286 matches
-
structura taxelor (în prefețele din perioada comunistă obsesia fiscală era uneori scuzată prin deplîngerea orizontului îngust, "de clasă", al cronicarului-mare boier!). De la Neculce aflăm că Mihai-vodă "au scos văcărit, de i-au rămas blăstăm păn-acmu" (cap XXI), că Grigori-vodă "au rădicat țigănăritul și morăritul și prisăcăritul și cîrcimăritul" (cap. XXII), iar Costandin-vodă "di toamnă au scos văcărit și vădrărit tot odată, și di iarnă civerturi și hîrtii, iar di primăvară pogonărit și coniți" (cap. XXIII). Asupra imaginației actuale, termenii ieșiți din
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
Dragoș din Ardeal, de au sfătuit de l-au primit cu toți boierii, vornicii de oaste, și moșnenii ce au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de adevăruri crude, Sion zgîrie banii de aur pînă le iese arama: "Varlaam. Moldoveni de la ținutul Botoșani, de vreo 80 de ani rădicați la boierie; dar
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
țiitorul lor de socoteală, boierii lui Sion, cei mai mulți învrăjbiți cu spița lui, rămîn bătuți de vînturile care i-au adus și i-au dus de prin Moldova: "Elefter. Năpaste grecească și acesta Moldovei, venit în domnia lui Mihai vodă și rădicat la boierie." Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
care să lămurească numărul și circulația diminutivelor din această serie. în culegerea de poezii populare a lui Alecsandri, în balada Rada, apar Rădița ("Că-l vinde Rădița, / Rada crîșmărița") și Rădișoara ("Rado, Rădișoară"). Alături de Rădița, Răduța, Răduca poate sta și Rădica: o formă prea marcat populară pentru o poezie cultă, pentru o atmosferă stilizată. Vocala o are două avantaje: leagă numele, prin rădăcină, de familia lexicală a simbolicului rod - și marchează o pronunție "elegantă", "înaltă", care înnobilează diminutivul prea rural. Procesul
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
altele, de deschiderea vocalei u la o (deținot, iobire, minimol, coțitul, bozonar, oltima), dar în destul de multe cazuri și de transformarea ă / o (focut, fogodoiești, co): "Io cred c-o so-mi dea dromol...". E foarte posibil ca ipoteza Rada / Rădica / Rodica să fie contrazisă de informații care îmi lipsesc - privind alte surse sau alte variante onomastice vechi, populare și regionale. Mi se pare însă important să amintesc că etimologia numelui în chestiune nu e tocmai rezolvată...
Ipoteze onomastice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14823_a_16148]
-
îi era alături. - Nu te uita în gura lor, fata tatii dragă, că de ale lor sunt sătul. Da’ ce m-oi face eu că nu am stat destul cu tine? Of, lumina ochilor mei. Nici bine nu te-ai rădicat și iaca eu tre’ să plec. M’or vrea cei de dincolo mai devreme, s-or fi plictisit unul de altul și vor să mai schimbe o vorbă cu cineva de pe acasă. Ochii fetei dădură în lacrimi, obrajii păliră, inima
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Armata a IV-a, în capul căreia te găseai în momentul intrării noastre în acțiune, a fost condusă, cu bărbăție și hotărâre, din victorie în victorie, până-n inima Ardealului. Mai apoi, sub urgia nesfârșitelor străduinți de cotropire ale vrăjmașului, ai rădicat zăgaz neînvins pe vechiul hotar al Moldovei. Comandant al grupului de armată din Muntenia, grație minunatei forțe morale a domniei tale s a putut înscrie glorios în istoria noastră marea bătălie de pe Argeș și Neajlov-pildă de supraomenească încordare în preajma retragerei
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3108]
-
decât să participe poporul, în masa lui cea mai compactă, la serbarea numelui marelui domn și să-i depună închinările lui de aproape?!... Ei bine, amesticul arbitrar al guvernului a depărtat acea masă mare populară care era gata să se rădice spre a merge la Iași, a ținut în rezervă chiar și partea cea mai cu greutate a populațiunii ieșene și, în jurul statuei, pe lângă vreo trei sute de oficiali și oameni ai poliției bucureștene, aduși pe socoteala statului, n-a strălucit decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Da! Da’ nu ca matale... N-ai făcut la nimeni rău. Măi Măcriș! Tu îmi ascunzi ceva. Hai spune! Aș spune eu, da’ mi-i frică. De mine ți-i frică? Nu spuneai că?... Apoi aiștia... comuniștii... Când l-o rădicat pe părintele Amaicei ziceau că... Ce ziceau? Ziceau că „Mâine-poimâine terminăm noi și cu chiaburii!” Așa ziceau? Așa ziceau, bădie Costache. Și care-s chiaburii ceia? Ei! Parcă mata nu știi... Știu eu, dar voiam să-mi spui tu. Ia
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Aizic îi un jidan de treabă și că ne cunoaștem de când țineam dugheană... Că altfel... Noapte de noapte, lumina tremurătoare a farurilor mașinilor securității măturau omătul ulițelor satului... A doua zi, câte unul din săteni spunea șoptit: „Știi? L-o rădicat pe... ” „De ce?” „Cine să știe?” În noaptea aceea pornise o ninsoare ca de basm. Părea că odată cu fulgii, peste sat cobora o liniște sfântă... Părea numai... Hai la culcare, Costăchele! Îi târziu! Stai așa pe întuneric de atâta vreme!... Costăchel
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu cheltuiala sfinții sale și să rămâie dugheana la mănăstire pentru pomenirea sufletelor lor... Iar părintele egumenul ș-au făcut pomană și au cheltuit treizeci și unul lei și doozeci de parale. Și am dat acest zapis locului
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat, l-am adus la sapă de lemn, am scos untu din el și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârea, ca văzându-l ai săi, să nu se îndărăpteze și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde biruia alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, să rădica deasupra biruitorilor... Iară pre Ștefan vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca după un părinte al său... Ce după moartea lui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
este declarată neutră. Insulele situate în acest parcurs și la guri (Insula Șerpilor) precum și țărmurile râului sunt coprinse în această neutralitate. Prin urmare fortificațiunile ce se găsesc pe dânsele vor fi rase și nu va fi permis de a se rădica altele noi. Toate bastimentele de rezbel sunt excluse din partea sus-zisă a fluviului, afară de bastimentele ușoare destinate la poliția fluvială și la serviciul vămilor. Vasele staționare la guri sunt menținute, dară nu vor putea să se urce în susul fluviului mai departe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul când Majestatea-Sa a adresat căldurosul apel de unire a tutulor românilor împregiurul Coroanei Regatului, Regele a rădicat Coroana dasupra capului său și urări entuziaste și nesfârșite ale asistenților au salutat cuvintele Regale și mișcarea Regelui care însoțea aceste cuvinte. După aceasta Corpurile cari au adus Coroanele s-au retras, rămâind în sala Tronului II.PP.SS.LL
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
adevărurile sociale cele mai fundamentale, uită că progresul moral este libertatea și că progresul material este de a produce cât se poate mai ieftin, de-a pune pe om în stare bună și a-i crea timp de a-și rădica gândirea mai sus de mulțumiri materiale.” Ion Ghica 728. „Nu există pedeapsă mai grea ca obligația de a citi cărți moarte.” Liviu Rebreanu 729. „O carte e soarta acestei lumi, De noi nepricepută.” Șt. O. Iosif 730. „Adevărata esență a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
bunica Maria Ruba, născută la Pișcari În 1895. Iară cînd o tunat și o fulgerat de la altar și Măicuța Sfîntă s-o Înălțat și s-o uitat la credincioși de sus, din aer, am gîndit că nu m-oi mai rădica În veci de acolo!... Scena aceasta cu tunetele și cu fulgerele au descris-o mulți. Puhoi de lume se adunase Într-o seară În biserică. Dintr-odată, s-au pornit niște zigzaguri de lumini puternice și s-au auzit detunături
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-o dacă văzuse În confruntările televizate vreun Gruia ori vreun Novac. Nici unul, nici nu puteau să s-arate, doară ți am spus ce fac doctorii cu ei, da’ n-o fost nevoie de ala fel de oameni că s-o rădicat mulți, ca-n 1907. Am dreptate? Acolo, În casa din strada Engels, a trăit discretă, măruntă, slabă, lucidă, binevoitoare, pînă În primăvara lui 1998. În anii din urmă, cît de puțintică era, nu o mai țineau picioarele, puterile lor slăbiseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În satul ăla,la Cocora, îi arată Teofana casele care de-abia se vedeau în zare. —Apăi și noi mergem într-acolo. Vii cu noi? Ismaile, puradela merge la Cocora. O luăm până acolo? Ia-o, fă! Ia-o! —Hai, rădică-te, că mergi cu noi cu căruța. Țiganca o ajută să se ridice, o ia de mână, o urcă în căruță lângă ea și lângă Ismail. O, bată-te norocu’ că ești frumușică, spune Ismail când o vede. —Așa-i
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Vezi? Așa vrei să pățești și tu, că tot râvnești la cerceii ei? Inima mea sâmțăște când e ceva rău,că mi s-a zbătut mereu ochiu’ stâng de cum ați plecat, își face cruce peste ochiul cu pricina, Dedi. Ia rădică-te o țâră și pune capul în poală la mine să te dăscânte Dedi dă dăochi. O așează pe Prințesa cu capul în poală, suflă de trei ori peste fruntea fetei și își spune descântecul: Fugi izdate Blăstămate Nu izda
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
GLASUL DE PE TELEECRAN, ÎȘI FĂCU O ÎNSEMNARE CU ADRESA REALĂ ȘI O PUSE ÎNTR-UN PLIC, PE CARE-L ADRESĂ LUI PETER CADRON, SOCIETATEA METEOR, HOTELUL GANELA, ORAȘUL IMPERIAL \ A SE PREDA CU POȘTA DE PRÎNZ ÎN ZIUA DE ȘASE RĂDICĂ A DOUA ZI. ÎN ÎMPREJURĂRI NORMALE AR FI LUCRAT ÎMPREUNĂ CU ARSENALELE. ȚELURILE ACESTORA ERAU ÎN PRINCIPIU ȘI ALE LUI ȘI ERA MARE PĂCAT CĂ UN ÎNTREG CONSILIU SE LĂSASE ÎNSPĂIMÎNTAT DE UN SINGUR OM, ADICĂ EL. DAR AȘA SE ÎNTÎMPLASE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
ce se petrec pe lumea asta nu toate sunt frumoase și la locul lor. Mulți se poartă fără să știe de vreo lege. Așa a făcut și Vasilie Geanalău, care tocmai când împotriva lui Ștefăniță vodă (Lupu) „tâmplându-să a să rădica Constantin (Șerban) vodă cu oști ungurești și cu cazaci și au venit aici, în țară,...Și atuncia găsi și Vasilie Geanalăul vreme și prilej...și...au mărsu la vistiariul domnescu și a țărăi în Ocnă și au făcut mult jacu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Constantin Mihail Cehan Racoviță voievod dovedește acest lucru. În acest hrisov vodă spune că cei doi frați „s-au arătat cu vrednici slujbe...la apa haznalelor, asemine și la multi lucruri ce au făcut domniia mea, cînd s-au rădicat curtea domnească și firideul dispre doamna, iată dară că, pentru slujba ce-au slujit, m-am milostivit...și i-am miluit cu o bucată de loc...care este dinainte porții mănăstirii Tri Sfetitelor , piste podul gospod al Uliții cei Mare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la polcul lui Cantimir, au mai adunat la steagul lui pre câțiva nebuni,...care-i nu numai c au rădicat sabiia asupra stăpânilor noștri și cu podgheaz împreună cu alții au vinit asupra noastră să ne gonească,...jăcuind pe pământeni și muncindu-i...De s-ar fi potrivit stăpânii noștri sau noi de n-am fi păzit lucrurile cu mare chiverniseală
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Vodă, mulți în robia tătarilor și la noi au căzut și mulți au perit. Iar trupurile celor periți, le-au strănsu împreună cu a-l lui Franz căpitanul unde muri la acest sat. Peste trupurile lor am făcut și s-a rădicat și această sfântă cruce, care însă și de piatră și boltită o am acoperit, precum să vede lângă movilă, ca să fie de pomenire și la acești boeri care s-au întâmplat: Darie Donici vel dvornic den Țara de gios, Gavriil
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]