3,561 matches
-
făcut cu putință apariția unui fenomen precum cel de-al Treilea Reich. Conține, de aceea, multe date despre trecutul Germaniei, despre rolul jucat de familiile junkerilor și, în continuare, despre poziția baronilor von Braun și despre avatarurile lor în ținuturile răsăritene care treceau deseori de sub o stăpânire sub alta, dar pentru ei rămâneau tot Heimat, un acasă de neînlocuit. Ingenioasa eșafodare a informațiilor oferă și cititorului român prilejuri de a privi din alt unghi lucruri pe care le considera cunoscute. Von
După ștergerea urmelor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6144_a_7469]
-
Sfântul Grigorie Teologul (25 ianuarie) și Sfântul Ioan Gură-de-Aur (27 ianuarie). Teologia creștină este îndatorată enorm tuturor acestor trei Sfinți a căror opere au fost nu de puține ori numite, și pe bună dreptate, “dumnezeiești scripturi”, fiind normative pentru creștinismul răsăritean. Tainele Treimii, atât cât pot fi ele spuse în limbaj omenesc au fost exprimate intelectual de Grigore de Nazianz în discursurile sale teologice, ca și de Vasile cel Mare. Teologia ulterioară nu a făcut altceva decât să gloseze pe marginea
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
exprimate intelectual de Grigore de Nazianz în discursurile sale teologice, ca și de Vasile cel Mare. Teologia ulterioară nu a făcut altceva decât să gloseze pe marginea acestei opere, scrie Predici Laice. Sărbătoarea lor este o sărbătoare a teologiei creștine răsăritene, teologie ce nu poate fi înțeleasă decât urmând cele trei aspecte ce caracterizează viața celor trei ierarhi: Liturghia, trăirea creștină desăvârșită și cunoașterea intelectuală. Tradiții, obiceiuri și superstiții În ziua în care sunt sărbătoriți, nu se lucrează fiind rău de
Sfinții Trei Ierarhi. Ce este interzis să faci pe 30 ianuarie () [Corola-journal/Journalistic/62650_a_63975]
-
Botezul Domnului este amintit încă din secolul al II-lea d.Hr de Sfântul Clement Alexandrinul și în secolul al III-lea de Sfântul Grigorie Taumaturgul. Începând cu secolul al IV-lea, cuvântări dedicate acestei sărbători găsim atât la părinții răsăriteni, cât și la cei din Apus. Boboteaza - o manifestare a celor trei elemente ale Treimii Ortodocșii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Potrivit scrierilor, în această perioadă, în pustiul Iordanului își începuse activitatea profetică Ioan Botezătorul
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
subsidiarelor. Procesul de restrângere a creditării pune în pericol ceea ce s-a realizat", a afirmat Berglof într-un interviu pe 14 octombrie. Creșterea economică din estul Europei încetinește, în conformitate cu evoluțiile statelor din zona euro, unde au loc majoritatea exporturilor țărilor răsăritene. FMI a redus luna trecută estimarea privind creșterea economică din acest an pentru majoritatea țărilor europene, ca și pentru Statele Unite. Economiile din Europa Centrală și de Est s-au contractat cu 3,6% în 2009, revenind cu un avans de
BLOOMBERG: Recapitalizarea băncilor europene pune în pericol ţările est-europene () [Corola-journal/Journalistic/52642_a_53967]
-
unei culturi sub totalitarismul comunist, așa cum face Terry Eagleton când declară că „Mao a fost tot atât de străin de socialism ca și Newt Gingrich”5, trasând o paralelă dubiosă între maoism și noul conservatorism al lui Gingrich. Condițiile socioculturale în Europa Răsăriteană, atât înainte cât și după 1989, au fost substanțial diferite de cele din Lumea Întâia. O serie de țări est-europene nu au cunoscut o fază modernistă clar articulată înpotriva căreia să mobilizeze un program postmodernist și nici o societate de consum
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Danilo Kiš sau Khazarski recnik (1984)7 a lui Milorad Pavić nu sunt interesate doar de a pune în evidență artificialitatea convențiilor narative; ele problematizează distincția esențială între reprezentarea istorică și falsificare. Aceste istorii postmoderne și altele scrise în Europa răsăriteană ne reamintesc că pentru unii croați istoria sârbească e ficțiune (și viceversa); că istoria Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei și Iugoslaviei și-au pierdut credibilitatea după disoluția acelor federații; sau că versiunile maghiare și românești ale istoriei Transilvaniei sunt într-o mare
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
unei proces de rusificare în cursul istoriei lor comuniste, iar producția lor culturală și economică a fost controlată de la Moscova prin canoanele realismului socialist și „cooperare” economică forțată în cadrul Pactului de la Varșovia. Chiar și fără ocupație militară sovietică, țările Europei Răsăritene au împărtășit o poziție subalternă. În acest sens li se poate aplica cel puțin statutul de „semicolonie”15. Chiar dacă nu au fost „postcoloniale” în sensul clasic al termenului, aplicabil fostelor colonii britanice, franceze, spaniole, portugheze sau olandeze, „tranziția postcomunistă” prin
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
tradițiile lor culturale specifice”, are mai multă nevoie ca niciodată de „specialiști în traducere între culturi”18. La început de mileniu, sunt semne încurajatoare că lucrarea acestor „traducători” între și în interiorul culturilor cîștigă teren. O serie de reviste din Europa Răsăriteană au numere speciale dedicate analizei esențialismului național și etnic, dar și prezentării unor modele alternative de „multiculturalism” est-european, de la coexistența regională a unor culturi paralele în secolele XVIII și XIX, la schimburi interculturale directe. În vreme ce această analiză ne-a oferit
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
și prezentării unor modele alternative de „multiculturalism” est-european, de la coexistența regională a unor culturi paralele în secolele XVIII și XIX, la schimburi interculturale directe. În vreme ce această analiză ne-a oferit o mai bună înțelegere a cauzelor fundamentalismului etnic în Europa Răsăriteană pre- și post-comunistă, e necesar în continuare să ajungem la o definiție mai flexibilă a identității naționale, făcând distincția între definiții naționale „deschise” sau inclusive și definiții „închise” sau exclusive. De îndată ce recunoaștem multiplele rădăcini lingvistice și comunitare ale populațiilor est-europene
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
în comuniune e îndreptată împotriva scolasticilor seculari de factură științifică, iar viziunea în numele căreia își duce lupta e ortodoxia. Rusul mutat în Occident și ținînd prelegeri la Universitatea Portsmouth din Marea Britanie e un paladin optimist: crede că, invocînd ideile sfinților părinți răsăriteni, poate să-i scoată pe fizicieni din mizeria pozitivistă. Crede că, vorbind despre metanoia, despre gîndirea apofatică și despre deosebirea dintre diastema (distanță) și diafora (deosebire), poate să-i aducă pe rătăciți pe calea cea dreaptă. Numai că ceea ce el
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
primul rînd, amprenta ta personală. Se pare că această trăsătură există la unele rase și neamuri din timpuri străvechi ca un stigmat ontic, la care nu găsim întotdeauna explicații exacte... E interesant, cu cît ne apropiem mai mult de părțile răsăritene, motivul unei fatalități e mai adînc înrădăcinat, manifestîndu-se uneori ca o prevestire, fie datorată unei mai puternice înclinații metafizice, unui instinct mai ascuțit, unei memorii atavice (istorice?) mai pronunțate. Filosofez după ureche, dar știu exact ce se petrece în creierul
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
originar, adică cu o anumită filosofie a percepției lumii și, implicit, a formelor, și doar într-una mult mai mică cu o retorică bisericească explicită sau derivată direct din chestiunile de na-tură confesională, așa cum se manifestă ele astăzi în ortodoxia răsăriteană. Mai degrabă poate fi citită aici o conștiință aulică, un anumit tip de mentalitate imperială, în care culoarea și geometria implicită capătă o semnifica-ție cu totul specială. Cum aceeași semnificație simbolică se poate citi și în asocierea culorilor, în juxtapunerea
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
etape succesive. Jucîndu-se, în acest fel, nu doar cu percepțiile noastre imediate, ci și cu memoria individuală și, pînă la urmă, cu însăși memoria umanității, Marin Gherasim descrie, de fapt, traseele conștiinței de sine a omului, în special a omului răsăritean, care trece prin probe multiple pentru a accede, finalmente, la o lectură minimalistă a lumii, aproape de factură Zen, în care epica devine un balast, iar retorica o piedică în fața înțelegerii și chiar a trăirii. Astfel, Gherasim se înscrie, formal și
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
minimalistă a lumii, aproape de factură Zen, în care epica devine un balast, iar retorica o piedică în fața înțelegerii și chiar a trăirii. Astfel, Gherasim se înscrie, formal și moral, în paradigma unui Orient vast, în care intră nu doar creștinismul răsăritean, ci și Orientul de Mijloc și Extremul Orient, mai exact acele spații spirituale care mizează fundamental pe semn, pe hieroglifă, pe reperul grafic ca precipitat cosmic. În acest context, însuși expresionismul său constitutiv, dar și al întregii sale generații, în
Expresionismul și codurile spirituale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6701_a_8026]
-
Constantin Geambașu Juliusz SLowacki s-a născut în anul 1809, în zona răsăriteană a Poloniei, într-o familie de intelectuali. Tatăl său a fost profesor de literatură polonă la Universitatea din Vilnius, iar mama nutrea interes pentru artă și literatură. În urma morții premature a soțului ei, se va recăsători cu medicul Beçu, și
Bicentenar Juliusz Słowacki by Constantin Geambașu () [Corola-journal/Journalistic/6725_a_8050]
-
și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui-generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent al
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
transformă într-o ruină. Deși o primă restaurare se încheie în 1914, Castelul Corvinilor a suportat o nouă etapă de restaurare între anii 1956-1968., iar din 1997 demarează proiectul de punere în valoare a monumentului care este unic în partea răsăriteană a Europei și reprezentativ pentru arhitectura civilă și militară medievală. Muzeul înființat în 1974 cuprindea inițial piese de lapidariu provenite de la lucrările de restaurare efectuate asupra monumentului la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. În
Ce castel din România se află în top "10 castele de poveste" din lume by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63923_a_65248]
-
și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm sui generis. Prima treaptă a acestui proces este transferul, adaptarea stilistică, preluarea aproape mecanică a viziunii din pictura bizantină. Asemenea lui Mestrovici, un alt exponent
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
o componentă magico-idolatră, dar de o cu totul altă factură decît aceea brâncușiană. Lucrări precum Terra, lemn poleit, 1983, și Dansatoarele, lemn policrom, 1987, ilustrează perfect această perspectivă, solidară și ea cu întregul proiect de identificare și definire în paradigma răsăriteană și spiritualistă a statuarului. Dar dialogul cu formele istorice ale sculpturii universale nu se oprește aici, la polemică și la negație implicită. Doina Lie face și incursiuni afirmative, conciliatoare, cu marile momente din trecutul statuarului, interpretîndu-le, resemnificîndu-le, dar acceptînd, implicit
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
Felicia Antip Romanul The Lazarus Project (Proiectul Lazarus), scris de Aleksandar Hamon, a fost publicat în anul 2008 de editura newyorkeză River-head Books. Subiect: Scriitorul Vladimir Brik din Chicago obține finanțarea necesară pentru a călători în Europa Răsăriteană, unde intenționează să se documenteze despre împrejurările morții tânărului Lazarus Averbuch, evreu rus care emigrase în Statele-Unite și se stabilise la Chicago după pogromul din 1903 de la Chișinău. La 2 martie 1908, Lazarus, care avea 19 ani, s-a dus
Sarajevo-Chișinău-București via Chicago by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6317_a_7642]
-
într-un context diferit și cu o amploare fără precedent, el redevine o realitate plină de provocări. Ceea ce plasează, din nou, America în contradicție cu celelalte continente, aflate în plin „nomadism". În Europa și, de câțiva ani, în partea ei răsăriteană, fenomenul pare să se fi declanșat cu o virulență fără precedent. Naveta - chiar cu avionul - nu mai e ceva ieșit din comun nici pe Bătrânul Continent, iar suburbanizarea e în plină explozie. Deocamdată, nu cunoaștem mutațiile sociologice și psihologice profunde
„Noul localism” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6352_a_7677]
-
România dorește ca NATO să mențină "în priză" politica ușilor deschise și geometria parteneriatelor cu țări nemembre din regiunea euro-atlantică, dar și alte zone ale lumii, dar și să joace un "rol pozitiv" în vecinătatea răsăriteană a Europei, a declarat, luni, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, în conferința de presă comună cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Am abordat, de asemenea, dorința României ca NATO să își păstreze în priză și politica ușilor deschise
Teodor Baconschi: Ne dorim ca NATO să menţină "în priză" politica uşilor deschise () [Corola-journal/Journalistic/47271_a_48596]
-
noastră, cât și din alte zone ale lumii, acolo unde valorile și principiile noastre sunt în continuare valabile. Ca stat de frontieră al UE și NATO, menținem deci o atenție politică și strategică constant concentrată asupra evoluțiilor din vecinătatea noastră răsăriteană și suntem convinși că Alianța poate să joace și în această privință un rol pozitiv“, a spus șeful diplomației. El a adăugat că așteptările României în privința punerii în practică la Summit-ul de la Chicago a noului concept strategic adoptat anul
Teodor Baconschi: Ne dorim ca NATO să menţină "în priză" politica uşilor deschise () [Corola-journal/Journalistic/47271_a_48596]
-
de fiecare dată formele străine, a fost fondul acela nelatin a cărui revoltă o saluta Blaga în 1921. Fondul acesta ne-a dus spre ce e mai rău în noi, spre tracism, spre dacism, spre protocronism, deci spre toată partea răsăriteană, balcanică a sensibilității și civilizației noastre, spre toată această ortodoxie care ne ține ancorați aici, undeva între Bizanț și Kiev, și de câte ori am vrut să umplem formele cu fondul ăsta au ieșit tensiuni și chiar conflicte majore”. Și la urmă
În labirintul tranzi]iei (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5700_a_7025]