706 matches
-
silit, de către miri și de alte rubedenii, să abdice, de la planul său inițial, datorită căruia se și... vorba aia... prin parc. Același socru, cum apăru În mulțime, tot așa, și dispăru, din ea. A revenit, În fuga mare, la spital. Răniții erau bine. Bine, vine vorba. Nu se mai văicăreau, ci, doar, gemeau, Înfundat, din când În când. Îi liniști: să țineți minte ce mi-ați promis. Da. Vom ține minte. Că eu am să vă vizitez, În fiecare zi, cât
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
datorat psihozei și intoxicării cu ideea prezenței teroriștilor considerați a fi omniscienți, omnipotenți, putându-se travesti în fel și chip și păcălind populația, la Timișoara s-a speculat obsedant pe ideea că membri ai forțelor de represiune, care au interogat răniții din primele zile ale insurecției, ar fi fost cei care i-ar fi lichidat pe câțiva dintre aceștia, moartea lor în afara oricărui pericol fiind altfel inexplicabilă. Ceea ce s-a întâmplat la Timișoara în perioada 16-20 decembrie (când orașul de pe Bega
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
USLA, 1999) afirmă că identificările „securiști=teroriști” au avut un caracter diversionist. Filip dă exemplul uslașilor uciși în condiții confuze în fața MApN, ale căror cadavre au fost lăsate în stradă și profanate (mai târziu, respectivii uslași au fost declarați eroi!); răniții care au supraviețuit au fost, la rândul lor, arestați, maltratați și umiliți. În acest caz este incriminat faptul că „fabrica” relativ oficială de teroriști specula lichidarea din greșeală (sau intenționată) a unor ofițeri, ale căror cadavre puteau fi mai apoi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
etapizează prestația acesteia după cum urmează: 1) 16-22 decembrie, când Armata a fost la ordinele lui Ceaușescu; și 2) 22-31 decembrie, când Armata s-a alăturat revoluționarilor și poporului. Pentru a doua etapă sunt prezentați ca argumente palpabile morții (221) și răniții (633) revoluției proveniți din rândul militarilor. Autorii afirmă că, în general, liderii Armatei au împiedicat participarea unităților militare la reprimarea violentă a mulțimii, evitând un conflict direct între militari și manifestanți; militarii ar fi ripostat doar atunci când au fost provocați
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
erau neînarmați, gestul lor fiind acela de a-și dezveli pieptul spre a fi împușcați; iar militarii au tras, nu în aer, ci direct în manifestanți, după cum indică nu doar albumul cu fotografii publicat în 1990, ci și morții și răniții proveniți din acțiunea respectivă. Pentru cazul capitalei, lucrarea Armata română în revoluția din decembrie 1989 susține că violențele împotriva protestatarilor bucureșteni din după-amiaza zilei de 21 decembrie și noaptea de 21 spre 22 decembrie nu s-au datorat Armatei, ci
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
că din Craiova, București și alte orașe a României s-au trimis apeluri secrete și s-au făcut încercări pe lângă mai multe dame române din patria noastră ca să înființeze aici comitete și să înceapă colecte de bani și scamă pentru răniții armatei române. Ceea ce afirmăm este faptă pozitivă și știm încă despre mai multe dame române că au respins cu rezoluțiune acea provocare, acum însă avem în mâni un apel subscris de comitetul constituit sub președința Iuditei Măcelariu (aici comunică numele
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cari fugeau din valea Aleșgardului de atrocitățile bașibuzucilor și kurzilor. Aceasta însă, întîrziind mișcarea colonei, au făcut cu putință ca infanteria turcească să atace a[r]ričre-garda rusească; de aceea generalul Tergusakof se hotărî întîi să aducă în siguranță bolnavii, răniții și emigranții, spre care scop el a mers spre Igdir, de unde în urmă abia s-au îndreptat spre Baiazid. Din Constantinopole se vestește că, în urma retragerii rușilor spre Alexandropol, Mouktar Pașa au intrat în Kars, va să zică și-au reocupat pozițiile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în nota informativă nr. 150 din 19 iulie 1941 a Prefecturii Poliției Capitalei. Se remarca faptul că în București „mișună o serie întreagă de agenți sovietici și maghiari care, întovărășindu-se cu diverse femei, cutreieră zilnic spitalele unde se află răniții de pe front, sub pretextul că sunt oameni milostivi, aducând merinde sau daruri. În realitate acești spioni caută să iscodească pe răniți asupra acțiunilor militare ale armatei româno-germane, date pe care le comunică apoi serviciilor respective de spionaj”. IV. 2. e
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în izmene, alerga și se zben guia cu copiii țăranilor, așa că lui i se potrivește numele Gene ralul izmană.ʺ După ce sunt descrise cele zece războaie ale lui Suvorov, din care în multe a fost înfrânt, și și-a părăsit răniții, fugind peste munți, dar de fiecare dată „senilul comandant de oști, bolnav fizic și mintal, încerca s o facă pe cocoș ulʺ, iar stăpânii îl încărcau cu decorații, „mângâindu-i neputințeleʺ, iar lor conservându-și viitorul istoric, i au rămas
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
musafirul nu murise din pricina rănii, ci că fusese lovit când răniți mai puteau fi scoși din Vukovar. Când sârbii blocaseră și poteca, nimeni nu mai putuse ieși din orașul Încercuit. Și, la căderea lui, toți prizonierii mobilizabili fuseseră uciși. Inclusiv răniții, scoși din spital, omorâți cu focuri de armă și zvârliți În uriașe gropi comune. Auzind vorba „noroc”, celălalt l-a privit ciudat pe Faulques. Și a continuat s-o facă. La urmă, a pus paharul pe masă și a mai
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
hăituirea celor care par mai slabi sau mai speriați. Pentru a ilustra, starurile fotbalistice care sunt ovaționate din toată inima de către fani au parte de o cu totul altă primire după ce s-au împiedicat de minge și au pierdut meciul. „Răniții” din orice grup trebuie să-și creeze singuri, sau să ceară sprijin altora (poate managerului de resurse umane) pentru a-și ridica un scut de protecție care să nu îi transforme în calul de bătaie al glumelor de la birou sau
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
supraviețuiește multă vreme...". Robert Musil, Hârtia de prins muște În acest text, care deschide Operele pre-postume, Musil descrie cu o precizie de entomolog interminabila agonie a muștelor prinse în capcana hârtiei cu lipici, un câmp de luptă miniatural, unde morții, răniții și muribunzii nu sunt cai și oameni (soldați), ci muște muște dintr-acelea "mizerabile" care pun stăpânire vara pe apartamentele noastre și ne otrăvesc viața. Doar un artist ar putea fi interesat de muște, s-ar putea emoționa în fața morții
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
îngrijiți, uneori chiar înmormântați la fel. Fiecare cal își are numărul lui de înmatriculare, marcat cu fierul pe copită, precum și tatuajul cu însemnul regimentului, sus, pe crupa dreaptă. Născut în 1911, câinele Gaillac ("Gaillac, ciobănesc francez, recuperator"), dresat să localizeze răniții pe câmpul de luptă și să-și conducă stăpânul la ei, deține o adevărată carte de identitate care menționează că ține de "secția de infirmierie militară"; Nancy, gazela springbok, mascotă a regimentului 4 de infanterie, avea să fie înmormântată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
ale adversarilor. Au fost făcuți 500 de prizonieri germani și a fost capturată o mare cantitate de arme și material de război. "A fost o bătălie bine organizată și victorioasă. Era o atmosferă de victorie. Toată lumea mergea cu fruntea sus. Răniții erau cu surâsul pe buze." Istoricul diviziei germane Blumm, divizie care apăra capul de pod, descrie aspecte ale înfrângerii suferite, spaima teribilă de tancuri care i-a cuprins pe soldații germani. În zilele de 28 și 29 mai 1940, o
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
puzderie de păduchi, care cu timpul au adus tifosul exantematic, din care cauză au murit din fiecare casă câte unul sau doi din familie, rămânând mulți copii orfani sau unele case pustii. Treceau prin satul nostru divizie după divizie, unde răniții erau vindecați, iar soldații instruiți de ofițerii francezi și apoi trimiși pe front. (...) În acest timp, rămânea mult pământ neînsămânțat, de aceea s-a pus armată ca să are și să ajute la munca câmpului; în schimb, ni se rechiziționa o
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
marilor grozăvii descoperite la această unitate sanitară: „...Spitalul este într’un hal de nedescris. Instrumentele, personalul și fondurile evacuate. Medicul Șef și medicii curanți au dezertat dela datorie lăsând în spital soldați români răniți (subl.ns.), iar bolnavii contagioși și răniții civili dela bombardament (subl.ns.) au fost lăsați în voia soartei. Răniții militari români și sovietici și populația civilă soseau fără întrerupere pentru asistență. Multe cadavre părăsite. Răniții nu aveau alimente și nu aveau rufe”. Desigur, pentru îndepărtarea acestei mari
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
lăsând în spital soldați români răniți (subl.ns.), iar bolnavii contagioși și răniții civili dela bombardament (subl.ns.) au fost lăsați în voia soartei. Răniții militari români și sovietici și populația civilă soseau fără întrerupere pentru asistență. Multe cadavre părăsite. Răniții nu aveau alimente și nu aveau rufe”. Desigur, pentru îndepărtarea acestei mari mizerii, primarul a apelat din nou la sprijinul populației: „...am ajutat cu sute de oameni la curățirea Spitalului și îngroparea cadavrelor”. Se pare că grosul materialelor fusese evacuat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
legea Invalizilor, Orfanilor și Veteranilor de Război (I.O.V.R.ă. Conform prevederilor acestei legi „comunele urbane erau autorizate să vândă din domeniul comunal loturi de casă, plătibile în rate, pe termen de 20 ani, către invalizii, orfanii, văduvele și răniții de război, dar și către funcționarii comunali, județeni sau ai statului, cu condiția ca aceștia să nu aibă nicio proprietate imobilă urbană”. Cartierul și parcul urmau să fie amenajate pe terenul situat în spatele Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, elementele principale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
s’au mai dus că soldații ce erau acolo au tras focuri și au căzut câțiva răniți și morți (subl.ns.) și eu văzând aceasta (subl.ns.) m’am dus acasă”. Oare țăranul Vasile Roman chiar a văzut morții și răniții, sau numai a auzit că s-ar fi întâmplat asemenea grozăvie? Mai probabil ar fi că aceste zvonuri erau aruncate asupra oamenilor de către oficiali sau jandarmi pentru a-i speria și a-i determina pe „răsculați” să o șteargă spre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pentru armata română în reorganizare jumătatea de nord a Moldovei dintre Prut și Siret; de fapt, abia o treime din teritoriul Moldovei. În acest colțișor de țară s-au îngrămădit frânturile de armate scăpate din dezastru, părțile sedentare ale armatei, răniții scăpați de la inamic și evacuați în Moldova - peste 20.000 - contingentele tinere (1917-18-1920) evacuate și nerecrutate încă, prizonierii, internații inamici și toată populația civilă plecată în băjenie dinaintea invaziei, cu carele, bagajele și vitele lor. Această populație pribeagă, obosită de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
prizonierii ruși, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca nouă pierderi. În regiunea Mării de Azov, trupele noastre, retrăgându se temporar, și-au lăsat câțiva ofițeri și soldați răniți pe loc. Când au reluat înaintarea și-au regăsit răniții mutilați îngrozitor. Oameni care puteau fi salvați și-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice. Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul și urechile. Îți dai Domnule Filderman seama de spectacol? Te îngrozești? Te înduioșezi? Te
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
-n creștet.” („Mâinile mamei”) Cuvântul „mama” dobândește o forță nebănuită, o importanță covârșitoare, fără el lumea însăși nu-și cunoaște cursul firesc: „Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl șoptesc. Muții îl gândesc. Fricoșii îl strigă. Orfanii îl lacrimă. Răniții îl cheamă. Iar ceilalți îl uită. O, Mamă! O, Mamă!” („Cuvântul Mama”) Poetul ajunge să sintetizeze respectul și prețuirea față de principiul matern deosebit de sugestiv: „Mamă,/ Tu ești patria mea!” (în poezia „Mamă, tu ești...”) Mama apare ca un simbol al
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
aglomerarea populației în clădiri subterane și pivnițe, creșterea vertiginoasă a numărului răniților și morților au constituit factori favorizanți ai holerei și tifosului exantematic. Bombardamentul din 6 iulie 1849 a incendiat spitalul civil și al mezocordienilor, aducând pagube și spitalului militar. Răniții și bolnavii au fost evacuați în subsolurile clădirilor cu două etaje și în imobilul liceului piarist, unde, din cauza lipsei de instalații igienico-sanitare, s-a amplificat epidemia de holeră. Din 22 iulie, situația sanitară a devenit critică prin creșterea accentuată a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sî țâni agațat di ceri! Minuni dumnezăiascî nu alta!” -Și timpul a trecut pe nesimțite... De la tiparnița existentă aici prin 1682, care tipărea cărți grecești, la zborul aeroplanului deasupra ei și în cele din urmă la destinația de spital pentru răniții de pe front, dată în 1916... la fața luminoasă de astăzi s-au scurs cam vreo 327 de ani! Ne-am cam aprins, dragă ieșene, dar să nu uităm pentru ce ne-am adunat totuși... Nu știu dacă îți spun o
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de gară. Din anul 1922 elevii din satul Bănești nu mai urmează cursurile în alt sat având propria școală. Căminul Cultural a avut o activitate rodnică în perioada războiului, aici s-a format Crucea Roșie cu scopul de-a ajuta răniții și soldații care treceau prin gara Verești, precum și pentru strângerea de ajutoare pentru răniții din Botoșani. Aici s-a format și un "ajutor mutual" cu scopul de ajutor reciproc. Obiceiuri de anul nou Sărbătorile de iarnă aduc cu ele miracolul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]