1,724 matches
-
jenante în care ne aflăm din gura unui om care tocmai pierduse un război cu administrația publică românească. Vă las pe voi să v-o imaginați. Mă alătur și eu tirului cu o rafală de gloanțe veninoase neaoș românești. Ne răcorim. La câțiva metri de mașina noastră, Hemanuche și Hawkeye parlamentau ceva calm. O discuție casual la un cocktail. Așa de relaxați erau. În disonanță cu atmosfera de concert rock de la noi. Momentul adevărului avea să ne lovească la fel de tare ca
„- Știu c-am greșit, iertați-mă, nu-mi luați permisul... Dați-mi amendă, dar una mică, mă omoară nevasta...” O întâmplare cu agentul Hemanuche by https://republica.ro/z-stiu-c-am-gresit-iertati-ma-nu-mi-luati-permisul-dati-mi-amenda-dar-una-mica-ma-omoara-nevasta-o-intamplare [Corola-blog/BlogPost/338006_a_339335]
-
nu vedeai rază de soare se întrezărea de pe acum lacul scăldat în soarele care se apropia de linia orizontului. A ajuns la piatra cu pricina, jilțul sau dacă vreți soclul pe care-și așeză cu demnitate efigia. Cu picioarele goale răcorite de apa care o înconjura din toate părțile își admira, ca de fiecare dată, icoana vie oglindită de luciul lacului. Și era, pe drept, o adevărată icoană, cu toate că era lipsită de sfânta aureolă. Două cornițe negre ca pana corbului împungeau
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
ardea în față sau direct pe creștete. Atunci Dunărea era bogată și nepoluată. Era o sursă sigură de trai pentru localnici dar și prietena copiilor care se adunau pe mal sau peste Dunăre, la scăldat și la făcut plajă. Ne răcorea, ne spăla, ne curăța parcă de orice greșeală. Efectul ei binefăcător aveam să-l simt, atunci când nu m-am mai scăldat în ea, ca un fel de jind, un dor fără sațiu. Am rămas cu nostalgia Dunării de odinioară. De
CU ŞI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE. FRAGMENT DIN CARTEA: PRIVIND ÎNAPOI CU SPERANŢĂ by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404629095.html [Corola-blog/BlogPost/343661_a_344990]
-
jumătate din inima mea; o frunză galbenă, o frunză verde și fluierul ciobanului împletind o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în clocot pe țevile vieții spre întotdeauna și iar plânge Cuvioasa Parascheva cu
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444052285.html [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
va mai întoarce niciodată. Sufletul ei plutea undeva aproape de stele. Se completau atât de bine cei patru. Era mulțumită. Invitații se înghesuiau să-i felicite pe lord și copii. Ea profită de ocazie, să se strecoare în grădina. Aerul o răcorea și parfumul naturii o ajută să-și revină din vârtejul emoțiilor. Se îndreptă spre colțul cel mai îndepărtat al grădinii. Nu știa cum să procedeze mai departe. Se atașa prea mult de copii și nu dorea că ei să sufere
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
vorbesc. Pot pleca mai devreme de o lună? Lordul se încruntă. Oh, iar acea expresie. - Imposibil! Copiii vor fi dezamăgițiPeste o luna. Așa am convenit! - Dar... - Am hotărât! Era ferm. Apropierea lui o neliniștea. Vântul adia mai tare. Nu-i răcorea obrajii fierbinți. Lacrimile îi înțepau ochii. - Dar ei se vor atașa,vor suferi dacă șederea mea se prelungește! M.Joseph o forță să dea înapoi și spatele femeii atingea trunchiul copacului gros, oferindu-i sprijin. - Domnișoară Alma, copiii mei și-
MY LORD (4) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1473243095.html [Corola-blog/BlogPost/341186_a_342515]
-
se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpu, cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
nevoie de somn ca de aer...”. Își puse în grabă halatul coborând din pat fără să aprindă lumina și se îndreptă spre bucătărie. A luat o sticlă de apă plată din frigider și un pahar, convinsă că, după ce se va răcori puțin, va putea să-și reia somnul. A trecut în balcon. Sorbind din apă cu înghițituri mici privi cerul înstelat. „Tinule, îți amintești, dragule? Mi-ai arătat în noaptea aceea o stea... o stea căzătoare. Tu i-ai pus numele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și toate, La tot pasul la tot locul, Ies fapturi ca să înoate. Vinticel de miazănoapte Se porneste-ncetisor, Răcorind a zilei șoapte Și aducând un norișor. Iată unul! și încă unul! Plumbuind deodată cerul Trage Cel de Sus cu tunul Și apoi udă,cum i-e felul. Ropot zgomotos de picuri, -Doar atât se mai aude- Întrerupe mii de
O ZI DE VARA de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1446454484.html [Corola-blog/BlogPost/342817_a_344146]
-
și aproapelui: „De sincer tu nu ești, pleacă-ți privirea, fruntea / Și-nvață de la viață ce-i cinstea, ce-i virtutea, / Și-aleargă spre câmpie, văzduhul să-l cuprinzi, / De floare și de soare ființa-ți să o prinzi. // Și răcorește-ți fața cu apa cristalină, / Încredere-te în oameni și-n pronia divină. Greșeala ți-o alină în rugă și în lacrimi / Și crede în iubire eliberat de patimi.” (Tu iartă). Un anume suflu și chiar un fior patriotic răzbate
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
umple ograda de umbre, Focul mielului se varsă-n pământ. Tata se așează în capul mesei cu toată livada, Împărțindu-ne din feliile inimii Și sângele mielului ne curge pe barbă-n jos, Și sevele nucului se preling în brazdă, Răcorindu-ne explozia verii din piepturi. În micul voievodat de la marginea râului Seninul are la rădăcină fântâna, Frunzele legănându-se mă cheamă Și respiră adânc între cer și cumpăna ei. Apoi acolo, în lăzile de zestre ale mamei Din podul casei
AL.FLORIN ȚENE-POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1494777663.html [Corola-blog/BlogPost/374451_a_375780]
-
a trecut prin usturoi de vreo două-trei ori, la dus la gură. Nici nu l-a băgat bine în gură că la și scuipat afară. - Aoleu! Mamă, ce arde! - Ia de aici, domn doctor, un pahar de rachiu ca să te răcorești! zise nea Ghiță, râzând de suferința bietului doctor. Gospodina a apărut în prag cu o carafă de vin galben ca untdelemnul pe care l-a pus pe masă. A mai adus și niște pahare mari, ar fi putut îmbăta un
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_traiesti_domn_doctor_george_safir_1361009676.html [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
a cuprins și din flăcări nu mă scapă! Fă-te suflete, o floare și-nflorește pe câmpie, Pentru fluturi, pentru oameni, pentru mândra ciocârlie! Fă-te suflete, fântână, apă rece să reverși, Pentru omul ce trudește , setea să i-o răcorești! Fă-te suflete, copac cu flori mândre înflorite, Tei să fii, ca să dezmierzi frunți de fete despletite! Fă-te suflete, oglindă, pentru mamele ce-aleargă Suflecate, să-și ridice pruncii cei căzuți în iarbă! Fă-te suflete, poveste, ce adoarme
FĂ-TE SUFLETE CE VREI de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1485264566.html [Corola-blog/BlogPost/374300_a_375629]
-
turnă o cantă de apă rece pe ea. Nu apucasem nici să mă mir, nici s-o cert. Picase ca secerată. Până seara, închisese ochii. Ce-am făcut eu? I-am stat alături puținul timp cât a tras să moară, răcorindu-i fruntea și pieptul cu un prosop umed, rugându-mă Cerului să nu mi-o ia! Și, din rugăciune, am trecut în leșin, sărind peste zile și nopți și trezindu-mă a noua zi de la plecarea Țuniei, rugându-mă să
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
căldură te cuprinde ușor...și carnea ta îndurerata devine cicatricea care se înfășoară înnebunitor de încet în jurul lamei otelite.Ramai sfârșit cu capul prins în palme...fruntea fierbinte îți exploda acum cateva trăiri în urmă acum o simți cum se răcorește ,cum cercurile ieri strânse și dureroase se desfac ...lasandu-ti sângele molcom să-ți alinte creierul. Durerile ne fac bine.Ne oțelesc] ,ne pregătesc...ne ucid și ne invie.Ii uităm pe cei care ne-au înfipt cuțitul drept în
MAI RASUCESTE-MI UN PIC CUTITUL DIN INIMA,TE ROG... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Mai_rasuceste_mi_un_pic_cutitul_din_inima_te_rog_.html [Corola-blog/BlogPost/359298_a_360627]
-
care apare-dispare, se ascunde în spatele liniei orizontului. Și omului nu-i rămâne de făcut decât să alerge după ea. Prima secvență lirică se numește chiar „Iubiri, melancolii, iluzii”. Poemle sunt concise, chintesențializate, eliptice și cad precum roua pe suflet. Te răcoresc, te înviorează, te vivifică, dar în același timp, îți pot induce și o stare de melancolie. Te scot din moleșeala zilei. O singură șoaptă în stare să te ridice din amorțire. Dar șoapta e tainică, bine timbrată și mai ales
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Un_poet_al_toamnei_imperiale_ioan_gabudean_se_anunta_fericire_poeme_de_dragoste_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
calea ce duce La roza inimii înflorită. Pielea mătăsoasă a trupului tău, Dornic de tandrețe și iubire, Mă cheamă... Te privesc ca pe-o făptură magică, În ochii tăi, râd merii în floare, Trupul tău însetat Mă cheamă să-l răcoresc Cu roua primăvăratic-a iubirii Și a izvorului meu nesecat. Mă simt ca la-nceputul Lumii, Tăcut mi-e sufletul și înseninat, Iar inima mi-i fără de păcat, Respir, precum respiră livezile Un Cer cu proaspete miresme încărcat. (FLOAREA CĂRBUNE
PROASPETE MIRESME de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1412232903.html [Corola-blog/BlogPost/369472_a_370801]
-
nivel de referință. „Să mergem spre casă”, îmi spuse la poartă și începurăm să coborâm dealul în liniște și răcoare. Pe la mijlocul drumului își aprinse pipa și tutunul se răspândi în miros de cireșe pe aleea curgătoare. Printre copaci, stelele se răcoreau după canicula prânzului, în înaltul cerului, acolo de unde ne priveau rugăciunile înfăptuite. Și tot așa, ziua aceasta luminată, această desprindere a realității de cotidian, mai mult decât puteam să îmi imaginez atunci, avea să redefinească un întreg început fară egal
ANAMNESIS de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Anamnesis.html [Corola-blog/BlogPost/343004_a_344333]
-
jucării copilărești. Poate că a descoperit cel mai frumos joc din lume, pe care ține să ni-l împărtășească: „Mi-ai zis / că sunt bolnavă / pentru că stau / într-o poădure / de versuri / și cânt / cuvinte / mănând salate / din strofe / îmi răcoresc fruntea / pe silabe de izvor / nu mă supăr // sunt bolnavă / de poezie” (Sunt bolnavă de poezie). Ana Maria a părăsit și teatrul naturii - imensul câmp - atât de generos - care i-a fost leagăn al primei sale cărți - acum e preocupată
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
își expun creațiile-oferte. Biserica Sant'Agnese in Agone, concepută de Boromini, rivalul lui Bernini, domină piața. Impresionează stilul baroc al fațadei. Admir alt obelisc egiptean, osul de legătură dintre civilizații, plantat în toate capitalele imperiale ale lumii. Inclusiv Washington! Ne răcorim cu apa din fântâna celor patru râuri și de aici până la Pantheon doar o azvârlitură de băț. Totul e să nu greșești direcția. Întrăm în Piazza della Rotonda prin lateral-dreapta. Încet apar masivele coloane de câte 60 de tone, aduse
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_cinci_intr_unul_file_sergiu_gabureac_1345782381.html [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
IARNĂ, IANUAR.... Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarnă ce plimbi talazuri De zăpadă prin sufletul meu... Deșarta ochiul-fulg Peste secundele clipei. Sărută-mi străfundul minții Cu buze de amintiri albastre... Răcorește-mi visul cu mângâieri De vestala cărunta... Iarnă ce plimbi telegarii nebuni Pe drum de ianuarie, Prin inima mea elegiaca, ( De iubiri...) Răcorește-mi tâmpla troienita, ( De amintiri...) Din alt vechi alb deceniu, Cu noi... Altă cale?... E o întoarcere
IARNĂ, IANUAR.... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1453056414.html [Corola-blog/BlogPost/373739_a_375068]
-
prin sufletul meu... Deșarta ochiul-fulg Peste secundele clipei. Sărută-mi străfundul minții Cu buze de amintiri albastre... Răcorește-mi visul cu mângâieri De vestala cărunta... Iarnă ce plimbi telegarii nebuni Pe drum de ianuarie, Prin inima mea elegiaca, ( De iubiri...) Răcorește-mi tâmpla troienita, ( De amintiri...) Din alt vechi alb deceniu, Cu noi... Altă cale?... E o întoarcere! Doar noi... Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografica: IARNĂ, IANUAR.... / Mugurel Pușcaș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1843, Anul VI
IARNĂ, IANUAR.... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1453056414.html [Corola-blog/BlogPost/373739_a_375068]
-
un zugrav al penelului și ar trebui să imortalizați o imagine din această mirifică lume, care ar fi acest tablou ? Grigore Vieru Ferestrele casei/ deschise-n Univers./ Pereții albi/ ca miezul de nucă proaspăt,/ ca niște steaguri de pace,/ mama răcorindu-și palmele,/ alipindu-le de fața lor. Iarba înaltă, uitându-se pe geam în casă. Eu, jos, în ogradă, sub umbra zarzărului, care nu mai este, păzind țărâna, pasărea, izvorul... Și lumina dimineții, în care îmi simt mai liber sufletul
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
lui, Margareta Labiș) În vara anului 1954, fratele meu a sosit acasă, la Mălini, pe neașteptate. Plecase din București împreună cu Fănuș Neagu, care se oprea pentru o noapte la Cornul Luncii, unde avea o soră căsătorită. Ajuns acasă, și-a răcorit fața cu apă proaspătă de la fântână și ne-a oferit darurile pregătite cu grijă de la București. Cele mai multe erau jucăriile pentru surioara mea mai mică, Teodora. I le oferea pe rând, ținând-o pe genunchi în timp ce improviza diferite poezioare. Mama i-
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]