309 matches
-
plasă albă și aștepta să vină ceilalți s-o ia. Dar odată un grup de copii a rămas lîngă ușa de la intrare, voiau să mai joace puțin. Era interzis să joci În curtea cea mică, fiindcă aici se aflau trandafirii răsădiți de maica stareță și apoi erau foarte multe ferestre. Totuși Arzubiaga scoase mingea și dădu o pasă laterală, Martinto o ridică pe vîrful pantofului și o trimise cu capul spre Julius, care, la rîndul lui, i-o pasă lui Del
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de o liniște și o bucurie pe care nu o întâlnim în altă parte. De aici lumea e mai bună, zilele mai frumoase, iar viața mai ușoară. Mulțumim Mănăstirii Secu. Andrei și Petruța 11 aprilie 2009 Liniștea sufletului mi-a răsădit o nouă speranță în suflet. Într-adevăr Dumnezeu este aici ! Îmi este dor de vremurile în care în fiecare zi știam că Dumnezeu mă ține în brațe ! Claudia T. Am plecat de la Iași plini de neliniște și cu mult zgomot
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Curgă-ți sângele pârău, Iar dacă ți-a merge bine Pice carnea de pe tine, Ș-atunci să gândești în tine Că-i blestemul de la mine. Și-o să te ajungă dor Că ți-am fost cândva odor. Leagă-ți doru-n băsmăluță, Răsădește-n grădinuță Ca să crească - un merișor Și mâncând să-ți fie - ușor. 345 Frunză verde, frunzuliță, O tânără copiliță, Mândră ca o garofiță Cu ochii la cer cătând, Din gură șoptea grăind: - Jură, jură, jură, soare, Jurați, stele lucitoare, Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au pornit s-o vadă în pustietatea ei și ea l-a rugat să-i boteze copilul, și i-au pus numele Vasilie - finul lui Dumnezeu. Așa cât creștea altu-ntr-un an, el creștea într-o zi. Și D-zeu a răsădit un copac și i-a spus mamei, când a pute cuprinde copacul să-l scoată din pământ cu rădăcini, cu crenge cu tot, atunci să-i dee drumu să se ducă să se răsplătească de dracul. Și copacul cela în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
îmbrânceau exact ca porcii aceia de care m-am trezit înconjurat într-o dimineață. Nicicând nu m-am simțit atât de nefolositor ca în călătoria asta. Mă gândeam: acum mă opresc aici, îi învăț pe acești puștani să citească și răsădesc în ei ardoarea curiozității și a cunoașterii, dar imediat după aceea renunțam la idee. Unul din copii a vrut să atingă cartea, după care m-a întrebat la ce folosește. Știe cineva dintre voi să-mi spună la ce e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
15 ha la fosta C.A.P. Pomicultura s-a dezvoltat mai cu seamă în vatra satului, în grădinile din jurul caselor și în siliștile intravilane. Se cultivau pruni, nuci, meri, gutui, cireși, zarzări, avrami, corcoduși, pruni. Pentru plantare, se foloseau puieți răsădiți din rădăcinile pomilor ajunși la rod. Pericolul principal pentru livezi îl constituie brumele târzii de primăvară, datorită cărora nucii, cireșii și prunii cad, an de an, victime brumei. Merii dețin o pondere de 12 % din totalul pomilor fructiferi din comună
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spre mine, pierdut cu privirea înspre o culme muntoasă la baza căreia e un lac mare. Dinspre poiana apropiată triluri de privighetori îmi încântă auzul ... Mi-ești atât de dragă și atât de aproape ! Sunt, oare, un câștigător dacă am răsădit tot sufletul și toate gândurile mele posibile în locul celui al tău pe care-l port mereu ca pe o grădină dumnezeiască de flori și miresme ? Mereu încerc sa-ți spun că ți-am dat absolut tot sufletul meu, toată simțirea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Bica Ionesi (născută Cehan) în cartea amintită mai sus, fără alte comentarii. Arborele genealogic Cehan e prea stufos pentru a putea ajunge la rădăcină dar o rămurică din el, sigur a răsărit și din pământul Curseștilor și Dan Răvaru a răsădit-o în „Cartea întâi a Racovei”, fără alte comentarii. Asta nu înseamnă că tăcerea lui n u vo rbește! Dar nu numai el a plantat butași cehănești pe ogorul literelor. A făcut-o și soțul Bicăi Cehan - Liviu Ionesi, membru
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
morcov; motiv; munci; ca musca-n lapte; muzică; nasol; neajuns; nimic; oameni; obscen; pantaloni; papuci; parcare; păcate; în pămînt; pătrunde; pe gît; penetrează; picioarele; pierde; pierdere; pîine; pîinea; portofel; prinde; în priză; proteja; a pune; pungă; în pungă; putere; răbdare; răsădit; repede; saci; sare; satul; sădi; săgeată; săpa; sărac; scandal; sertar; sobă; somn; spaimă; spațiu; în sperieți; suplimenta; sustrage; școală; și; șir; șoc; știre; tot; trage tare; trimite; tupeu; ține; umple; a umple; umplea; umplere; uni; urca; urît; ușor; verb; vîră
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frumusețea unui om, viața și purtarea cea cultă!” De aceea, e nevoie ca omul să se afle mereu sub „influența unei împrejurimi culte”, să întrețină o „legătură faptică” cu „familia, județul și statul” și să „recipieze înlăuntrul său” tot ceea ce „răsădește” cultura. Acest proces de socializare și inculturație, cum am spune noi astăzi, stă la baza concepției eminesciene despre „educațiunea copiilor” și „influența publicului”. Cultura și educația nu sunt însă noțiuni care se suprapun, expunerea la o influență culturală, chiar atitudinea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și respectuoși, pentru cea mai frumoasă faptă, pentru cel mai bun material folcloric cules, pentru cele mai bune rezumate din cărțile citite, pentru cea mai mare și mai îngrijită bibliotecă personală. Altă formulă: se distribuiau pomi altoiți pentru a fi răsădiți. O comisie verifica modul în care au fost îngrijiți acești pomi și obliga la plată numai pentru acei pomi care nu s-au prins. Se stimula deci comportamentul angajat, participativ, fapta exemplară, cu valoare de model. 2. Acțiunea educativă era
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în zi ce mergea / Tot mai mândră se făcea, / Dar de rodit nu rodea. / Și s-a hotărât s-o ia, / S-o ducă, cum va putea, / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți; Pân-la curtea-mpărătească, / Acolo să răsădească, / Ca mai mândru să-nflorească / Și de rodit să rodească."140 sau " Și ne-a zis: / Pe cai să-ncălecăm, / Floricica s-o căutăm, / Pe dată să i-o aducem.../ Noi, pe cai ne-am suit, / Am pornit / Și încoace
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."141 Orația specifică momentului "Iertăciunii" reface dimensiunea existențială, din perspectiva creației originare, umanul fiind reclădit ca totalitate cosmică: Și-a zis bunul Dumnezeu, / Că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acestui an, / Dintr-un suflet de muntean; Cântec răsărit din joc / Ca floarea de păpădie, / Ca cântul de ciocârlie / Ce se-nalță pe câmpie. Foaie verde de sulfină, / Pe-a Moldovei apă lină / Strălucește lună plină."158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
158 Alternanțele verbale am răsădit / am plivit / am lăcrimat / am adunat / am dat pun în valoare predicația discursivă a structurii metonimice care întrupează universul: Câte flori pe deal în sus / Toate cu badea le-am pus, / Cu mâna le-am răsădit / Și cu dorul le-am plivit; / La udat, am lăcrimat, / La-nflorit, le-am adunat / Și bădiței i le-am dat, / Să le poarte-n pălărie, / Drag să-mi fie numai mie!"159 Alter ego al semnificațiilor procesuale textuale care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
puști și cu pistoale, / Mai mult cu mâinile goale. Dar noi n-am venit cu mânie, / Nici cu amenințări sau tărie, / Ci am venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de circumstanțialele de scop, vizualizează integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are tot omul. / El crește cam lângă vale, / Nu iese la nime-n cale, / Că și eu mi-am răsădit / Ș-a mea parte-o veștejit; / Mândru mi l-am semănat / Și-a mea parte s-o uscat. / Norocule, de te-aș prinde, / Ți-aș da foc și te-aș aprinde: / Pe trei părți cu lemne verzi / Și pe-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
unde oamenii nu vin, / Te bagă-n groapă pustie / Unde nime nu te știe, / Nu te știe să te cate, / Ești neagră singurătate, / Îți dă-n piept un car de lut, / Ca să nu mai vii mai mult. Pe mormânt îți răsădește: / Guri de leu și lăcrămioare, / Nu-ți dă nime zilișoare, / Lăcrămioare, trandafiri, / Înapoi să nu mai vii, / Înapoi daca-i veni, / Te-ai învăța a trăi, / Zilele-a nu-ți prăpădi. / Cât trăiești nu te hrănești / Și nu te mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când se-ngână ziua cu noaptea" (seara) și "în puterea nopții" (miezul nopții).75 Viața satului arhaic se măsoară cu ajutorul unui calendar lunar-solar; astfel, pe lună nouă se seamănă plantele care cresc deasupra de pământ, iar pe lună veche se răsădeau plantele care rodesc în pământ, se intră în casă nouă, se văruiește sau se spală rufe. Dacă luna e "cu coarnele în jos" e "a ploaie", iar dacă este "cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a caselor (Muntenia) sau pe stâlpii funerari, rolul reprezentărilor lunare fiind de "însemne apotropaice" ale drumurilor, caselor și mormintelor, împotriva făpturilor malefice care bântuie lumea.184 Îndeletnicirile zilnice ale omului tradițional se desfășurau în funcție de alternanța lună nouă / lună veche: Copacii răsădiți la lună nouă au numai flori și n-au poame, da la lună plină sunt plini de poame"; "de samanat e bine să sameni, dacă luna s-a învechit, s-a pișcat"; "de vrai să ai flori frumoase, le sameni
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
auzit boii grăind între ei: „Hai, frate, să ne culcăm, că mîne avem să ducem pe stăpînul nostru la groapă.“ Și așa a fost. Cine doarme în noaptea de Sf. Gheorghe în ieslea boilor îi aude vorbind. Brad Să nu răsădești brad, căci cînd rădăcina lui va fi cît capul tău vei muri. La brad mire cu mireasă să nu se întîlnească, căci unul din doi moare. Bradul de la o nuntă, în unele localități, se pune sus pe casă, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deștept acel copil și ce va vedea cu ochii va face cu mînile. Băieții mici cu buricul afară au patimă spre boli, iar cei cu buricul dus înăuntru vor fi voinici. Buruiană Cînd scoți buruieni de pe cîmp pentru a le răsădi ori a le întrebuința ca să aibă leac bun, trebuie să pui în locul de scos o bobiță de poamă*, o fărămătură de mămăligă, iar la unele, pietricele. Sf. Gheorghe e o zi cînd se adună de pe cîmp și din păduri multe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i promorocit, fata nu se va mărita atunci. Cînd se fură cuiva ceva, să bage o cracă de busuioc într-un puț de unde se bea apă, că va găsi. Busuiocul, ca să miroase frumos, să se samene și să se răsădească numai vinerea. Cu busuioc de nouă ani se afumă grădinile în seara de Joii-mari, de vrei să alungi omizile. (Gh.F.C.) La horă, fetele poartă busuioc în sîn și în păr. (Gh.F.C.) 51 Butuc Cine sare de trei ori peste un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i a văzut plecînd cu sacii plini de aur. (Gh.F.C.) Copac în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se pun pomii. Se crede că pomii răsădiți și ultuiți* pe timp de lună nouă* rodesc. Se crede că este bine a răsădi oltuanii* la începutul lunii, căci, dacă se răsădesc ei cînd crește luna, atunci pomii atîția ani nu vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aur. (Gh.F.C.) Copac în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se pun pomii. Se crede că pomii răsădiți și ultuiți* pe timp de lună nouă* rodesc. Se crede că este bine a răsădi oltuanii* la începutul lunii, căci, dacă se răsădesc ei cînd crește luna, atunci pomii atîția ani nu vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în mînă, cu scopul de a-l tăia; un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]