduri. Acea pădure, cu magia ei, cu ataraxia vegetației nesfârșite, cu miile de forme ale trunchiurilor, rădăcinilor, putregaiului, cu bolțile rarefiate, cu dârele de lumină căzând printre frunzele transparente, este unul dintre locurile cele mai fermecătoare în care am fost vreodată. Umblam toată ziua prin pădure, ciopleam corăbioare din scoarță de molid, ne luptam și jucam fotbal. Eram
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pădure. O pădure verde-aurie, în care aerul de după ploaie scânteia ca soarele. O pădure de dimineață, încărcată de rouă, plină de musculițe aurii, fremătând din miliarde de frunze transparente. Umblam prin acea pădure mirosind a lemn roșcat, a tanin, a putregai, printre trunchiurile tinere și lungi, suple, arcuite spre soare într-o unică mișcare, tije de smarald și aur, totuși atât de vii! Prin bolțile largi ale crengilor se deschideau ochiuri de cer albastru. Parcă de-acolo veneau fluierăturile păsărilor care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
explodă, aruncând în spațiu, sub forma unei văpăi purpurii și violete, scânteind din milioane de franje, materie volatilă ca eterul, arhitectul își începu migrația lentă spre centrul galaxiei. Universul îmbătrînea, se scofâlcise ca o smochină. Materia lui se fărâmița ca putregaiul. Până și spațiul interstelar, altădată flexibil, aburos, plin de nori de metan și fire de praf auriu, devenise aspru și rigid. Prin el înainta acum arhitectul, ca o nebuloasă din ce în ce mai întinsă, înghițind constelații întregi, fluturând în bătaia câmpurilor electromagnetice, dar
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
construiește cu morți? Cu ce pot să mă laud eu? Aș vrea să Îi pot spune povestea cu CI-stul. Aș vrea să scot din mine acel episod stupid, care se depune undeva În sedimentele capului, se face din ce În ce mai mic, un putregai - un transplant nedorit, CĂCATUL. Îmi dau seama că nu e momentul, Îl urmăresc cum fumează tăcut, obosit și preocupat. Ce-ar Înțelege el din toată povestea? Fără toate detaliile, fără tensiunea sinistră, fără surpriza de a mă auzi strigat, fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Brian. — Oh, dă-o naibii, ce importanță are? Cineva tot trebuia să-i spună. Ce importanță are, ce importanță au toate lucrurile? Suntem prea dificili, prea sensibili, prea susceptibili, într-o lume care se zguduie de violență și mizerie și putregai de tot soiul. Ce importanță are ce face George? Mi-e silă de George, și Stellei îi este silă de el. Mă duc să fac o plimbare. Dar înainte de a fi ieșit din casă. Tom se întoarse însoțit de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
gâtului îți făcea o împletitură sufocantă prin care respirația se strecura ca un suspin de plâns. Toți ochii se mu-iase ușor . . . Armonia uneori se umfla ca de un ferment, creștea cum crește un aluat, și alteori se destrăma ca un putregai . Voci îngemănate succesiv, apoi întreite, începură a aclama osanale . . . Atunci, din gongurile de aur ale acompaniamentului de bas porniră acorduri regulate, egale, care se urmăreau unele pe altele metodic, mereu mai pline, mai sonore . . . Erau fraze aprigi, care întrebau neantul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
nări, În gură, În plămîni, În tot ceea ce faci, ce spui sau ce gîndești! Este, Îi explici, o Duhoare uriașă, un Miros simfonic, o armonie ca de orgă de miasme amețitoare, născute, amestecate și reunite din optzeci și șapte de putregaiuri diferite; și, cu o bucurie deplină și crescîndă, i le enumeri pe toate. Și regăsesc aici, Îi spui, mirosul cleiului topit și al cauciucului ars. Se contopesc aromele pisicilor moarte ce putrezesc, parfumul de varză stricată, de ouă clocite, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o să fie, că nici un an n-o să treacă și-o să fie mort și Îngropat! Și cînd te gîndești cum s-a purtat taică-tu... știi cum era, ros de cancerul ăla groaznic... Doamne, cum de-o fi reușit?! Măcinat de putregaiul care-și Întindea rădăcinile În tot trupul prin sîngele lui. Wade Eliot mi-a spus: „Nu pricep cum de rezistă“ -zice. „CÎnd am plecat ultima dată nici nu credeam că mai apuc să-l văd.“ Zice: „Un caz foarte aparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
pe care o aștept am văzut-o, știu cum arată. Mai întîi cerul se face negru ca un blestem. Apoi vântul devine besmetic. Ridică valurile, dacă suflă pe țărmul mării, sau încovoaie copacii ca aici. Mirosurile par stătute, dulcegi, ca putregaiul, și aștepți ceva care să le măture, să purifice aerul și sufletele. Nu știi dacă vei muri sau vei reînvia în acest spasm purificator, dar îți dai seama că nu poți să-l eviți. Simți o surescitare în sânge care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
scapi cu viață. Grăbește-te. Așadar, își permitea să fie și generos. În ultima clipă mă umilea. Mi-a venit să-l îmbrîncesc, să-l lovesc, dar mi se făcuse frică și am ieșit de-acolo. Azilul ardea ca un putregai uriaș. Mă surprindea însă că nu vedeam pe nimeni. Coridoarele erau pustii, iar camerele goale. Un praf gros, care nu era totuși funingine, acoperea ușile, mobilele, cimentul coridoarelor, de parcă nu locuise nimeni acolo de foarte multă vreme. Ușile erau, cele mai multe
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pe care o aștept am văzut-o, știu cum arată. Mai întâi cerul se face negru ca un blestem. Apoi vântul devine besmetic. Ridică valurile, dacă suflă pe țărmul mării, sau încovoaie copacii ca aici. Mirosurile par stătute, dulcegi, ca putregaiul, și aștepți ceva care să le măture, să purifice aerul și sufletele. Nu știi dacă vei muri sau vei reînvia în acest spasm purificator, dar îți dai seama că nu poți să-l eviți. Simți o surescitare în sânge care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
scapi cu viață. Grăbește-te. Așadar, își permitea să fie și generos. În ultima clipă mă umilea. Mi-a venit să-l îmbrâncesc, să-l lovesc, dar mi se făcuse frică și am ieșit de-acolo. Azilul ardea ca un putregai uriaș. Mă surprindea însă că nu vedeam pe nimeni. Coridoarele erau pustii, iar camerele goale. Un praf gros, care nu era totuși funingine, acoperea ușile, mobilele, cimentul coridoarelor, de parcă nu locuise nimeni acolo de foarte multă vreme. Ușile erau, cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de la culture européene sur le continent balcanique”. Acesta va fi, de altfel, „semnul” sub care va fi percepută la Contimporanul mișcarea de avangardă din Serbia. O notă din nr. 71 (decembrie 1926) trimite către o antiteză între „Europa jună” și „putregaiul” civilizației occidentale (admirat de poetul indian Tagore): „Gruparea Zenit din Belgrad în frunte cu Lubomir Mitzici a înmînat lui Tagore o scrisoare din partea Europei june în care îl invită să lupte în propria țară alături de Mahatma Gandhi în loc să admire «putregaiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
putregaiul” civilizației occidentale (admirat de poetul indian Tagore): „Gruparea Zenit din Belgrad în frunte cu Lubomir Mitzici a înmînat lui Tagore o scrisoare din partea Europei june în care îl invită să lupte în propria țară alături de Mahatma Gandhi în loc să admire «putregaiul așa-zisei civilizații» democratice. Îi spune că poeții Sîrbi cari zac în închisori sînt mult mai puternici și mai artiști decît limonetăria și zarzavatul sentimental al poetului indian călător”. O notiță din numărul 75 semnalează partizanatul bolșevizant al grupării sîrbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fire bun prindea țânțarii celui din urmă prieten ce-i rămase. Treceau în goană toamne cu căderi de stele. Odată zeul își cioplea un fluier din nuia de soc. Piticul dobitoc i se plimba pe mână. Și'n scăpărări de putregai Pan descoperi mirat că prietenul avea pe spate-o cruce. Bătrânul zeu încremeni fără de grai în noaptea cu căderi de stele, și tresări îndurerat, păianjenul s-a-ncreștinat. A treia zi și-a-nchis coșciugul ochilor de foc. Era acoperit cu promoroacă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Dacă vă pot fi de folos cumva... Începu el, mieros. - Banii tăi put, PM, și tu Împreună cu ei, Îl Întrerupse răspicat și cu glas puternic Yvonne, refuzînd cupa și luînd pe toată lumea drept martor. Nu simțiți și voi duhoarea de putregai? - Scorpie bătrînă! Jignită de moarte, Gwen Îl Înșfăcă zdravăn pe PM de guler și Începu să-l scuture cu o forță nebănuită. Uitîndu-și rezerva pe care se cuvenea s-o aibă În postura lui de castelan, PM o scuipă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
împrejurimi, cam până la Cuțitul de Argint, deși mai vânează el și prin cimitirul evreiesc și chiar pe la geamie uneori, când e iarna grea. Zboară tăcut peste ruinele Curții Vechi sau poposește printre dărâmăturile din spatele Victoriei Socialismului, care noaptea sclipesc ca putregaiul. Neînfiorat de prefaceri politice și mișcări sociale, a îngropat trei patriarhi, căci a găsit și va găsi întotdeauna o populație îndestulătoare de șoricei neprevăzători. A privit și va privi fără patimă prăbușirea unui oraș și ridicarea altuia, prin fisurile căruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
domiciliile fermecătoarei. La o răspântie de coridoare, ținîndu-și echilibrul pe o frânghie de rufe, spectrul veghea, îmbunătățindu-și lucrul la o poziție de yoga și luîndu-se la întrecere, în luminozitate, cu niște spori de ciuperci putrezite și cu restul câtorva putregaiuri din lemn. 204 DANIEL BĂNULESCU - Cum s-o ridic?? - Cu vorba. Spune așa: "Cană mică, nenorocită, albastră, rotundă, nu te-ai plictisit să zaci pe măsuța asta? Ridică-te și treci la perete!" - Și dacă nu s-a plictisit? - S-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]