566 matches
-
Mă duc acu’!... răspunse bărbatul, cam fără chef, întrucât sarcina pe care tocmai o primise îl îndepărta nepermis de mult de gardul din fundul grădinii, unde ar fi putut s-apară totuși „măgaru’” de Păsărilă, cu țuica lui acră și puturoasă. Pare-se că de la Esop[i] încoace - ori poate, dinaintea lui, cine știe? - tot ce nu putem ajunge ni se pare acru, iar, mai nou, și puturos. Petre Clăpăugea nu a auzit de vulpea lui Esop și, cu siguranță, nici
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
admirat, și nu o copie. După aceea, nu ne-ar mai rămâne decât, printr-o viziune unitară și un efort colectiv, să reabilităm și codul de valori morale aparținând dacilor, nărăvit din câte se pare, prin Evul Mediu, de vântul puturos bătând dinspre Bizanț. Fondăm de Sfintele Paști 2014 o revistă de cultură care acordă prioritate prozei și tradițiilor, revista Dacia Eternă, de ținută electronică, în pas cu tendințele secolului în care trăim. Librăriile nu funcționează. Chioșcuri de ziare existau în
(REVISTA) DACIA ETERNĂ de IOAN PĂUNESCU în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347882_a_349211]
-
au șocat privirea tânărului Profesor. Clădirea comunistă, gri, de numai trei etaje era camuflată de lanul de cucuruz în degradare. "I se și spune Sorbona din cucuruz" încercă să închege o conversație Achim Dragomir. "Dar ce-i cu apa asta puturoasă??" "E râul Bega", îi răspunse scurt, cu oarecare indignare. "Râul trebuie să curgă. Asta-i mocirlă..." "Ba curge!" i-o reteză Dragomir, tot mai indignat de ifosele bucureșteanului. "Încotro curge?" "... înspre... Serbia". "Nici nu știi încotro curge..." Urmă o tăcere
MAGISTRUL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347226_a_348555]
-
iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă lent grupându-se în litere. Se frecă la ochi și se ciupi de lobul urechilor ca nu cumva să fie
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347253_a_348582]
-
evacuare, ieșise din el cam dublu de cât băgase. Ca să nu mai vorbim de faptul că atunci când, îmboldit de foame, a înghițit niște mici, zgomotele s-au întețit și micii au fost evacuați imediat sub forma unor bile verzi extrem de puturoase. În creier i se strecură ideea, de unde oare, că tot ce mănâncă și bea este otravă curată iar organismul lui perfect ejectează urgent totul, înainte de a-și face efectul Cert este că până și Saveta, o văduvă care la treizeci
COSTEL, OMUL BIONIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346938_a_348267]
-
ghiveci și totu-i cu putință . La noi, acei ce se iubesc, își fac din piatră casă, La voi, pervers, bărbați, femei, duc viață rușinoasă.. . . La noi, mai vezi bătrâni sfătoși la poartă, pe-o băncuță, La voi, mulți tineri ,,puturoși”n-au casă nici mândruță. . . La noi, tot locul are-un strop și din eternitate, La voi. . .,,paiațele” conduc, se cred emancipate. La noi, vibrează ce-i duios, curg doinele de dor, La voi, e putred, găunos, un sentiment de-
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
mult povestitori și nu romancieri.Iată stilul percutant, direct cu care se începe prezenta carte : Simțeam că mă sufoc, că de mai rămâneam un ceas, un ceas măcar, în țarcul plin de murdării, înghesuit printre ceilalți robi, inspirând mirosurile lor puturoase, cu soarele frigându-mi creștetul capului, o să crăp în acea groaznică piață de sclavi, departe de liniștea mănăstirii mele. Și întreaga carte este un amestec echilibrat de fraze scurte alernând cu fraze lungi, bine dozate.Nici urma de plictiseală, chiar dacă
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
eternitatea în cazane cu smoală incandescentă ! Dar,se preconizează, datorită penuriei de smoală din iad și a supra aglomerației din cazane, că politicienii români de după Decembrie 1989, în frunte cu președinții, miniștrii, parlamentarii să fie introduși în butoaie cu rahat, puturos și dezgustător, care l-au mâncat în timpul mandatelor avute. Hotărâre drăcească de necesitate, bine venită, meritată. Interesul meu față de Marmora de Rușchița a crescut și mai mult de când am aflat că Domul din Milano a fost refăcut, prin anii 70
AURUL ALB ROMANESC de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378051_a_379380]
-
Nicolae și Elena. Apoi îi creștea și-i îngrășa cu mare grijă până-n iarnă, având obiceiul să-i alerge și să-i apostrofeze cât de des putea, rostindu-e numele sonore cât mai apăsat: „Mama ta de scroafă, Eleno, da tare puturoasă mai ești”, sau „Băi Nicule, tu tot cretin ai rămas!”, se-auzea la răstimpuri din cotețul din spatele casei. Abia aștepta apoi să vină sorocul, pentru a-și chema entuziasmat porcinele, în timp ce-și ascuțea meticulos cuțitul de-njungheat: „Hai, Nicule
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
dar adesea vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Cu toții sunteți slugi fără cuvânt, Vă bateți joc de noi, rând pe rând! Când o veni oare și-a noastră vreme, Să vă strivim pe toți ca pe-un vierme! V-am votat, parlamentari jegoși, Iar acum, voi ne faceți puturoși! Voi vreți să ne băgați în mormânt, Parlamentari... fără de cuvânt! Iar pe tine, nou ales președinte... Ne-ai lăsat și tu, fără de speranțe! Mulți și-au pus nădejdea în tine... Dar, pe toți ne duci spre ghilotine! București, 10.10
V-AM VOTAT!!! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376235_a_377564]
-
Prin votul lor pân-au ajuns Să stea înfipți acolo sus? . Și nu-nțeleg că ei acum, Sunt cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese ori m-am întrebat: -Nu au cei care au prădat Un sentiment de... vinovat Când prost crescuți, mai pot să vină Și vorbind cu gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
ei intacte. Ca ecologist convins, el s-a exprimat în felul următor despre această temă: „Există pe lume o jivină ușor de recunoscut, fiindcă peste tot, pe unde trece, spurcă. Peste câmpuri și dealuri a întins o plasă de șosele puturoase, râurile le-a otrăvit prin lăturile pestilențiale deversate în ele. În cele mai pitoreșri locuri înalță furnale metalurgice, uzine și fabrici, care exaltă cele mai scârboase duhori.” Se înțelege despre cine vorbește savantul, jivina vinovată de actele criminale față de minunăția
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
poarta Raiului dacă acolo va găsi „tabacioc” și „votchi”, Sf. Petru îi răspunde tranșant : „La iad, Ivane, nu aici” (Ion Creangă, Ivan Turbincă, 1878). Vechile texte creștine îi amendau pe fumători, amenințându-i cu iadul : „Voi vă afumați cu tiutunul puturos - ce este rămășița din jărvile [= jertfele ?] idolești. Amar voao, că în veci veți fi în iad”, se spune într-un text manuscris (mss. BAR nr. 5584) de prin 1762 (185). Nu doar în textele bisericești erau sancționați fumătorii. Primul domnitor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
228). Fără ca Infernul să fie numit per se, dar fiind definit destul de precis (loc al păcătoșilor, întunecime, pedeapsă veșnică etc.), retorica lui Nicolae Mavrocordat se apropie de dogmatica ame- nințare cu întunecimea Iadului a celor care se „afumă cu tiutunul puturos”, așa cum apare tranșant în manuscrisul românesc din 1762 citat mai sus (mss. BAR nr. 5584, 1762). Interesant este faptul că, în același secol al XVIII- lea, pentru evreii hasidim din zona Galiția, Podolia, Maramureș, Oaș, Bucovina și Moldova, tutunul și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin episcopi o influență asupra locuitorilor din țara supusă. Dar domnia militaristă de sub strategi și apăsarea fiscală a romaeilor, înstrăinînd provinciile de Imperiu, îngreuiau stăpânirea recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că e decăzut la estremitate, că se îmbracă în piei puturoase și face cu neputință petrecerea grecilor acolo". Apoi se mai întîmplă că "sîrbii cari se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
recâștigată; clerul grecesc nu se putea împrieteni cu poporul bulgar, cu acești barbari "murdari și puturoși ". Theophylaktos, arhiepiscop din Ochrida, scria că acest popor "nu e bogat decât în răutate, că e decăzut la estremitate, că se îmbracă în piei puturoase și face cu neputință petrecerea grecilor acolo". Apoi se mai întîmplă că "sîrbii cari se numesc și croați " făcură uz în folosul lor de catastrofa bulgarilor, cercară a-și supune împărăția de la Ochrida, arseră bisericile, pustiiră totul cu foc și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se miște în catacombele de sub bibliotecă. ― În nomine Augustini, in nomine Dei, rosti deodată Abatele și Maria auzi un bâzâit scurt, provenind de la un obiect tehnologic, care nu se potrivea deloc în peisajul arhaic și încleștat parcă în lumina torței puturoase pe care Abatele o folosise ca să-și lumineze drumul. Mișcările Abatelui îi atraseră Mariei atenția asupra capului bărbatului crucificat în stânga lui Iisus. Chipul se retrăsese, și, în locul lui, se putea vedea licărirea slabă și verzuie a unui... ― Scaner de retină
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
să-și scoată din minte senzația de vinovăție pe care o resimțea față de plăcerea animalică cu care își împlîntase armele în corpurile dușmanilor săi și ai tuturor oamenilor de pe Kyrall. Când ultima lentilă eliberă cu zgomot un gaz galben și puturos prin gaura largă pe care Xtyn i-o făcuse în ceea ce părea să fie abdomenul, tânărul își aruncă pumnalele și porni încet spre ceilalți, care ieșiseră din transa de lupta și-l priveau acum în tăcere. Pentru ei totul se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
zahăr, mălai nu depășeau 1,5 kg de persoană), la coniac albanez și rom „Havana Club”. Cozile din cofetăriile sărăcăcioase, de cartier, pentru niște amărâte de ecleruri vechi sau pentru câte o savarină cu frișcă acrită... Cozile de la tutungerie, pentru puturoasele țigări „Carpați”, „Mărășești”, „Amiral” sau „Bucegi” - și, Doamne, ce omor era, pe trei rânduri, când băgau „BT”-uri (Bulgar Tabac)! și la chioșcurile pătrățoase de înghețată se formau cozi de zeci de persoane, mai ales atunci când aveau „parfe cu glazură
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proastă și nu miroase cîtuși de puțin a esență de trandafiri. Apropiindu-ne și mai mult, odată cu briza ce se stingea - am văzut că baleniera franceză tîra după ea și un al doilea monstru, care părea să fie și mai puturos decît cel dintîi. într-adevăr se dovedi a fi unul dintre acei cașaloți îndoielnici care par să se usuce și să moară de un fel de dispepsie sau de indigestie, lăsîndu-și cadavrele aproape în întregime leftere de ulei. Totuși, la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai mult decît ar fi în stare o maimuță din Santiago. De fapt, aș vrea să-i spui din partea mea că-i un maimuțoi. Ă Monsieur, dumnealui se jură că cealaltă balenă, cea uscată, e și mai periculoasă decît cea puturoasă. într-un cuvînt, Monsieur, dumnealui ne conjură să ne descotorosim de aceste hoituri dacă ținem la viața noastră. Căpitanul se repezi atunci la prova și, cu o voce puternică, porunci echipajului să nu mai înalțe palancurile de tranșare și să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și o-năcresc cu sudoare. / Zeama de cartofi cu zăr de oaie, / o bucă de porc clocotește-ntr-o oală albastră. / Oasele scârțâie-holdă pe deal, / ulii pândesc puii de sub cloște, / Cașii în plase de cânepă se coc pe-acoperișe, / Iulie, gol, puturos, se scaldă-n toate fântânile.” La intrarea în acest infern al vieții, avertismentul dantesc al lipsei de speranță este înlocuit cu îndemnul de a fi credincios până la capăt unicității existenței, de a înfrunta destinul: „Eu fac ceva ce mi se
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
Și dintr-odată se face lumină. Mulțimea s a răsculat la teatru împotriva fostului consul Propertius Celer, însărcinat cu îngrijirea malurilor și albiei râului Tibru. Or Tibrul a crescut din pricina ploilor neînCetate și a prefăcut cartierele joase într-o băltoacă puturoasă. Iar când apele s-au retras, au târât după ele dărâmături de case și leșuri de oameni. Se pare că Augustus, înștiințat, a ridicat neputincios din umeri și n-a fost de acord să se plătească nici o despăgubire. Rămâne câteva
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]