605 matches
-
aisbergului)cu micoscopici monștri scăpați din eprubete,cu talibani trăgând în statui și terorism mondial,cu turnurile gemene twist în implozii,cu sofisticate arme strategice și scuturi de scuturi,cu odiosul atac psi și controlul absolut la purtător,celularul ultimul răcnet în dreptul inimii,(să te iradieze total),cu crampoane colțari în suflete intra abominabil mileniul treităvălug terminator peste generații amorfecu mască de carnaval îndulcit cu promoții de ispite E-uri înlocuitori,cu ghețari de cinism la orizont înaintează uratul godzilla peste
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
părinții acestora cu vreo corijență, sau măcar cu repetenția, pentru... ăăă... pentru... adică numai așa, pentru fondurile clasei?! Da-n viața de toate zilele?! Nu tu o beție, nu tu o vizionare de meci cu prietenii, cu berițe, înjurături și răcnete, nici măcar table în pijamale la băncuța din fața blocului, nu un amantlâc, ceva, că de scandal conjugal nu se poate vorbi, deoarece făcuse încercarea cu niște colege pe când era mai tânăr, numai că viciul său dezgustător le determina pe tinerele intelectuale
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
când m-ai părăsit întorcând spatele copilului tău?” Reuși să o cuprindă cu brațele și să își lipească buzele de tâmpla ei. Femeia din ea tresări. Războinicul din ea se lovi cu pumnul în piept peste platoșă și scoase un răcnet. Demonul îi șopti, râzând nebunește “Orice ai spune, e un bărbat frumos, care se potrivește de minune cu decorul din viața ta!” Ei, până la urmă, cortina putea să cadă! Spectacolul luase sfârșit, iar spectatorii puteau pleca liniștiți pe la casele lor
(III) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376652_a_377981]
-
Ploaia turna în continuare, nemiloasă, spre hazul celor doi puștani care, într-o clipă de neatenție din partea bărbaților adunați în curtea mică, apucară capul lui Ghiță de câte o ureche și alergară cu el în casa Bunei. Jean scoase un răcnet animalic și, imediat, capul apăru urmat de răpitori. - Treceți aici, împielițaților! Se întoarse apoi spre Cezar. Ia, Micuțule, trage o dușcă, că-i medicament curat! Cezar dădu ascultător peste cap lichidul gălbui din paharul care îi fu întins. Întreg traseul
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
la manivela bătrânei mașini de tocat carne. De mirare cum nu i se făcu rău de la hălcile imense de slănină, de la bucățile de carne și fâșiile de șorici. Gemenii furaseră la un moment dat urechile și coada lui Ghiță, în răcnetele sparte ale lui Jean. Cezar băgă în gură o bucată de șorici care crăpase în dreptul unui picior. Bun mai era Ghiță! Cine știe cu ce-l hrănise Buna! Admirând șirurile de cârnați, se simți mândru de rezultatul muncii sale și
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit, ca o flacără neagră, ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă, toate din tot- și n-a mai rămas decât zgura. Baroase cumplite sparseră tăcerea în cioburi de răcnete mari cât durerea. Țăndări din sufletele noastre au ajuns până la cer Martirii ardeau pe ruguri de ger... Atât de cumplite au fost suferințele că mulți dintre noi în noaptea aceea și-au pierdut mințile, iar alții și-au pierdut veșnicia
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]
-
mâini și urechile ocupate cu telefoanele mobile. Cu ochii injectați și privirea tulbure, ar fi părut un câine turbat, dacă ar fi avut limba scoasă și i-ar fi curs bale din gură. Dar din gură nu-i curgeau decât răcnete și înjurături pe toți șoferii trimiși la diverși producători să-i aducă marfă proaspătă. Acum în prag de toamnă era mare vânzoleală în piețe cu zarzavaturile. Din când în când scăpa celor din jur (care n-aveau chef să-l
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
pe acest fond cu proiectile fragile, gâsca zbura peste bănci, găgăia speriată, iar berbecul lui Ionel behăia și da cu coarnele, alergând în jurul catedrei cu bulucul de băieți după el, agățați de coarnele sau de lâna lui. Râsete, țipete, plânsete, răcnete. Și ouă aruncate. Iar peste tot... amenințările disperate ale monitorului general cu liniuțele la catastif. Într-un cuvânt, balamuc infernal. Hărmălaia nu putea să nu ajungă la urechile domnului Arsu, care și-a pus mâinile în cap când a intrat
DOMNUL FUSULAN-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373092_a_374421]
-
un titirez, în spatele masivului și puternicului Ilie, vădit incomodat de prezența lui acolo. Însuși inginerul Casapu, cu toate vorbele lui de îmbărbătare și tacticile expuse, odată cu apropierea mulțimii, care vuia ca o apă ieșită din matcă, dar, mai ales, a răcnetelor lui Mărășteanu (îți iau gâtul, Spârcâiac, îți iau gâtul!), toate astea l-au aruncat într-o stare de nesiguranță și frică imensă, ce i-a provocat o transpirație de sudoare rece și o sufocare, parcă l-ar fi strâns cineva
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
aceasta, interpretată mai sus de văzduh de către Smokie strivește contemplativismul romantic prin forța universului sonor audibil la altitudini care tind dincolo de univers. Nu! Smokie emite o muzică asociată contemplației romantice! Din toate timpurile există un mod de a scufunda în răcnet muzica, dar ceea ce cântă Smokie nu are nicio similitudine decât cu măiestria de a înălța notele muzicale atât de admirabil încât iau cu ele pe aripi spiritul, al cărui făgaș natural întocmai în înalt este! Aceasta profilează Smokie, zidind cu
PEPINO POPESCU A READUS LA BUCUREŞTI FORMAŢIA SMOKIE, ÎN PRELUNGIREA IUBIRII ŞI DORULUI DE ROCK de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379637_a_380966]
-
Să-i dau duzina, mi-a șoptit *** Citiți și voi ce a ieșit!: Luuume lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduni Am o veste cu privire La ceva ce va fi știre O voi scrie-ntr-o revistă Ca un răcnet de Carpați Doar puțin să așteptați Până pun o întrebare Unui grangur cu rang mare. Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare Am dat un inel pe ea Cu o piatră, uite-așa! (“Uite-așa”, adică mare) Fetei
DUZINA DE CUVINTE -O SCRISOARE...GĂSITĂ de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379653_a_380982]
-
dau duzină, mi-a șoptit *** Citiți și voi ce a ieșit!: Luuume lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduni Am o veste cu privire La ceva ce va fi știre O voi scrie-ntr-o revista Ca un răcnet de Carpați Doar puțin să așteptați Până pun o întrebare Unui grangur cu rang mare. Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare ... Citește mai mult Niște prieteni virtualiMai jucăuși. Or fi reali? S-au tot gândit ce s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
m-a auzitSă-i dau duzină, mi-a șoptit***Citiți și voi ce a ieșit!:Luuume lume! (oameni buni!) Îți dau timp să te aduniAm o veste cu privireLa ceva ce va fi știreO voi scrie-ntr-o revistăCa un răcnet de CarpațiDoar puțin să așteptațiPână pun o întrebareUnui grangur cu rang mare.Oare vrea o publicare? Am în mână o scrisoare... Abonare la articolele scrise de gelu odagiu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
de a neglija această situație favorabilă" (Săptămâna') Apoi a adăugat, „Avem cu cine să dialogăm, dar trebuie să ne ferim ca discuțiile să nu se transforme în polemică. E de preferat să fi travestit în ied, decât un ied cu răcnet de leu". Șimon Peres a fost ales Președinte al Statului Israel după o lungă carieră politică, diplomatică care a început în anii tinereții, ca ucenic harnic și plin de inițiative în anturajul celui care a fost și va rămâne în
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
pe alta cu ciocurile. Moș Ion a lăsat treaba din grădină și a strigat de pe scara prispei: Lasă, mă, televizorul, că ne mănâncă vietățile astea! Ionică a tresărit speriat, de era să cadă-n fund și răcni: Goool! Gol, gol! Răcnetul lui Ionică era să-l dea gata pe moș Ion. După ce și-a revenit, a strigat și el: Gol e-n capul tău, nenorocitule! Ieși afară la animale! Dar, ți-ai găsit! Ionică și-a văzut în continuare de meci
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
grav jovial cu care-și conducea ignarul invitat, neputîndu-l omite, în făptura aceluiași, pe calamburistul de serviciu al breslei, doctul pișicher și ironist. Dublul rol. Nemeritatul. În sfîrșit. La un moment dat, în liniștea de stup zumzăitor a sălii, un răcnet ca de moarte... Hiperdelicatul pictor septuagenar Catul Bogdan, împărțind politețuri interbelice în jur, nimerise, cu țigara aprinsă, în corsajul unei... colege realist-socialiste. Vă dați seama... Noapte, Grădina Copou, o singură pată de zăpadă. Îmi întrerup rondul și mă ascund (nerușinat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de pe trotuare. În schimb semn că românul a mai prins ceva la pungă orașul e vînzolit sîmbăta de coloanele de mașini staniolate și împăpușate, sunînd din claxoane și alarme. Aceleași care excedează, doar după doi-trei ani, completele de judecată cu răcnetele motivelor de divorț. "Strigătul" nordicului Edvard Munch (1863-1944) e biet scîncet pe lîngă ororile urlate de insurgenții frescangii mexicani Siqueiros, Orozco, Rivera, la începutul secolului XX. Preluate, nemestecat, via Moscova, de-ai noștri artiști ai poporului și care, și-acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-mpins să țină 75 Nefasta zi departe, de n-ar putea din întîmplare cu o putere oțelita Să iși alunge disperarea; îndurerat și-nfricoșat, pe Vala O văzu încolăcindu-se în jurul naltelor cuptoare unde era închis Luváh. Cu bucurie auzi răcnetele lui și-uită că el era Luváh al ei, Cu care fericită preumblatu-s-a în timpurile inocentei și juneții. 80 Ascultați glasul lui Luváh din vetrele lui Urizen: "De sînt aievea Domnul Valei, și voi, O, fii ai Oamenilor, Lucrarea mîinilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și luat-au Soarele arzînd că pară peste Los 30 Și, cu mașinării imense jos rostogolindu-l, siliră sfera Groaznică. Soarele, împurpurîndu-se precum un leu feroce-n lanțuri 224, Se coborî la sonul instrumentelor care-înecară huietul De roți dogite și răcnetele-ngrozitoare a' sălbăticiunilor Ce trăgeau rotile carului Soarelui; și Soarele îl așezară 35 În capiștea lui Urizen să dea lumină-Abisului, Să lumineze-n timp de zi Războiul, s-ascundă tainicele-i raze-n timp de noapte, Fiindcă el ziua și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
iubește Dumnezeul apelor în Elementele nimicitoare 225 Pe cei care urăsc, dînd ură că răsplată Sufletului Iubitor? Și oare eu nu trebuie să mă supun lui Dumnezeu, Umbro a Geloziei? Eu strig; paznicul n-aude. Vocea mi-o vărs în răcnet: Paznice! noaptea e tulbure, și-ntunecimea îmi înșală luminatorul vaz. 95 Ridică-te! Ridică-te! O Los! trezește-mi paznicul, căci doarme. Ridică-te! Ridică-te! Nainte strălucește, O, Lumina! paznice, lumina ta s-a stins. O Los! de nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frîngînd făptura în bucăți Într-o nedeslușire fără chip și risipind-o pe Abis Că nouri pe al iernii cer, bătuți de tunete și vînturi. Această pentru ea era Supremă încîntare. Dezamăgiți Războinicii se întristară. 220 La lupta ies cu răcnete și goarne care răsună tare. O, Indurare! Se-ntorc jelindu-se, îndoliați, plîngînd. Nevăzuta sau văzută, întinsă-n lung sau lat, Acestfel se Schimbă Femeiasca Umbră în Război spre desfătarea-i, Urlînd nemulțumită, neagră și grea, scoțînd răsunete de fiara
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
durerea Plutind stau așezate peste întunecatu-mi prag? deși mă nalt, privesc Războiul din mădularele-mi și îl detest, totuși mi-e slabă inima 120 Și capul mi-e neputincios. Și totuși iar mă voi uita spre dimineață. De unde-i răcnetul acesta de Oameni furioși ce unul altuia sîngele-și beau, Și-s rumeni îmbătați de fumegîndu-l sînge închegat, iar nu de vinul hrănitor?" Veșnicul Om șezu pe Stînci și-astfel strigắ cu-ngrozitoare voce: "O Prințe al Luminii, unde ești? Nu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nod și Își pun câte o pafta strălucitoare peste fundă; În același mod În care unii martiri ai modei, oameni cu o rentă de o sută de ludovici, care stau Într-o mansardă și vor să se Îmbrace după ultimul răcnet, nu ezită să poarte pietre prețioase pe cămașa pe care o Îmbracă dimineața, să Își prindă pantalonii cu nasturi auriți, să Își agațe splendidul lornion cu un lănțișor și să ia cina la Tabar!... Câți asemenea Tantali parizieni ignoră, poate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
somnoros, pierdut în mijlocul stepei, ca să distrug Franța. Trebuia să termin odată cu Franța Charlottei, care făcuse din mine un mutant ciudat, incapabil să trăiască în lumea reală. În mintea mea, această distrugere trebuia să semene cu un țipăt prelung, cu un răcnet de mânie, care ar fi exprimat cel mai bine toată revolta mea. Urletul acela țâșnea încă fără cuvinte. Ele aveau să vină, eram sigur de asta, îndată ce privirea liniștită a Charlottei se va aținti asupra mea. Deocamdată, strigam în tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]