1,121 matches
-
tot În doi timpi, i-a retezat definitiv lumina și i-a astupat pentru un timp urechile. Ca prin minune, nu l-a spulberat de tot. E de mirare că a supraviețuit. Își mai amintește cu aceeași acuitate și cu puzderie de amănunte visul straniu pe care l-a avut În noaptea dinainte... Se făcea că ieșise din casă sub puterea nopții, pe ușa din dos spre grădină. Cu neputință să Înainteze Însă, fiindcă o pisică cenușie, mare cît un cîine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bolnav. ― Pi matali ti ascultăm ca pi tata’ nostru. ― Mergeți sănătoși. De bolnav avem noi grijă. Cu mâinile În buzunarele pardesiului, doctorul Gruia călca apăsat. S-a despărțit cu greu de Maria, pe care a lăsat-o În Maternitate... O puzderie de Întrebări Îi torturau mintea. “Oare Dumnezeu mă poate ocroti măcar În ziua asta? În ceasul acesta de maximă tensiune, pe fondul fericirii de a fi tată? Ceasul când Maria Îmi va dărui acea minune a <Creațieiă? Acel bob de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Sunt eu, Minodora..." Când începe să perceapă din nou universul în care se regăsește, Dora simte că ceva s-a schimbat față de cel pe care îl mai percepuse odată. Irizațiile de fulgere albastre au devenit un firmament pe care strălucesc puzderie de sori care au chipuri de oameni, asemănătoare cu cele din desenele făcute de copii. Unul din sori emite o lumină orbitoare. Pe undeva, între firmament și sori trec în plutire lină stele și comete. Este atrasă ca de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mele, dar aș ucide tot farmecul interpretării. Sau poate că așa îi ucid farmecul, rezumându-ți ideea... Un glob pământesc răsturnat aiurea, care are un pisc. Este piscul lui real: Chomolungma. De peste tot, de la poalele globului, urcă spre Chomolungma o puzderie de sisifi. Alții coboară. Fiecare dintre ei are propria sa stâncă. Unele stânci au speranța că vor ajunge în vârf, altele se rostogolesc, golite temporar de speranță, urmate de sisifii lor, către poale. La poale este un uriaș cimitir; un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
care mi-a rămas mult timp în minte și în inimă și care m-a lăsat cu mințile tulburi, a fost atunci când cineva a anunțat firma la care eu eram angajat că are mare nevoie să îi scăpăm hambarul de puzderia de șobolani, ce își găsiseră bine locul de adăpost și de procreere în el. Am pornit cu toții, prin urmare, a doua zi, la locul cu pricina și, cu toate că simțeam clar cum mocnește în mine un tremur sâcâitor și apăsător din
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
atât de fragedă în ciuda unor ușoare rotunjimi care nu făceau decât să îi dea și mai mult farmec, părea zguduită de o povară imposibil de purtat. În jurul gâtului, se zbătea cercul viu al unei eșarfe de mătase neagră, cu o puzderie de petale smulse, parcă, de vânt. Ea ne cerea scuze, înțelegeam treptat, se pleca și nu îndrăznea să se mai ridice, Reiko își ridicase sprâncenele a mirare, iar eu îmi doream, pe jumătate vinovat, pe jumătate implorator, să plângă, să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
observat cum ochii-i ca două sfere despicate eliberau unul după altul, cristale care se rostogoleau peste pomeții arși de soare, pe la colțurile gurii, pe bărbie apoi se împrăștiau de pe picioarele goale noduroase pline de colb, peste pământul învelit în puzderia de cânepă. Bunicul ei căra în vreme crunta boală bărbătească din cauza căreia suferea atât de mult. -Ihîi! Zise fără voința ei divina-i făptură, observând câtă suferință îndură bunicul. Apoi și-a aruncat privirea piezișă către bunica încredințându-se dacă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
lume de sentimente ce stăpânesc în ceasul cel din urmă //ființa celui ce pleacă dintre noi pentru totdeauna? Ce proces de gândire se va fi producând în creierul unui muribund? Fi-va gândirea lui logică și unitară, ori numai o puzderie de elemente sufletești disparate și fără nici un raport cauzal între ele? Iată atâtea întrebări la care nimeni nu poate să răspundă cu preciziune! Dar fiecare dintre noi avem ultima dorință pe care o formulăm la capătul vieții, fie că ea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ascuns în zilele noastre, a făcut obiectul unor analize mai mult sau mai puțin suspecte. "Explicația" acceptată de majoritatea este următoarea: odată cu știința modernă, cunoașterea a făcut progrese uriașe; în acest scop, ea a trebuit să se fragmenteze într-o puzderie de cercetări, care își are fiecare propriile metodologii, propriile aparate conceptuale, propriile obiecte. Din acest moment este imposibil ca cineva să le poată stăpâni pe toate, sau măcar câteva, sau măcar una singură. Este vorba aici de unitatea cunoașterii, și
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
sale care, în oroarea ființei-naturale, a devenit a sa. Cititorul lucrării Conceptul de angoasă a lui Kierkegaard nu știe oare despre sexualitate ceva mai mult decât cel care a parcurs totalitatea tratatelor științifice trecute și viitoare despre acest subiect, cu puzderia lor de statistici, care știe că atâta la sută dintre tinerii americani au avut un raport homosexual înainte de a ajunge la vârsta cutare sau că "șapte la sută dintre francezi fac dragoste pe casa scării"? Predicația ideală a faptului uman
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
munci care să ceară punctualitate de cronometru; viața lor - în linii mari - se scurgea după mersul soarelui, după cer și cântatul cocoșilor. Iar ceasuri, vorba ceea, mai aveau și ei, câte unii. Lângă gard, încet, încet, s-au strâns oameni puzderie. Priveau nedumeriți orologiul ridicat în vârful turnului și făceau tot felul de presupuneri. Unii spuneau că o să cânte, alții că era bun de coteț de porumbei. „Poate e un fel de busolă sau de giruetă”, au zis câțiva. „De far
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
într-un plan mai apropiat, începe să se deslușească, din ce în ce mai clar, amenințătoare, chiar urbea din care am plecat la drum, urbea noastră, de fapt. Coșuri de fabrici, clădirile unor bănci, un avion decolând, grămezi de gunoaie, automobile - din ce în ce mai multe automobile, puzderie -, toate ieșind din oraș (asta o va aranja, pe urmă, Maestrul în efecte speciale), și neapărat fum, fum, mult fum plutind deasupra întregului peisaj. În momentul în care voi frâna în dreptul Cetății, cele trei aparate postate acolo vor filma, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
surprinzătoare. Politologia, disciplină nouă la noi, rămâne ea însăși într-un stadiu confuz, între mimetism și emulație, chiar mai puțin înscrisă decât proza ficțională în dialogul extranațional. Nu scapă simptomului generațional (literatura noastră, cum știm că se pretinde, are o puzderie de generații de creație!) și, din nou restrictiv, reduce receptarea, diminuând literatura însăși, și face o Declarație de dragoste generației '60. Iese bine, constată el, estetic, etic, politic și, în fapt, această generație face în esență canonul postbelic. Mai critic
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
cu Alexandru Todea, cardinalul nostru unit, conversațiile din studenție cu părintele Constantin Galeriu, cu Nicolae Steinhardt, generosul, dar și pătrunzătorul lui articol despre poeziile mele, ușor panteiste, cum va observa cu acuitate și Gh. Grigurcu. Sunt apoi alte fericite întâlniri, puzderie, cu tot felul de persoane pe care Providența mi le-a scos în cale, Tomas Spidlik, iezuitul morav, un fel de avva la Roma, Marko Ivan Rupnik, artist, teolog, ambii traduși cu numeroase volume de spiritualitate. - Ați avut experiențe de
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
Zice-se că în perioada războiului rece la o întâlnire dintre președinții URSS și SUA aceștia s-au amuzat aducând o ghicitoare să le prezică viitorul națiunii lor. I-a ghicit prima dată rusului: - Aoleu, văd puzderie de capitale: Moscova, Chișinău, Kiev, Minsk, Vilnius, Taskent, Erevan și altele de nu mai încap în globul de cristal; vai, țara asta va fi praf! Zâmbetul rusului îngheață. Americanul repede o întreabă pe ghicitoare: - În SUA câte capitale vezi? Se
BANCUL ZILEI: De unde are Băsescu 200.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/68665_a_69990]
-
mentalul d-sale înfățișîndu-se cum filele unui caiet de matematică. Persiflatoarea formalizare devine un mod de domptare a interiorității. Departe de-a fi lăsată să zburde în slobozenie, fantezia e supusă unui sever regim rațional care o acoperă cu o puzderie de semne de-o impecabilă exactitate. Negreșit e aceasta o modalitate de exorcizare a zonelor obscure ale ființei cu ajutorul instrumentului lingvistic: „Noi facem caz de așa-zisa «criză a limbajului» sau «a comunicării», cînd, de fapt, acesteia din urmă îi
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
apariție pe care o judecăm în funcție de poziția pe care soarta ne-a dat-o în societate. Cei care nu au nepăsarea lui și care tremură pentru orbita pe care au ajuns să se miște, îl vor repudia găsindu-i o puzderie de de-fecte. Cei care însă intuiesc că epoca actuală e impregnată de o subtilă tiranie ideologică ce crește de la an la an, îl vor încuraja. Între aceste capete de pod se va mișca și destinul lui Puric. Chiar acum pot
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
de căutat într-o rea-voință măsluitoare, ci în dificultatea inerentă de care se lovește fidelitatea descrierii unei metropole imperiale. Cînd e vorba să surprinzi spiritul unui loc, e mai ușor să înșiri detalii decît să surprinzi o atmosferă. În fond, puzderia de variabile din care se încheagă temperatura trecutului e atît de diversă încît, în locul unei vederi panoramice, trebuie să te mulțumești cu bucățile de smalț ale cioburilor izolate. Lucru cu atît mai valabil atunci cînd, în loc de cuprinderea minuțioasă a unei
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
suma de zece lei, le-a scumpit la doisprezece, am căzut pe gânduri. Un obicei din familie: vărul meu, ploieștean, ieșind pe treptele casei, în ziua faimosului bombardament, când două bombe i-au căzut pe locuință, îmi relata cum, în puzderia de praf a molozului de pretutindeni, pe când ferestre și uși săreau cât colo, cu vuiet și limbi de flăcări, intrase la bănuială. Asemeni lui, luând cunoștință cum se prăbușește admirabila noastră creștere economică, cum se frânge spectaculosul salt al PIB
În așteptarea creșterilor negative by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7587_a_8912]
-
se vor valorifica superior cantitățile de piele, talpă și blană rezultate din colectare; ... j) în agricultură și industria alimentară se va urmări extragerea tuturor substanțelor valoroase din resursele refolosibile animale și vegetale, cum sînt zerurile, zațurile, borhoturile, resturile de abator, puzderiile de în și cînepă; totodată, se va acționa pentru accelerarea valorificării cojilor de semințe de floarea-soarelui și a ciocălăilor de porumb pentru fabricarea furfurolului, eliminindu-se arderea acestora. ... Articolul 26 Valorificarea reziduurilor menajere și stradale se va face prin: a) colectarea
DECRET Nr. 465 din 28 decembrie 1979 privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile, utilizarea şi circulaţia ambalajelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106562_a_107891]
-
ca atare: "în anii dinaintea celui de-al doilea război, exista bunul obicei de a se marca reeditarea prin numerotarea ediției: a doua, a treia, a patra. în anii noștri, acest obicei bun s-a pierdut. întâi pentru că, apărând o puzderie de edituri, acestea țin să apară ca vânzătoare de lucruri proaspete. Dar ce orizont mărginit ar trebui să fi avut critica românească dacă Opera deschisă a lui Umberto Eco ar fi apărut prima oară în românește abia în anul 2008
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7586_a_8911]
-
faci rost de trăsură. Plătind grivne, vreo șase, Prin zvon de clopot și-a roților bătăi de talere Să te transferi într-acolo, unde ploi tumultoase Decât cerneluri și lacrimi sunt mai sunătoare. Unde, precum pere, prăsade carbonizate, Din copaci puzderia de grauri, risipitor, Va cădea-n băltoace, spre-a prăbuși uscate Tristeți neogoite-n adâncul ochilor. Sub ea, prin nea, petice de pământ negresc, Și vântul de țipete e răscolit ca de brăzdar, Și, cu cât mai întâmplător, cu atât
Boris PASTERNAK (1890 – 1960) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7531_a_8856]
-
ofițerilor operativi care au înnodat, pagină cu pagină, cronica vieții lui Noica. Fără ei, biografia sa nu ar fi putut niciodată să fie reconstituită cu atîta bogăție de amănunte. S-ar fi pierdut, dacă nu ceva esențial, atunci negreșit o puzderie de detalii pe care memoria nici unuia din contemporanii lui nu le-a însemnat în paginile vreunui jurnal. Așa se face că, deși intimitatea lui a fost spulberată - și nimeni nu se îndoiește că demersul Securității a fost de o abjecție
„Obiectivul“ Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7121_a_8446]
-
părintelui, care rămîne de neînțeles, chiar dacă "vedeam felul cum vedea" (p. 42). Din povestea tatălui văzător, iar nu "un orb bătrîn", ca odinioară, pe cînd pohemul era poem, se desprinde, pe nesocotite, o dragoste alta și aceeași, eterna Zenobie în puzderie de figuri. La fel de frumoasă, strecurată printre șisturile istoriei și printre alte întîmplări ale pohemului care-i neagă dreptul la coerență, față de o iubire, să spunem, romantică, pe cît e Dora Maar pe lîngă Monalisa. O iubire care duce pînă acolo
Greul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7327_a_8652]
-
drapel, să fac armata la cavalerie. Din păcate, în anii aceia, nobila armă aparținea deja trecutului. O carte agreabilă și instructivă, în galop de cai prin ani (vreo 60 de ani dintre 2 bălani) de Constantin Ottescu, ne oferă o puzderie de informații asupra domeniului hipic și a contingențelor lui cu istoria contemporană. Atracția autorului pentru călărie s-a declarat de timpuriu. La vîrsta de 6 ani, vizita regimentul de cavalerie din Constanța și făcea primul tur de manej. Mai apoi
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]