454 matches
-
contingent, îndestulător - Andrei baron de Șaguna, mitropolitul macedo-român al ortodocșilor transilvăneni, fiul unor vlahi din Moscopole, în Albania, care făceau comerț cu rășină pe coasta iliră, își odihnește duhul într-o colivie păzită de doi lei adormiți, în cimitirul din Rășinari. O rășină subterană, ca fluxul informațional al menirii, i-au unit începutul și sfîrșitul sud-est european". Și încă: "Fabrica de căruțe "Lungu", fondată în 1860, a premers fabricii de căruțe și caroserii "Carol Weindel și fiii" din Sibiu. În anii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
Fabrica de căruțe "Lungu", fondată în 1860, a premers fabricii de căruțe și caroserii "Carol Weindel și fiii" din Sibiu. În anii '20 ai secolului trecut, firma livra căruțe și în Grecia. În 1912, soția protopopului Emilian Cioran, cîștiga la Rășinari un concurs al copiilor frumoși și sănătoși, ținîndu-l în brațe, în fotografia păstrată la Muzeul Asociațiunii, pe cel mai mare și depresiv moralist francez al secolului XX". Tot acolo, un urmaș, probabil, al familiei Lungu, schițează istoricul fabricii. Iar căruța
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
Tălmaciu Comune Alțâna, Apoldu de Jos, Arpașu de Jos, Ațel, Axente Sever, Bazna, Bârghis, Biertan, Brăteiu, Brădeni, Bruiu, Cârța, Chirpăr, Cristian, Dârlos, Gura Râului, Hoghilag, Iacobeni, Laslea, Marpod, Merghindeal, Micăsasa, Miercurea Sibiului, Mihăileni, Moșna, Nocrich, Poplaca, Porumbacu de Jos, Racovița, Rășinari, Roșia, Sadu, Săliște, Șlimnic, Șeica Mare, Șelimbăr, Șura Mare, Șura Mica, Tilișca, Turnu Roșu, Valea Viilor, Vurpăr. SUCEAVA Municipii Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuți Orașe Gura Humorului, Siret, Solca, Vatra Dornei Comune Arbore, Baia, Bălcăuți, Botoșana, Breaza, Broșteni, Cacica, Cajvana
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
bl. LAMA E ap. 15 țel. 187162 8608 MARDAN NATASA EUGENIA (n. 1965) Cluj, Vidraru 9-11, ap. 53 țel. 178897 16091 MARGINA RODICA (n. 1967) Cluj, str. Almașului nr. 6, ap. 20 țel. 094603340 8609 MARIAN DOINA (n. 1942) Cluj, Rășinari 7/26 țel. 142823 16092 MARNEANU OLGA (n. 1962) Cluj, str. Mogoșoaia, nr. 4, ap. 53 țel. 175069 8613 MATE ERZSEBET MAGDA (n. 1956) Cluj, București 88/4 țel. 446228 17087 MATE FERENC (n. 1955) Cluj, str. Nirajului nr. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
E11 sc. I ap. 27 țel. 172286 3504 MOTIOC IOAN (n. 1936) Turda, Rapsodiei nr. 4, ap. 26 țel. 312358 3508 MUREȘAN AGAPIA (n. 1940) Cluj, Viilor nr. 27/4 țel. 120914 19107 MUREȘAN BĂDESCU FLOAREA (n. 1948) Cluj, Str. Rășinari 7/50 țel. 158385 3510 MUREȘAN DORU FLORICEL (n. 1963) Cluj, str. Viilor nr. 11, ap. 13 țel. 120394 18950 NAS VIRGIL (n. 1952) Cluj, Str. A. Vlaicu 23/ V13/8 țel. 154216 3378 NEAMȚU IOAN (n. 1936) Cluj, N.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Cluj, G. Coșbuc nr. 3 ap. 5 țel. 195571 1572 LOSONTI AUREL (E. C) Cluj, Arany Ianos 7/4 țel. 197447 8228 MAMUT ANA (E. C) Cluj, Donath 113/16 bl. O3 țel. 420080 8609 MARIAN DOINA (E. C) Cluj, Rășinari 7/26 țel. 142823 8612 MATIESANU VALERIA (E. C) Cluj, Peana 7/31 țel. 425336 1577 MATIS DUMITRU (E. C) Cluj, Săpătorilor 8/ A țel. 155118 1497 MESEȘAN ANDREI (E. C) Cluj, G. Grigorescu nr. 1/4A țel. 180744 8622
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Mogoșoaia nr. 1 ap. 22 țel. 095932859 PENEA DANIELA Cîmpia Turzii, str. Nouă nr. 3 bl. T7 ap. 6 țel. 367819 PETROVAN LIVIU EUGEN Cluj, str. București nr. 70A bl. D 20 ap. 7 țel. 132296 PITAR MIRELA Cluj, str. Rășinari nr. 1 ap. 40 țel. 142658 PLEȘA ELENĂ Cluj, str. Pasteur nr. 44 ap. 48 țel. 120265 POP ANCA GABRIELA Cluj, str. Vidraru nr. 5-7 bl. C5 ap. 64 țel. 422409 POP G. IOAN Cluj, str. Conductorilor nr. 13 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
str. Doljului nr. 10 ap. 79 țel. 412255 STRASSER CECILIA EDITH Cluj, str. 21 Decembrie 1989 nr. 100 ap. 26 țel. 193217 SUTEU MARIA Cluj, str. Maramureșului nr. 36 bl. E ap. 14 țel. 435315 TECOANTA SEBASTIAN PETRU Cluj, str. Rășinari nr. 3 bl. 3 ap. 14 țel. 414684 TURCĂ DĂNILĂ IOAN Cluj, str. Fabricii de Zahar nr. 9 ap. 27 țel. 445059 URSU ALINĂ Cluj, str. Clabucet nr. 11 ap. 50 țel. 185324 VACAR-BIROU LUMINIȚA SUSANA Cluj, b-dul 21 Decembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
țel. 3467795 093349202 17274 TRIFU FLORICA (n. 1959) Str. Serg. Matei Dumitru nr. 1, sector 2 țel. 2314102 094920409 17100 TRIPA I. ȘTEFAN (n. 1948) Str. Lainici nr. 22, sector 1 țel. 2242850 092308789 9070 TRUTA ELENĂ (n. 1960) Str. Rășinari nr. 2, bl. U5, sc. A, et. 4, ap. 15, sector 3 țel. 6309691 21050 TUDOR D. GHERGHINA (n. 1962) Str. Sibiu nr. 4, bl. OD2, sc. 1, et. 7, ap. 30, sector 6 țel. 7253575 093477963 10562 TUDOR ELENĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
de atunci că așezare română". În anul 1760 a fost construită prima biserică a satului și a fost pictată de zugravul Ion Doinaru. Biserică construită din lemn a fost sfințită în 15 mai 1761 de către episcopul ortodox Sofronie Chirilovici de la Rășinari, parohia fiind înființată abia în 1828. La câțiva ani distanță de la sfințirea bisericii, prin intermediul preotului Ioan Maior, populația în totalitate ortodoxă, a fost convertita la grecocatolicism, păstrându-și această confesiunea până în anul 1948. Un alt preot care a slujit în
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
vitalitate. Foarte frumos, nu neapărat și adevărat. Autorul articolului, în entuziasmul lui mereu viu pentru Cioran, așa de strălucit ilustrat de eleva cu pricina, pleacă însă de la o premisă falsă: ca să dovedească interesul tot mai mare pentru scepticul nemoderat de la Rășinari, îmi reproduce câteva cuvinte despre inactualitatea acestuia pe care nu le-am rostit, nici scris. Le-a auzit la Târgul Gaudeamus, cu ocazia lansării celor două volume Cioran de la Humanitas, din gura Mirelei Nagâț, ca un vag și fără context
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
istoriei, toate acestea înfățișându-se mai curând sub semnul anonimatului și al negativității decât al impulsului destinal și al cutezanței cioraniene. Între principiul eminescian al "organicității" și teza încrâncenată a "schimbării", visată cu ardoare și disperant de fiul protopopului din Rășinari, cu dor neostoit de "Coasta Boacii", Theodor Codreanu înclină mai mult spre prima variantă. Cuvântul "schimbare" poartă cu el riscuri grave și imprevizibile, acela al retorismului fiind, sigur, unul dintre ele. Tocmai de aceea formulele schimbare și alteritate s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
, Emil (8.IV.1911, Rășinari, j. Sibiu - 26.VI.1995, Paris), eseist. Este fiul Elvirei (n. Comăniciu) și al preotului Emilian Cioran. Copilăria i-a fost fericită, tinerețea - un dezastru („copilăria mea a fost raiul pe pământ; m-am născut nu departe de Sibiu, într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
ne-a vegheat tăcerea în istorie. Creștinismul nostru este de nuanță pastorală și, zice moralistul, chinul românului este să-l pui să construiască o catedrală. Cât privește satul, lăudatul sat românesc, spațiu al veșniciei, el este pentru fiul preotului din Rășinari dovada întârzierii în istorie, a unui handicap teribil, e semnul suspendării și al unei inactualități substanțiale. România trebuie, în consecință, apărată de țăranii și de satele ei. Cu țăranii nu vom intra decât prin ușa din dos a istoriei, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
filosofia. În ceea ce-l privește pe Dumnezeu, C. nu ezită să scrie: „Dumnezeu este o disperare care începe unde sfârșesc toate celelalte”. O propoziție care a înspăimântat-o și a rușinat-o pe mama sa, evlavioasa soție a preotului din Rășinari. Dintr-o scrisoare a lui C. se înțelege că după apariția cărții ea n-a mai avut curajul să iasă din casă. C. se scuză zicând că el n-a voit să ofenseze pe Dumnezeu, nici să conteste religia ortodoxă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
când în când, în România fiind, o vorbă „cu câte-un cioban” (516); de asemenea, pe fratele său, că a înotat în Olt (255). De altfel, lui Aurel Cioran îi declară: „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”. Tot de aici, din eșecul ipostazei sale esențiale, admirația pentru geniile anonime și „ratate” istoric, pe care le invocă adesea, sau contemplația a ceea ce există fără conștiință, în afara istoriei și în afara
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dat ea pare să rămână pentru Cioran cumva secundară, conjuncturală. Îi scrie lui Aurel Cioran în 1979: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). O astfel de viziune, de sorginte metafizică, e contrazisă, însă, de tot ceea ce intră în „echilibrul” dintre integrare și înstrăinare. Mai mult chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
-i nici o îndoială că, tocmai pentru că e refugiat la Paris, Cioran înțelege ce înseamnă să fii valah și cât de valah este el însuși. Pentru Cioran, tot ce este el are legătură cu faptul de a se fi născut la Rășinari, de a fi trăit în România, de a fi ajuns la Paris. Scrie din Paris, pe 26 iulie 1939: „Prefer infinit să rămân pe aici, întocmindu-mi soarta mea de haimana din dureri și călătorii și pierzând incurabil toate legăturile
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Între timp, a ajuns să-i dea dreptate fratelui său, care probabil că încerca să-l consoleze: „Ai dreptate: oriunde pe pământ aș fi avut aceeași viziune asupra lucrurilor, aceeași frământare și același dezgust. În fond, faptul că trăiești la Rășinari sau la Paris n-are nici o legătură cu ce ești de fapt” (9 mai 1979 Ă 365). Oricât de seducătoare pare o astfel de ipoteză, confirmată în bună măsură chiar de Cioran, adevărul pe care opțiunile sale îl instituie e
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
acasă: „Nu încetez să repet că n-am iubit niciodată cu adevărat decât Parisul, Dresda și Sibiul. Parisul nu-l mai iubesc, dar nu mă pot lipsi de el” (25 februarie 1970 Ă 485). Pe de altă parte, dacă la Rășinari Cioran ar fi suferit enorm de servituțile morale ale anonimatului, la Paris el descoperă că anonimatul e chiar o grație; doar că ea a devenit inaccesibilă și nu-i mai este la îndemână. Că ar fi rămas aici același? Firește
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Poate că, într-adevăr, oriunde, Cioran ar fi fost același; i-ar fi lipsit însă experiența care să-l facă să înțeleagă acest lucru. De la Sibiu, n-ar fi putut nicicând să spună că a viețui la Paris sau la Rășinari e același lucru. În fine, Parisul, nu doar ca loc al consacrării, ci și ca opțiune pătimașă. Îi scrie lui Noica: „Ar fi mai cinstit poate să spun că adevărata mea pasiune n-au fost cărțile, ci Parisul, devenit un
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aici a ajuns un fel de pedeapsă. Evident, te obișnuiești. Dar te obișnuiești și cu iadul când n-ai cea mai mică speranță să scapi și când pare fără sfârșit. Visul meu ar fi să am o casă izolată, la Rășinari, de pildă cum e cea a lui Barcianu, unde să mă retrag din când în când. Te asigur că aici se trăiește la limita tolerabilului. Nu înțeleg de ce țin cu atâta înverșunare compatrioții noștri să vină aici. Nu-și cunosc
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și de servituțile lui. Dușman permanent, timpul îi devine un ciudat aliat clandestin. Iată: „Mi-e aproape imposibil să cred c-au trecut atâția ani de la moartea părinților noștri. Timpul există deci... Îmi amintesc atât de clar de cimitirul din Rășinari, încât aș putea să-ți descriu locul cutărui sau cutărui mormânt. Ce frumoasă era grădina noastră de alături!” (3 decembrie 1973 Ă 227). Or, amintirea unei grădini de lângă cimitir e semnul clar al conviețuirii cu moartea; copilăria, un exercițiu pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
eram făcut să ajung un intelectual. Ce decădere! Mai bine m-aș fi făcut lăcătuș” (5 iulie 1971 Ă 167). În fine, lăcătuș, cioban, pădurar sau orice altceva în afară de ceea ce este. „În alte condiții m-aș fi putut întoarce la Rășinari, sau mai bine la Șanta, să mă fac pădurar”, spune într-un loc (6 octombrie 1974 Ă 254). Sau, iată: „șaizeci de ani de frământări și agitație sterilă. Nu am câtuși de puțin complexul românesc al dezrădăcinării, dar mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
ca Stăpân al Creațiunii. Eram conștient de fericirea mea și presimțeam că o voi pierde. O teamă secretă îmi măcina zilele. Nu eram chiar atât de fericit pe cât pretind acum” (I, 149). Nimic nu se compară cu copilăria petrecută la Rășinari: „În afara anilor de la Rășinari, am trăit în anxietate, în teama de... angoasă. Cine are, cine va mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]