501 matches
-
crestelor agățate de cerul contorsionat. Tunetele se împlântau fără milă în versanții năpârliți, iar fulgere cu zeci de gheare ascuțite torturau retina, scrijelind prin dâre lungi de roșu întreg decorul care dădea senzația că se chircește înfricoșat în fața stihiilor. O răbufnire de orgoliu atmosferic, încă o dovadă evidentă din care ești obligat să tragi concluzia rapidă că, atunci când alămurile celeste declanșează sarabanda infernală, tot ceea ce îți rămâne de făcut este să bagi capul între umeri și să aștepți încheierea impetuoasă a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
curvei aceleia, dacă încerca Durerea să iasă din nou la suprafață și le dădeam de bănuit? Nu a fost un articol bun. L-aș considera chiar execrabil, o mostră de cum nu ar trebui scris un articol serios (acceptați-mi această răbufnire, în fond este vorba de mine și de Durerea mea, una peste alta), iar pe ziaristul acela l-aș pune să înghită niște lame de ras. Una câte una. După ce s-ar sătura, i-aș mai îndesa câteva pe gât
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ei nu Înțeleg? Îi vor mai pierde o dată fișele medicale? Brunetti voia să-i spună că nimic din toate astea nu era vina lui, dar acesta i se părea un gest de protest prea firav, așa că nu spuse nimic. După răbufnirea ei, Paola Își dădu seama cât de zadarnic era și se Întoarse la lucruri mai practice. — Ce ai de gând să faci? Nu știu. Făcu o pauză, apoi spuse: — Vreau să stau de vorbă cu tatăl tău. — Cu Papà? De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
și flori pe mese. În aparență, nimeni nu era atent la Maigret, totuși devenise centrul unei atenții discrete, admirative și afectuoase totodată. Acum făcea plimbarea de seară. Undeva, dinspre cer, se auzea cum tună și, prin aerul Încremenit, treceau brusc răbufniri scurte de vânt. Apucaseră, parcă inconștient, pe strada Bourbonnais, unde era lumină la una dintre ferestrele de la primul etaj, În camera grăsanei doamne Vireveau. Soții Maleski erau plecați la plimbare sau la cinematograf. La parter: Întuneric și liniște. Mobila era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Dar, În timp ce se sălta În scări, Inuchiyo Îi șopti ceva unui mesager care tocmai sosise cu un răspuns din tabăra lui Toshinaga. Apoi se așeză În șa, dar fără a părea gata să pornească. Dinspre poala muntelui se auzi o răbufnire zgomotoasă. Când Inuchiyo și toți ceilalți priviră Într-acolo, văzură că un cal speriat din spatele formației Își rupsese priponul și fugea, Înnebunit, prin tabără. Pe timp de pace, n-ar fi fost o situație dificilă, dar, În acea conjunctură, confuzia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
fi înțeleasă în două feluri: "fereastră în mintea unui geniu" și inițiatoarea "celei mai profunde interpretări a râului în secolul XX: o "religie-erzaț", substitut pentru religiile tradiționale, un râu de natură religioasă, înrădăcinat în adâncimile tenebroase ale naturii umane, o răbufnire fără precedent a dezordinii în istorie" (p. 63). Cartea reprezintă "una din cele mai bune introduceri [...] în opera lui Voegelin", deoarece cuprinde "toate temele majore": "critică concepției moderne care încearcă să separe sfera politicii de orice conținut religios; radiografia substratului
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
la cineva; la obiect; la tata; lătra; limbă; liniști; lumină; lup; luptă; mamă; mă; cu mine; neajutorat; neauzit; nebunie; needucat; neplăcere; neputință, durere; nerăbdare; nesigur; numele; numi; o persoană; oamenii; ocărăște; ofensare; panică; pe nume; Petrică; profesor; profesorul; radiații sonore; răbufnire; răutate; război; rece; reproș; reproșa; scandal; singur; sos; speriat; spunea; stadion; strident; strigă; strigăt; strigoi; suferință; supunere; surd; șeful; a tăcea; tăietor; tortură; tremura; uimire; uliță; umilință; un țipăt; undă; ură; ureche; urlat; urlete; vecinul; veselie; voce ridicată; vrea; zbier
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
PSD asupra domnului Ponta de a candida este foarte mare. Nu știu dacă dânsul va putea rezista unor asemenea presiuni, de preferat ar fi să reziste, fiindcă nu sunt mulți, doi, domnii Ponta și Antonescu, pentru a face față acestor răbufniri iraționale ale domnului Băsescu", a mai spus Bogdan Chirieac.
Sondaj: Ponta câștigă prezidențialele. Chirieac: Sunt și unele aberații by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/33747_a_35072]
-
eșecul e afrodiziacul meu. După fiecare înfrîngere, îmi revin, recapăt gust de viață. Autoflagelare permanentă, ancestrală - izvor de energie" (III, 149). De fapt, există la Cioran o veritabilă frică de succes; în adîncuri, nu se poate elibera de vanitate, de răbufnirile orgoliului, de bolile eului. Caută atunci anonimatul, își explorează trupul, face apologie eșecului. Sondează nimicul originar: "Trebuia poate să rămînem la stadiul de larve, să ne abținem să evoluăm, să rămînem liberi și neterminați, să ne statornicim în ratare și
Eșecul, această rană, acest balsam... by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/8845_a_10170]
-
Sorin Lavric Rostul piedicilor este ca, mărindu-ți furia, să te scoată din inerție. Mai mult, orice handicap care te pune în inferioritate e o condiție de binevenită alarmă, fiindcă te încarcă cu motivul unei răbufniri ambițioase. În cazul lui Gheorghe Grigurcu, handicapul s-a numit așezarea geografică: claustrat decenii la rând la Târgu-Jiu („Amarul Târg", cum îl numește cu cochetă tristețe), oraș a cărui platitudine culturală ar fi putut să-i fie fatală, criticul a
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
care a reînnodat firul ce părea rupt al maiorescianismului, vorbind, de exemplu, de generații maioresciene de critici literari. Desigur, linia lirică și-a avut și în anii '20 susținătorii, Pârvan, bună oară, răbufnind încă o dată în deceniul al patrulea. Această răbufnire e legată de generația lui Eliade, Cioran și compania. De la Itinerariul spiritual din 1927, an și al Manifestului "Crinului Alb", la profesiunile de credință spiritualiste, vitaliste, existențialiste și autenticiste ale tinerilor de la Criterion, din școala Cuvîntului lui Nae Ionescu și
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
din toate părțile țării. Principalul litigiu a fost încorporarea dicționarului despre prima jumătate a secolului XX, elaborat de ieșeni, în acest dicționar general, dar au mai fost și alte litigii personale. Nu sunt în măsură să le apreciez legitimitatea, dar răbufnirile din presă împotriva lui Eugen Simion au sunat prost, chiar jenant. Tonul negativ împotriva DGLR l-au dat unii dintre ,disidenții" colectivului de redactare. E posibil ca vociferările să se mai potolească. Dar exasperarea l-a cuprins pe Florin Faifer
Dicționarul-tezaur al literaturii române by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10824_a_12149]
-
a junelui Noica, ducîndu-l la suprapunerea teoriei și realului, printr-o delirantă revărsare a reveriei interioare în faptă. E de bună seamă o compensație a pasivității benedictinului, o deschidere violentă, răzbunătoare, a spațiului vieții interioare înspre efervescența vieții obiective, o răbufnire a proiectului într-o iluzie de grandioasă realizare. Cu simțămîntul înfrigurat al unei eliberări, se produce asumarea unei constrîngeri extreme, descinse de-a dreptul din spectrul idealității. Se poate face lesne o paralelă cu comportarea unui coleg de generație, Cioran
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
aplaudă pe autorul Genei egoiste sînt tocmai adversarii, care intuiesc că lipsa-i de măsură dă naștere unor reacții care le sînt prielnice. Mai precis, toate imprecațiile adresate lui Dumnezeu au efectul unei apologii indirecte. De pildă, încîntat de consecințele răbufnirilor arțăgoase pe care Dawkins le-a îndreptat împotriva capetelor pătrate care se încăpățînează să creadă în himera divină, William Dembski, unul din promotorii ideii că universul e urmarea unui proiect inteligent, i-a adresat o scrisoare de gratitudine: „Le spun
Cruciatul veninos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5615_a_6940]
-
imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul om nu era decît colonel în instituția aceea." Întîlnirea cu Ion Iliescu este de un haz nebun. Regizorul trebuie să îndure cîteva răbufniri culturale ale președintelui: îi spune că dacii vorbeau latina încă înainte ca romanii să apară pe aceste meleaguri. Personajul Daneliuc nu ripostează, are nevoie de bani pentru filmul său "Ovidius". Nu obține nimic și pleacă de la cocktail plin de înalte
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
de război. Cele din urmă, vaste teritorii ale liniștii. Ea, cu otrăvurile maliției conjugale. El, cu nostalgii pacifiste. Metafore, prin urmare, ale fiecăruia dintre ei. Deasupra planează gelozia. Inumană. Indiferentă. Tehnologică. Sentimental, secvența a doua e doar un corolar. O răbufnire a unor premise. Practic, ea nu există ca atare. Căci frumusețea ei se evaporă în absența începutului. Aș mai putea aduce în sprijinul acestei perspective încă un poem, iarăși de mici dimensiuni, Rememorează (p. 38). Cred, însă, că nu mai
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
apropie somnul de geana lectorului. Nu dețin supremația nici unui adevăr, așa că nu veți da peste o gîrlă de perle, ci doar peste simple însemnări de lucru, mărturisiri ale îndoielilor, expresii ale durerii, cîteodată țipete înjunghiate, scurte îmbrățișări cu umbra lumii, răbufniri ale dragostei pe care o port pămîntului, vieții și limbii române”. Iar după cîteva zile, revine într-o notă aproape disperată: „N-am lucrat nimic. O boală bezmetică și spaima care-o însoțește m-au ținut departe de masa de
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
Sorin Lavric Pe Nietzsche îl poți citi în două feluri: sub inspirația clipei sau în chip metodic. În primul caz, îți întreții dispoziția pe seama răbufnirilor sale de gladiator retoric. Te lași în voia umorilor în care fierbe și pescuiești numai acele intuiții de care simți că te leagă o afinitate spontană. Pe scurt, îl îndrăgești încărcîndu-te cu febra lui. Genul acesta de lectură prin recunoaștere
Bazarul cu iluzii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8597_a_9922]
-
fi avut titlul Mireasma de trandafir, ne-ar fi creat aceeași impresie de infantilism estetic. Din fericire, ăn cuprinsul volumului, aceasta tendențioasa etalare a urâțeniei - an stil hip-hop - nu-și mai face loc decât de câteva ori, fugitiv, ca o răbufnire a unui teribilism de multă vreme depășit. Dan Lungu scrie cu totul altfel decât am fi ănclinati să presupunem, judecând după titlul volumului. El este un prozator interesat - că prozatorii ruși - de sufletul omenesc. Ce rămâne din sufletul omenesc atunci când
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
și surd. Și ne putem imagina ce ar fi pățit Ahil Peleianul dacă zeii nu i-ar fi stat aproape. Iubitor de Nietzsche, cum îl știm, dl. Breban ar trebui să nu conteze însă pe prezența zeilor în simpozioanele Contemporanului. Răbufnirile d-sale nu sînt deloc o "idee europeană" și denotă, mai degrabă, un anumit complex personal și provincial care nu-i face cinste. Ca să nu mai spunem că promptitudinea cu care a căutat să profite de dl. Reichmann spre a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16957_a_18282]
-
Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă implicită, în sensul că pictura de astăzi își asimilează integral propria-i istorie, - așadar, o retrospectivă în afara temporalității - , delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și inocență. Iar dacă ar trebui să restrîngem totul la o singură formulă, aceasta nu ar putea fi decît din aceeași categorie: cum ar fi expresionismul melancolic, de pildă.
Wanda Sachelarie Vladimirescu 90 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10852_a_12177]
-
nu gândesc cu voce tare, atunci mâinile și picioarele mele devin răspunzătoare pentru banda sonoră. Gândul pare a fi întru totul un grup muzical care interpretează o rumbă. Uneori mă întreb: „Ce-oi fi gândind eu cu adevărat în timpul acestor răbufniri simfonice.” În plus, scrâșnesc din dinți. Iar când umblu prin cameră, cum am idei fixe, trebuie să ating unele obiecte și să le schimb poziția pentru a nu atrage mai știu eu ce catastrofă. Dacă ațipesc, sforăi. În sfârșit, aceasta
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
Tia Peltz un gen de cochetărie ludică și volubilă, devine aici pretext pentru o jubilație gravă. Și această contradicție aparentă nu este deloc întîmplătoare pentru că întreaga expoziție constituie spațiul unor asemenea paradoxuri: retrospectivă în afara temporalității, delicatețe și forță, contemplație și răbufnire, laconism și discursivitate, memorie și inocență. Iar dacă ar trebui să restrîngem totul la o singură formulă, aceasta nu ar putea fi decît din aceeași categorie: cum ar fi expresionismul melancolic, de pildă.
Un expresionism melancolic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15716_a_17041]
-
stat, ceea ce nu e o noutate pentru dl Ion Iliescu. Ar fi fost mult mai grav dacă împreună cu dl Iliescu s-ar fi aflat, în chip de gazdă, vreo oficialitate de stat, cu rang înalt, în situația martorului tăcut, la răbufnirile nediplomatice ale candidatului la președinția României. Pentru un oarecare, trecerea Prutului înseamnă, mai totdeauna după '90, dar și înainte a însemnat cam același lucru, întîlnirea cu români care trăiesc în alt stat, dar sînt tot români. În particular, s-au
Datul peste bot în numele țării by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17204_a_18529]
-
furor (mînie) și nefas (cruzime). Cu ale cuvinte, cel care cade victimă urii trece prin aceste trei stadii de cristalizare a resentimentului: mai întîi, are parte de o suferință pe care nu o mai poate uita, apoi reacționează printr-o răbufnire de mînie care, în loc să se stingă, se întețește pe măsură ce suferindul se adîncește în prelucrarea imaginară a propriei suferințe, și în fine, mînia duce la izbucnirea finală: actul de cruzime săvîrșit împotriva celor considerați ca avînd o cît de vagă legătură
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]