320 matches
-
vânt apăru craniul, verde-fosforescent, cu suturile oaselor capului violete. Spre sfârșitul discursului și osul deveni fumegos, apoi se limpezi ca o apă-nghețată, și creierul, irigat de un sânge negru, zvâcnea acum sub clopotul de sticlă asemenea unei imense broaște râioase. La baza lui, pituitara ardea numai ca un grăunț de safir. Am urmărit migrarea ei spre suprafață, pe un peduncul ca o corniță de melc, lent și șovăitor, până ce a răzbit prin osul frunții, unde s-a deschis, ochi albastru
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
de dantelă, roșie, neagră și sidefie, portjartiere complicate ca niște harnașamente, sutiene cu pernițe-n interior, chiloți ca niște mici triunghiuri mătăsoase susținute de ațișoare și ciorapi de plasă ghemuiți în ei înșiși, în cutii de pantofi, ca niște broaște râioase. Dar în budoarul mamei Herman pătrunsese mult mai târziu. Urmaseră seri fericite. Herman îi vorbise Soilei și ea-i răspunsese, și vocea ei Herman și-o amintea, "o știusem dintotdeauna, Mircea, voce de băiat dinainte de adolescență, voce dulce și hârâită
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
urmat de Odolgan și de Kayuk cu catârul său. Khaba, în schimb, ce ar fi trebuit să se afle în capătul șirului, nu se vedea; probabil că rămăsese în urmă. în sfârșit, Balamber ajunse lângă el. — Cine sunt câinii ăștia râioși? îl întrebă cu aparentă dezinvoltură, ținându-și calul, dar trăgând, între timp, cu coada ochiului împrejur, pentru a-și număra posibilii adversari. — Bagauzi. Oameni răi, cu care, totuși, se poate cădea la învoială, cu condiția să fiți dispuși să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
vine să-i fac iarăși o declarație de dragoste Limbii Române: te iubesc, nu mai puțin decât Noica, dar cu totul altfel). Mă paște, zic, o Înclinație perversă, vizionară: invazia, aș zice, ca de lăcuste, a sărăciei! Toți pârliții și râioșii lumii, Înfometații În zdrențe, năvălind peste și În luxosul spațiu locativ al Berlinului. Și mă paște des, tocmai acum, pentru că lucrez zilnic la traducerea Mediteranei lui Panait Istrati și Îmi dau târcoale (te pup, drăguța mea Limbă Română) personajele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
-mă dacă sunt pregătită să fac față provocării unei petreceri în toată regula. Aveam dubiile mele. Oamenii puteau să mă întrebe cum îmi merge cu munca. Iar la mine în studio, făcându-și culcuș pe podea ca o malefică broască râioasă argintie, era sculptura pe care ar fi trebuit să o termin acum câteva luni, dar de care nu m-am atins de nu mai țin minte când. Eram prinsă de ea; nu puteam să o termin, nu puteam să renunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
zis că pentru asta să nu ne adresăm la ei. MINISTRUL: Ce lipsă de responsabilitate! PATROANA: Ajutor... Salvarea... JENI: Rahat. De unde să-ți dau salvare? MINISTRUL: Cred că i-a trecut rigiditatea. Uite cum saltă. Parcă e o broască. JENI: Rîioasă. MINISTRUL: Mă tem că tot vomită pînă la urmă. JENI: Nu știu ce ne facem. MINISTRUL: Sună la ministerul sănătății. Să trimită o salvare. JENI: Dacă 1-aș chema chiar pe ministru? E coleg cu dumneavoastră în guvern. O fi și medic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
broscoi holbat și cu gura cât o felie de pepene, dar lui Ayako nu i s-a părut destul de urât. Cu ajutorul unui băț, l-a întors cu burta în sus și mi-a șoptit: - Nu vezi că nici măcar nu e râios? Așa că am căutat mai departe. În fine, până la urmă a găsit unul convenabil, destul de slut. Amândouă am sărit în sus de bucurie. Era mare și lăbărțat, cam ca o pară zemoasă strivită de camion. Era chior, cu pielea rece, bălos
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
și-și sorbi mai departe vinul. ― Dar asta nu se poate Întâmpla, așa-i? vru să știe Desdemona, brusc Îngrijorată. Numai că doctorul Philobosian era greu de oprit. ― Mai e o poveste despre o femeie care a atins o broască râioasă În timp ce făcea dragoste. Bebelușul ei a ieșit cu ochii bulbucați și acoperit de negi. ― Astea-s dintr-o carte pe care-ai citit-o? Vocea Desdemonei era tensionată. ― Majoritatea sunt din cartea lui Paré, Despre monștri și minuni. Și biserica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
să reconstituie evenimentele. Se Întoarse pe-o parte. Făcu o momâie din perne care să-l Întruchipeze pe Lefty și-o făcu să-i apese spatele. Se uită prin cameră. Nu avea nici un portret pe pereți. Nu atinsese nici o broască râioasă. ― Ce-am văzut? se Întrebă. Numai peretele. Dar nu era singura chinuită de neliniști. Cu Îndrăzneală acum și negând oficial veridicitatea lucrurilor pe care mă pregătesc să vi le spun - căci dintre toți actorii din Epidaurul meu din Vestul Mijlociu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
atunci frățiorul meu avea doar câteva luni. Peste alte câteva avea să moară de dublă pneumonie.) Ieșeam cu ea și mergeam uneori la solar, un loc cu nisip. Acolo, scobind în nisipul din ce în ce mai ud, am dat odată de niște broaște râioase enorme, tăvălite prin nisip de arătau ca niște prăjiturele mișcătoare, dar cu mari ochi limpezi, omenești. Ne mai jucam de-a roata, apucîndu-ne unul pe altul de picioare și rostogolindu-ne astfel, când pe spinarea ei, când pe a mea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
din pavaj creșteau fire de iarbă. Am depășit ultima casă și în față ni s-a deschis câmpul, care se întindea până la orizont. Departe, în mijlocul lui, vedeam foișorul melancolic, cu un gemuleț lucind în turn, iar alături, ca o broască râioasă, baraca unde știam că se află REM-ul. Iadeșul ne sili s-o luăm direct peste arătură, sau mai bine zis peste pământul înțelenit, pe care nu creșteau decât scaieți, buruieni și din loc în loc albăstrele timide. Peste tot erau
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
întreprinderi unde muncesc milioane de oameni. Este imposibil să se interzică totul așa, dintr-odată... — Dar dacă încerci să împiedici ceva eliminând publicitatea este ca și cum ai încerca să tratezi râia unei cămile dându-i un purgativ. Rezultatul este o cămilă râioasă care se cacă tot timpul. Mă rog, exemplul tău nu-mi folosește la nimic. — Altul nu am. Și nici măcar nu înțeleg de ce te străduiești să mă faci să pricep motivele pentru care acești oameni aparent foarte deștepți fac ceea ce fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
mari de frunze putrede. Felix ocoli chioșcul de câteva ori, se urcă în el, se dădu jos, privi pe Marina, care cotrobăia prin bucătărie, contemplă casa mucegăită de ploi și zăpezi, enorma ușă gotică de lemn mai umflată și mai râioasă ca oricând, și-și aminti de Otilia. Ce fată bizară! Plecase de atâta vreme și nu-i scrisese un rînd! Tot ce visase împreună cu ea se spulberase, fusese numai o minciună. Visul ăsta trebuia alungat o dată pentru totdeauna. Otilia nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pate, mai o conservă, mai niște prăjituri uscate, mai o bucată de cașcaval. Odată, ține minte, i-a dat trei ouă, unu i s-a și spart până acasă. Da ea nu sta la tocmeală sau să facă pe capra râioasă, tot cu nasu pe sus cum face cumnată-sa - la ce să fi umblat cu nasu pe sus și să nu le fi luat ? Cine pierdea ? Nu pierdea tot ea ? La ce bun atuncea ? — Ia-le, Vica, îi zicea madam
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cucuveaua (Athene noctua), bufnța (Bubo bubo), uliul găinilor (Accipiter gentilis) ș.a. Reptilele sunt mai puțin răspândite, mai des fiind întâlnite șopârla (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele de pădure (Conber longissimus), șarpele de alun (Coronella austriaca), iar dintre amfibieni broasca râioasă (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca brună de pământ (Polobates fuscus) ș.a. În frunzișul pădurilor, lumea insectelor este destul de variată. Coleopterele (cărăbușii), lepidopterele (fluturii) împreună cu multe alte nevertebrate (viermi, miriapode, moluște) își găsesc aici mediul favorabil de dezvoltare. Multe dintre
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Închirieze, te apucă amețeala cînd te gîndești. Avea piscină și o grădină destul de mare, cu o mulțime de copaci și chiar cu o porțiune de păpuriș, unde Julius se ducea adesea și cînd se Întîmpla să dea peste o broască rîioasă se Întorcea speriat și transpirat, am ajuns la Madre de Dios, Nilda!, striga el intrînd În dormitorul În care stăteau Sălbatica și copilul ei. Aproape că nu aveau nevoie să iasă, mai ales duminicile și În zilele de sărbătoare, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
moartă, un strigoi (II, p. 628). Cât despre Dida, ea declară că nu mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz în camera ei, ceea ce o face să presupună că este victima unor comploturi (I, p. 613). Au loc
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
darul să-l întărâte și mai rău. Vorbele injurioase țâșnesc ca o cascadă: — Searbădă și șleampătă, lipsită de orice farmec. Pusio se lasă în jos și se uită nedumerit la el. — Când deschidea gura, te așteptai să sară o broască râioasă, continuă instructorul. Nici el nu știe de ce e așa de dezlănțuit. Și uite-o acum, răbufnește agasat, în loc să se caciorască și mai mult cu trecerea anilor ca toate femeile, a ajuns de o rară frumusețe. — Și-o fi găsit un
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pot umbla, nu pot Îndoi genunchii, nu pot coborî la joacă. Le-am cules la scăldat, zice mama. Așa o fi. Din pricina gionatelor bolnave stau În calidor, Învelit În pături pân-la brâu. Și trăznesc a pucioasă, de parc-aș fi râios. Dar nu-s. Nu râie am adunat de la vale, la scăldat - altceva. Cu bube. Mi-a descântat Mătușa Domnica de-râie, e cel mai curat, nu-i cu balegă, nu-i cu cap di șărpe de-o săptămână - numai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
poate de concis. — De Încredere, truditor, un tip grozav care nu se dădea bătut. Și mai era și Încăpățînat. Odată ce zicea ceva, nu-și mai trecea peste vorbă nici mort. Ferească sfîntu’ să se fi Înfuriat... era ca o broască rîioasă... — Dar cînd Își atrăgea invidia cuiva?... Cum se comporta? — Invidia? Afacerile negustorești sînt dure, așa că nici nu-i de mirare că-ți atragi invidii. Dar Înseamnă că nu ești născut pentru o astfel de muncă dacă pui prea mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
plecat toată lumea, ne-am pus pe sake și am băut până în zori. Am dat gata o sticlă și jumătate și i-am bârfit pe toți: unul a fost prost, celălalt de-a dreptul idiot, mai știu eu care un câine râios, un oarecare a fost porc, altul ipocrit, ba am găsit și un șarlatan. Nici nu poți să-ți dai seama ce bine ne-am distrat! — Îmi imaginez. — Ne-am îmbătat și ne-am culcat. Am dormit buștean. Am dormit ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
indulgență de neînțeles nu s-a bucurat de sprijinul necondiționat al lui Tai An, care era zi și noapte preceptorul și maestrul Întru magie al acestei Madame. Ce mai, trecătorul meu paradis nu a atins vârsta broaștei, nici țestoase, nici râioase. Credincioasă intereselor magului, Madame Hsin s-a consacrat lingușirii lui Nemirovsky, pentru ca fericirea acestuia să atingă perfecțiunea, iar numărul mobilelor procreate să-l Întreacă pe cel al permutărilor unei persoane În jurul câtorva mese. În lupta cu greața și fandacsia, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a trăit și vremuri mai miștoace, da să bunghea ca doi lingușitori la Farfarello, un blond tip cărămidă, cu rât dă cioroi și stâlcește spaniola; la domn Persky, ăla cu surâsu dă cutie poștală și biciclete, că pare o broască râioasă sub apă; la doamna Mariana Ruiz Villalba de Anglada, cu subțirimea care o obligă la ea Patou, și la bietu furnic Leopoldo Katz, care face pă secretaru lu doamna și tu piu tosto Îl iei dă japonez. Ca să Închiză fleoanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
că voi ajunge mai târziu să-i imit și am bătut câțiva când i-am prins în locuri ferite. Numai că dreptatea mea mi-a înrăutățit la maximum situația. Am ajuns să umblu prin curtea școlii singur ca un câine râios. Din același motiv am încasat câteva pedepse grele, umilitoare, în public, când am simțit pe pielea mea lașitatea bravilor mei colegi. Nu vreau să intru acum în amănunte. Trec de aceea direct la scandalul datorită căruia în cele din urmă
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
ultima scenă a piesei, cea a morții lui Richard, Richmond va anunța triumfător: „The bloody dog is dead”. Figură demonică a sălbăticiei și a cruzimii sângeroase, ducele de Gloucester se va înconjura tot timpul de întreg bestiarul vrăjitoriei - păianjeni, broaște râioase, reptile -, va deveni simbolul crimelor făptuite în lanț. Monstruozitatea aceasta îi dă puterea stranie - de diavol ori de magician - de a acționa asupra forțelor invizibile ale întunericului. Lady Anne îl numește demon (fiend, devil) sau, altădată, negru vraci trimis pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]