20,576 matches
-
tale deprinse să șoptească/ deprinse să umple potire/ pe mine mă descriau navigînd de-a lungul unei linii/ ce urca pe așchiile madrigalului, caligrafiind filosofal o distonie" (firul subțire al zilei ce se înfiorează de sine). Ca și: "din aceste rădăcini ce creșteau direct din pantera apei/ s-au desenat pe sine aripile mele, centrul și marginea poemului meu/ desfășurat la intrarea în portul Kalvaropolis ca un drog pentru cei rătăciți" (poem înainte de a mă înfiripa din bucurie). Negreșit, există aci
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
interioară, care se naște în suflet și una care se manifestă prin trup în lucrările lui fizice. Legătura dintre acestea este intrinsecă. Mai înainte de a fi curvie trupească sau de a se exterioriza, ea este curvie interioară cu gândul. La rădăcina declanșării acestor energii pe care le solicită și epuizează actul fizic al curviei, stă distrugerea, răvășirea și pustiirea sufletului.151 Mântuitorul Iisus Hristos, fiind și bun psiholog și cunoscând pericolul pe care-l reprezintă păcatul cu gândul, mai ales cel
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vorbit despre corupția din Suedia, iar într-un articol de la sfârșitul anului trecut, intitulat Cum a devenit țara asta o țară de escroci, ați cerut scriitorilor suedezi să se mobilizeze pentru a scrie despre cultura crimei economice care a prins rădăcini în Suedia. În România, nu știu dacă știți, corupția este un soi de sport național pe care guvernul "social-democrat" l-a ridicat pe culmile măiestriei. Nu credeți că orice exemplu de corupție european (în speță corupția din blonda Suedie) devine
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
de pornire îl constituie ingeniozitatea și hărnicia unui personaj complex. Calman Iacobi, un patriarh al clanului, implantat în structurile rurale atrase în procesele înnoitoare ale epocii. Destinele descendenților săi ilustrează, așa cum precizează autorul în nota sa introductivă, curentele ce prind rădăcini în Polonia - și nu numai în Polonia - spre sfârșitul veacului XIX: socialismul și naționalismul, sionismul și asimilaționismul, aspirația femeilor la drepturi politice, ateismul, slăbirea coeziunii familiei, amorul liber și chiar semnele incipiente ale fascismului. Miriam-Lieba, fiică a lui Calman Iacobi
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
află în memoria Cronicarului. Să vă urăm, dragi tovarăși și pretini, la mai mare! Fiindcă meritați. l VIA}A ROMÂNEASC| din ianuarie-februarie continuă publicarea jurnalului lui Mircea Ciobanu, nu doar emoționant ca document moral și psihologic, dar util pentru cunoașterea rădăcinilor operei literare și a proiectelor (unele abandonate) care-i umblau prin cap scriitorului. l Tot acolo, Radu Voinescu ne mai ia o dată prin surprindere susținînd că romanul istoric aparține de fapt și de drept literaturii de consum. Printre numele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
I. Philippide, filolog cu renume și academician, acribia abordărilor culturale. Deși criticii și istoricii literari reclamă o frustrantă lipsă de biografie, din puținele date cunoscute despre poet se pot reconstitui schelele "șantierului" în care s-a zămislit sobra sa personalitate. Rădăcinile i se trag din Miliés, de la poalele muntelui Pelion (Thessalia). Pe linie paternă este grec, stră-strănepot al unui Dimitrie Philippide, devenit călugăr sub numele de Daniil. Acesta scrie Istoria României și Geografia României, publicate la Leipzig în 1816, după ce se
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
catalogul Românii din Timoc, eveniment indispensabil pentru o mai bună cunoaștere și o comunicare mai profundă la nivel regional. Cei peste douăzeci de pictori de pe valea Timocului, mai exact din Bulgaria și din Serbia, care s-au reunit aici în virtutea rădăcinilor etnice comune sînt, în mod cert, artiști care aparțin spațiului artistic al țării lor, chiar dacă atributele majore ale limbajului sînt bunuri comune ale momentului în care trăim, iar perspectivele estetice sînt cele europene, în general. Dacă acești artiști sînt bulgari
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
elogiu adus înseși identității românești. Pictorul s-a simțit foarte bine în calitate de târgoviștean venit în București păstrând până la sfârșitul zilelor un atașament adânc pentru fermecătorul său oraș de origine, atât de încărcat de istorie, și o admirație reală pentru Capitală. Rădăcinile artistului se reflectă în alegerea subiectelor, ca și în felul în același timp ceremonios și afectuos cu care le tratează. Lecția pictorului Aurel Vasilescu este una de încredere în valorile perene, chiar dacă istoriografia de artă a fost nedreaptă cu el
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
fără stat particular. Dar, ca toate principiile, și acesta de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără-ndoială, însă destul de caracteristic pentru a merita să fie constatat.[...] În genere, statele au fost rezultatul necesar al societăților. Societatea a fost rădăcina vie din care a ieșit ca un rod specific statul; ea a fost temelia pe care el s-a clădit potrivit. Societățile s-au dezvoltat pe calea materială, morală și intelectuală, după aptitudinile și apucăturile lor de rasă, după condițiile
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
e și mai greu să adoarmă. Foamea și setea-i cuprind pe toți. Nu mai au nici apă, nici mâncare, nici n-au cum face rost și-asta dă naștere la frecvente certuri, certuri pe care Ulise le curmă din rădăcină: să n-audă o vorbă. Un sforăit. Orice zgomot i-ar putea alarma pe troieni asupra capcanei. Se ivesc zorile. Ziua trece, nu vine după ei nimeni. Ulise își ascunde nervozitatea. Ceilalți războinici, nu. Le e foame și, de câte ori se
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
aceluiași mesaj în mai multe feluri "și așa - și așa". Ați putut înțelege, încercînd să învățați româna, ceva mai mult din individualitatea țării și a oamenilor? C.H.: Lucrînd la roman, a fost ca și cînd mi-aș fi descoperit propriile rădăcini, ca și cînd (s-ar putea să sune deplasat dar așa este) aș fi avut și eu ceva românesc în mine, ca și cînd mama mea și bunicii, care au trăit o vreme în România, ar fi plantat în mine
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se confunda cu un obiect de muzeu. Mesajul întregii cărți cred că se poate restrânge în câteva cuvinte. Pulsațiile lirei grecești se aud și astăzi
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
ține partea arendașilor pe care îi absolvă de vreo vină. Nu avea cum ca tocmai în 1907 să se și fi scris deja adevăratul roman al răscoalei, de aceea criticul putea profetiza firesc cu o frază de așteptare: „Romanul cu rădăcini în mișcările sociale agrare rămâne să fie scris în viitor de vreo mână măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Ard în flăcări crengi uscate Și se prăbușesc prăpăd. Cît cu ochii pot străbate, Mai departe să tot văd! Chiar capela pică toată, Sub poveri de crengi arzînd. Șerpi, văpăile se-arată Pînă-n vîrfuri, rînd pe rînd. Trunchiurile găunoase Pînă-n rădăcini sînt scrum. - (Pauză lungă, cîntec.) Ce vedenii se-arătase Dus e pe vecie-acum. Mefisto (privind în jur) Dar ce? - ei unde au plecat cu toții? Minoră stirpe, ce m-ai prins în fapt! S-au înălțat la cer cu prada, hoții
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
din grabă și inconștiență întîlnirea cu el.// Să-l vezi pe omul care scria «gura ta rostește cu patru sute de trandafiri...», să-ți imaginezi că numai dacă l-ai fi atins, un cutremur magnetic ți-ar fi smuls ființa din rădăcini și apoi în clipa trezirii să redevii nou născutul care va ști în adevăr, înaintînd în viață să pună preț pe ea” (Un hipertext îndrăgostit). Aci intră și notele de lectură, cu implicarea, caldă moralmente, a mărturiei de sine: “Stărui
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
la ceasul...” Există câteva poeme, de o aceeași scurtisimă Întindere, care sunt calate pe o idee ce iradiază dintr-un cuvânt-embrion. Luăm câteva exemple: logosul, relevat biblic prin Cuvânt („Sfântă floare / de cais/ Înflorit În decembrie...// Nu urcăm noi / din rădăcinile pământului, / trunchiul și floarea legănând/ pruncul Cuvântului?... - Leagănul); geniul, cu trimitere directă la sculptorul Brâncuși („Brâncuși / trecea pe drum / supărat / că lovise / o piatră. / Și Piatra, / ridicându-se, / L-a Însoțit / toată viața”. - Piatra). Aș Încadra, fără rezerve, Într-o
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Al.G. Croitoru se consideră solidar cu strămoșii noștri daci, devenind astfel parte integratoare a unei suferințe milenare. Am În suita de argumente prepoziția „la” și reflexivul impersonal „Îți rupe (răsuflarea) / o zbatere de lut, / de marmură, / de ceva neștiut./ Rădăcinile Înnodate / de curgerea vremii / pe sub pământ, / pădurile lumii, poate / Încolăcite de vânt./ Câmpie de trupuri zvâcnind, / rupând aerul, / brațe repezinduse, / parcă țipând .// Vuietul acestui câmp, / mă Învăluie, mă doare.../ Și o clipă, mă cheamă / acolo-n vâltoare.” Dincolo de excerptele oferite
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Mediu, când scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinților Apostoli, sugerează că sunt “rădăcinile arhetipal religioase”, față de care trebuie să arătăm profund respect!......dar neexistând bună-credință și bunăvoință de Duh, re-integratoare Întru divin, nici până azi!) nu explorează hristicul implicit, ascuns sub exagerările “distructive”: de fapt, “demonismul (pretins!) al Morții” nu e altceva decât
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
aspectul regal Karl, devenit Kral, apoi Kra(i). Grai e sacerdotal, Krai este și regal. (...) KR se află În coroană, Krone, principiul dublei puteri, sacerdotale și regale Sefira supremă din Arborele Sephiroth, numită Kether, Înseamnă Coroană, in divinis. Legătura acestei rădăcini cu Graalul este vizibilă(...). Graalul conține Sângele Divin, deci numele Gruiu Sânger devine (...) Sangraal - Sânt Graal, Sangreal, adică Sânge Regal, dar și Sânge Real, indicând precis Prezența Reală a Divinității În Sângele Sfânt - s.n.(...). Graalul este adus de un Înger
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
Ion Horea Filă de jurnal Rămâi un timp și-așteaptă-n lenevire Ca un hotar, în abur, după ploaie, Neîncercat de legile pieirii, Supus doar altor patimi și îndemnuri Din rădăcini, din flori și din semințe - încă mai crezi că ultima răsplată A strigătului tău ar fi ecoul, Imaginând cum dealuri după dealuri Ar sta, în lutul lor să-l mai repete - Credeai că poți opri din destrămare Ceea ce-i dat
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/9049_a_10374]
-
exclamației „plasat iberic”, minat de un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În decriptarea simbolurilor, astfel de texte (corespondențe) se dezvăluie prin co-semantizare, observă tot Petru Ursache. Încît citatul/ tiparul folcloric
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
calea Pentru ca să-mi fie înger căzut Și înger urcând scara. Prin acest vis, dacă-l putem numi așa, Devenim suiș ce prin sine coboară, Coborârea fiindu-i cea mai înaltă devenire în lumea devastată în felul unui crin Tăiat de rădăcini și făcut dar unui sicriu; Acesta niciodată zăvorât de taină Ci deschizându-se către privirile Ascunse ale celor patru laturi de Dumnezeu. Prin ele cel ce intră iese, Iar cel ce iese e intrarea îngenuncherii mândre. Nimic mai sus, nimic
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/9179_a_10504]
-
măceșul răsărit aiurea din crăpăturile de ciment ale balconului de la opt mă mângîie/sfâșie cu spinii lui fragezi, își lasă ADN-ul în arter/venele mele, mă însămânțează de parc-aș fi solul fertil în care Tu însuți îți înfigi rădăcinile devoratoare!
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]
-
a oprit pe toți cu răspunsul cel drept: „De pământ are nevoie, ca să aibă unde-și pune gardul”. Era un Înțelept fără astâmpăr, voia să știe, să cunoască. Îl interesa mai ales Începutul neamului și al tuturor lucrurilor, obârșia lor, rădăcina istorică dătătoare de noblețe și demnitate. Istoricului Vasile A. Urechia, protectorul său, Îi scria la 24 martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
nu a fost zămislită să se Învârtă și care moarte nu a fost precedată de o naștere? 906. Ce vei culege din cioburile clipelor vieții tale sparte de Destin În fața morții? 907. Există timp sau trecere fără de moarte? 908. Care rădăcină a vieții nu a fost zămislită din sămânța trecerii și care sămânță a iubirii nu-și are rădăcina ei În moarte? 909. Lipsește te de orice În afară de iubire fiindcă oricât de inuman ar deveni Dumnezeu față de tine, atunci când vei Înțelege
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]