333 matches
-
întrebă moș Costache, intrigat, după câteva insinuări de soiul acesta. - Vreau și eu o mulțumire cât de cât, acolo, cum să zic, dacă nu altceva, să mă treci la testament. Bătrânul recăpătă nervurile de foaie de varză pe frunte și răguși complet: - Ce testament? Eu nu fac nici un testament! N-am nimicde lăsat! Ce testament? N-am murit încă! - Nu trebuie să te superi, am zis și eu așa, știu eu cădumneata ești un om bun. Moș Costache, îngrijorat și așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu măsură. - Ninge al dracului, observă părintele anexă, mi-a intratzăpada și-n gură. N-a mai nins așa de-acum cincisprezece ani, din 1895, când a viscolit în noiembrie. Se vede că și-a vârât dracu coada, să mă răgușească pe mine! - Bre, cuvioase, îl mustră, cu prefăcută indignare, părintele titular, ți-am spus să nu mai pomenești pe ucigă-l-crucea. Ce păcatele, doar ești preot bătrîn! Doar atâta iertare să ai pe lângă Domnul milostiv. G. Călinescu Stănică deveni provocător: - Așa
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stați, se rățoi starostele și ceru slugilor să le pună dinainte. Pe la cinci după masă, erau chiauni. Afară se mai luminase. Stătuse și ploaia. Hangiul deschise ușile și aerul rece pătrunse înăuntru. Dumitru tot mai bătea coardele țambalului și Mitică răgușise: Ia dă drumul, fă nevastă, C-afară plouă și varsă, Și-am scăpat de la pedeapsă... zicea buzatul, și Anghel, gata cu arcușul în paharul Stăpânului, să-i ia piuitul. Bozoncea băgă mîna-n nădragi și scoase sutele. O dată se însuflețiră balaoacheșii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindecă râia și gălbeaza! Omoară căpușa în găoacea ei?Nu te zgu", cumetre! Răgușea. Țăranii, neîncrezători. Le-ar fi trebuit praful străinului, că-i sugeau lighioanele, dar de unde să știe ei că e bun? În cele din urmă, caramangiul înșfăca pe câte unu! și-i punea în mină un cornet făcut la iuțeală de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fără margini tuturora, m-aș risipi de bucurie în văzul celorlalți, mi-aș consuma toată energia pentru a face comunicabilă starea mea de fericire, preaplinul meu încîntător și debordant. N-aș regreta dacă după o astfel de risipire vocea ar răguși, ochii ar orbi și mersul s-ar împletici, n-aș regreta dacă funcțiile și posibilitățile organelor s-ar epuiza și focul din mine și-ar încetini pâlpâirile. Dacă există fericire în lume, ea trebuie comunicată. Sau oamenii cu adevărat fericiți
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sticlele. Din când în când treceai pe lângă vro fereastră cu perdelele roșii, unde în semiântuneric se zărea câte o femeie... Pe ici, pe colea vedeam pe câte - un romanțios ce trecea fluierând sau câte - un om beat, care-n-dată ce chiuia răgușit lângă ferestrele prostituțiunei, femeia spoită ce sta în sticlă aprindea un chibrit spre a-și arăta fața sa unsă din gros și {EminescuOpVII 178} sânul său veșted și gol -poate ultimul mijloc de-a sufoca dorinți murdare în piepturi stârpite
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fețe frivole * spoite gros cu roșu, căci urâciunea morții nu consistă în ea însăși, ci totdeuna în simulațiunea vieții. [, Juni cu corpuri slabe"] 2257 Juni cu corpuri slabe, cu suflete stoarse trec pe sub ferestre roșii - și e destul un sunet răgușit din partea lor ca să vezi aprinzîndu-se un chibrit la [a] cărui lumină zărești o față spoită, ca o mască rânjind o desfrânare absurdă, grețoasă. {EminescuOpVII 228} SOFIA - DOCHIA [" Din surâsul său un surâs sunt "] 2255 [din su]rîsul său un surâs
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nimic [din] acel murmur misterios si tânguitor de roi. 2. Când se trezi a doua zi văzu că era târziu seara, iar niște prieteni de-ai lui jucau cărți la o masă. El dete "bună seară" c-un glas cam răgușit și ei deodată răsăriră toți și se uitară uimiți unul la altul. Numai unul, care era mai obraznic dintre ei, Alexandru, zise: - Măi hoțule! stai acolo și dormi, doar n-ai poftă să ne strici landsquenetul. Ceilalți începură a râde
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cel mai înalt grad... în vecii vecilor... niciodată, haha. (cântăreața plânge în hohote, pianista rânjește răutăcios) MECENA: Liniște, acum trebuie să deviem totul, rogu-vă frumos, să lăsăm să răsune, trebuie să putem să lăsăm să răsune muzica din gâtlejele răgușite de doliu. Noi voiam chiar azi să ne scoatem din restaurantețimea Graz-ului. Azi Graz-ul trebuie să poată să nu-l doară nimic. Astăzi e valabil imboldul cel de jos al șteimarchezului. Azi percutoarele or să fie instalate în vată. O
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
existentă la „melancolici” (melancholikoi). Dar ce s-a Întâmplat de fapt cu Pythia? Cu ocazia unei consultații, victima nu reacționase decât foarte greu la aspersiuni, silită de preoți. Pythia Însăși nu coboară În manteion decât cu „adâncă amărăciune”; glasul Îi răgușește 3, trupul și sufletul i se umplu de un „duh mut și rău” („allalou kai kakou pneumatos”)4, iese, În sfârșit, din sanctuar „cu totul răvășită” (ektarachtheisa), slobozind un țipăt „ciudat și Înfricoșător”, se aruncă la pământ fără cunoștință, punându
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care nu știuse că-l purtase în mână tot orașul, căpătă contururi precise, definite, era cuțitul pe care-l pusese în buzunar după ce tăiase salamul. Oare când îl scosese din buzunar... De undeva de departe se auzi un glas gros, răgușit de tutun și băutură: „Hai bă Crăcană, vino cu calul, ce dracu’ faci mă, că a trecut de miezul nopții”. Era Pascu șeful gunoierilor care-l striga și pe el la treabă. Mai murmură odată ca pentru cineva pitit în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
noapte prin cimitir. Ocoli precaut un stâlp de beton frânt de la jumătate, care mai păstra încă un ghem de fire încolăcite din vechea rețea electrică a satului. De undeva din față și cam într-o latură, se auzi un lătrat răgușit de câine, care pentru el răsună ca dangătul clopotului unei așezări pentru un rătăcit într-o pădure nesfârșită. Se abătu spre partea de unde se auzea lătratul, știind acum precis că doar acolo ar putea să fie locuința celui pe care
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să vibreze semiobscuritatea din odaia ceea mică a cantonului de cale ferată. Ridică receptorul, dădu cu o mișcare moale o șuviță rebelă pe după ureche, apoi fără să-l apropie de lobul urechii, ascultă cu atenție ceea ce-i spunea o voce răgușită de la stația alăturată. Răspunse tot așa tărăgănat că pasajul este înfundat complet, că plugul de zăpadă despre care de vreo cinci ore se tot zvonește că va veni, nu a apărut încă și că nu are nici un chef să asculte
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
legătura; lungă; lungime; măr; mărgele; metal; mic; migdale; mișcare; mîine; mînă; mobil; mobilitate; nas; nepăsare; nume; ochi; organism; pană; papion; parc; parfum; parte; pasăre; de pasăre; pastilă; păr; pelican; pernă; persoană; picior; piele întinsă; plăpînd; porc; prelungire; radieră; răcit; răgușeală; răgușit; răsucit; rău; rece; rotund; sabie; salivă; scund; sec; semne; simț; sorb; spînzura; spînzurat; spînzurătoare; stabilitate; de sticlă; strangulat; strîmb; strop; a sufoca; suport pentru bijuterii; susținător; susține; susține-l; șarpe; șeful; tandrețe; tăiat; tiroidă; trecere; trompă; trud; tuse; umăr; usturime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
scaldă în colbul lui."281 Una dintre păsările cele mai iubite este cucul care face pact cu timpul, cântând între echinocțiul de primăvară și solstițiul de vară, între Blagoviștenie și Sânziene când se îneacă cu orz sau mănâncă cireșe și răgușește, nemaiputând cânta: "Legea ta de cuc balan, / Te-am nămit să-mi cânți un an, / Tu ai simțit a Sânziene / Și ți-ai vârât pliscu-n pene."282 Așteptarea anuală a cucului presupune o anumită pregătire ritualică, menită să înfrunte cântecul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
prefăcut în cuci. Se crede că cucul de la Sînziene se preface în uliu pînă la Bunavestire, cînd devine iar cuc. Se crede că cucul cîntă numai pînă la Sînziene, fiindcă atunci mănîncă vișine, cireșe sau gră unțe de orz și răgușește. Cînd cîntă cucul, el cîntă numai pînă aproape de Sf. Petru și apoi stîmpește* de a mai cînta, că Sf. Petrea caută să-l prindă, căci cucul i-a furat calul lui Sf. Petrea. Dacă cucul cîntă după Sînziene sau noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe unde sînt ape - vor urla lupii vrăjmaș la deal e semn sigur de viituri mari de ape. Cînd, mergînd noaptea ori ziua pe căi lăturalnice, te vede lupul fără ca tu să-l vezi pe el, a doua zi vei răguși. în Filipi să nu dai împrumut sau cenușa afară, că ți mănîncă lupii vitele. Să nu mături ograda sărbătoarea, că-i rău de lup. La 16 ianuar, ziua Apostolului Petru [închinarea cinstitului lanț al Sf. Petru], să nu lucri, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu ai organele gustative pregătite pentru versiunea franceză (cosmopolitană) am realizat una asezonată cu puțină sare națională din epoca în care a fost inventat acel medicament care i-a ajutat pe români să-și strige iubirea de conducător fără a răguși. Imn bucuriei naționale de partid Totu-i surâs E strălucire Lumea e blândă Și toți românii se iubesc De parc'ar fi surori Toți maiștrii-i leagănă-n uzine Pe bravii muncitori fruntași Ce strălucire, dragi tovarăși Și fericire! Îngrămădite
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
făceau un vuiet ș-o larmă, și se auzeau bolovanii prăbușindu-se, de gândeam că are să se surpe tot muntele. Atunci, îngroziți, asudați de frică, plecarăm în grabă să ieșim. Și, cum fugeam, auzirăm deodată un glas strigând aspru și răgușit: "Hocmane! Hocmane!"". Ducându-se în grabă la hocman și amenințând cu boicotarea lucrului, acesta îi ironizează, crezându-i lași. Spre a le demonstra că nu au de ce să se teamă, hocmanul "luă ciocanul și sfredelul [...], se apropie de stâncă și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
întreaga haită s-a prăbușit asupra îndrăznețului. Zadarnic vocea lui cutremura temeliile nopții, zadarnic biciul plesnea ca bubuiturile de armă. L-a văzut lipindu-se poltron de zid; mâna, mecanic, împărțea lovituri în dreapta și-n stânga, dar răgetul lui a răgușit și s-a transformat în dureroase strigăte de ajutor". Cu toate că este salvat, în cele din urmă, de slugi, cel asaltat nu-și revine din șoc: "Zadarnic încerca să-și țină dreaptă șira spinării și zadarnic vrea ca pasul să nu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
iată că nici „energica” E. Zelinescu n-a scăpat de criticile „camara zilor de luptă”. Până a ajunge la acest conflict, trebuie musai să precizăm faptul că activiștii de partid de atunci nu-și uscau gura de pomană și nu răgușeau pe la „meetinguri” pe gratis. Dovadă stă procesul verbal de ședință încheiat la data de 13 decembrie 1944, din care rezultă că s-a format un nou comitet de conducere pe oraș, dar în care s-au discutat și alte probleme
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aduceți aminte, în perioada evenimentelor din Cehoslovacia, când Ceaușescu era naționalist și spunea că nu vom permite ca pe teritoriul României să vină trupe străine, a avut un foarte mare succes. Eram profesor la Dorohoi. Vreau să vă spun că răgușisem strigând "Ceaușescu", tocmai pentru că reușise să trezească în mine un patriotism foarte puternic. Era un sentiment sincer, pe care nu credeam că-l am. Și nu vă imputați asemenea sentimente? Ele pot părea astăzi destul de dezavantajoase... Nu, pentru acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o asemenea excursie ne-a făcut excesiv de voioși, încât cântam toți trei, erau mai degrabă niște urlete, de parcă ne împungea cineva cu un ac în fund. Tarzan „cânta” cel mai tare și foarte fals; și am tot urlat până am răgușit. Atunci s-a lăsat liniștea, dar nu pentru mult timp, pentru că am început cu bancurile. Zambilica se zguduia de hohotele noastre de râs. Am ajuns cu bine la Galați. La intrarea pe platforma bacului era o aglomerație de mașini de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
arde de grija măriei tale. De altfel, dacă ar fi fost adevărat, până să ajungă scrisoarea, ar fi ajuns și bumbașirul 39, vreau să spun executorul poruncii sultanului, ar fi aflat și doamna Bălașa și ar fi trimis domnia sa vestea, răgușit replică stolnicul Cantacuzino. Marele logofăt, auzindu-l pe tatăl său, împături hârtia, după ce mirat văzuse pe ea data la care fusese scrisă. Vodă tocmai îi urmărea gesturile și reacțiile, așa că întinse mâna după scrisoare. Când logofătul i-a dat-o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
tune și să fulgere la masă împotriva lui Camilar, care lipsea. Îi disprețuiam. După ce scrisese despre debutul meu două cronici rele, una în Flacăra și alta în România liberă sub pseudonim, m-am dus la redacție să-l cunosc. Era răgușit, dar totuși striga la mine, așa răgușit cum era, că știu eu de ce era el așa de răgușit? Nu, i-am spus. Păi pentru că el nu stă ,ca mine în București, a reluat el, chiar atunci se întorcea de la Agnita-Botorca
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]