4,129 matches
-
mai extinsă lucrare istoriografică asupra răscoalei din 1907, publicată în perioada comunistă, menționându-l doar pe tatăl viitorului arhimandrit 11. Mircea Păcurariu, precum și alți teologi ortodocși, unii dintre ei în studii recent publicate 12, invocînd implicarea preotului Ioan Șerboianu la răscoala din 1907, au preluat informația în mod unilateral, ignorând realitățile petrecute. După câte se pare, acești istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane au preluat informația dintr-un studiu publicat in 1967 de către M. Iosa, referitor la poziția studenților față de Răscoala din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
la răscoala din 1907, au preluat informația în mod unilateral, ignorând realitățile petrecute. După câte se pare, acești istorici ai Bisericii Ortodoxe Romane au preluat informația dintr-un studiu publicat in 1967 de către M. Iosa, referitor la poziția studenților față de Răscoala din 190713. Acesta, utilizând fondul arhivistic al Curții de Jurați a Tribunalului Argeș, menționa faptul că în gara Costești fuseseră arestați la 12 martie 1907 trei studenți, printre care și I. Popescu, fiul preotului din Șerboieni, sub acuzația că ar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
fiul preotului din Șerboieni, studentul I. Popescu "mai fusese prin sat și făcuse propagandă printre țărani, îndemnându-i să se ridice la luptă ca în alte părți"14. M. Iosa interpreta evenimentul drept o dovadă limpede a implicării studenților în răscoala din 1907 și a activității lor susținute pentru îmbunătățirea stării țăranilor. Într-un raport întocmit în august 1907 de către Spiru Haret, la aceea vreme ministru al Cultelor și Învățământului, se preciza faptul că într-adevăr preotul Ion Șerboianu a fost
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Într-un raport întocmit în august 1907 de către Spiru Haret, la aceea vreme ministru al Cultelor și Învățământului, se preciza faptul că într-adevăr preotul Ion Șerboianu a fost arestat, fiind acuzat că ar fi instigat țăranii din Șerboieni la răscoală. A fost eliberat la scurt timp, datorită netemeiniciei acuzațiilor formulate. Se mai preciza faptul că același preot a încercat să-i potolească pe țărani, îngenunchind în fața lor și rugându-i să înceteze acțiunile violente 15. De altfel, la scurt timp
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
episcop vicar al Episcopiei Vadului, Feleacului și a Clujului, editor Vasile Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoala a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. Bezviconi, G., Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Feleacului și a Clujului, editor Vasile Manea, Cluj Napoca, Patmos, 2003. Buzdugan, Dănuț Ioan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale" , în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. Badea, M., "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoala a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. Bezviconi, G., Necropola Capitalei, Institutul de Istorie "N. Iorga", București, 1972. Brânzeu, Nicolae, Cremațiunea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Organ pentru propagarea ideii cremațiunii umane în România, București, 1934-1942. Grainger, Hilary, J., Death Redisgned. British Crematoria. History, Architecture and Landspape, London, Spire Books Ltd. In association with The Cremation Society of Great Britain, 2006. Iosa, M., "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967. Jupp, Peter C., From Dust to Ashes. Cremation and the British Way of Death, Palgrave Macmillian, New York, 2006. Ilona Klímová-Alexander, "The development and institutionalization of romani representation and administration
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 621-627. Prothero, Sthephan, Purified by Fire. A History Cremation in America, University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Prothero, Sthephan, The Cremation versus Burial Debate, în Religions of the
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Arhimandritul Calinic Șerboianu, misionar printre țigani", în Lumina. Ediție de Transilvania, I, 156, 1745, p. 8.) 9 Viorel Achim, op. cit., p. 128. 10 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. 11 M. Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
țigani", în Lumina. Ediție de Transilvania, I, 156, 1745, p. 8.) 9 Viorel Achim, op. cit., p. 128. 10 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 1, Editura Institutului Biblic, București, 1991. 11 M. Badea, "Desfășurarea răscoalei în Muntenia", în Marea răscoală a țăranilor din 1907, Editura Academiei RSR, Institutul de Studii Politice de pe lângă CC al PCR, Institutul de Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Istorie "N. Iorga" al Academiei, București, 1967, p. 415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967, p. 253. 14 Ibidem. 15 "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 622-623. 16 Ibidem, p. 621. 17 "Din cartea de aur a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967, p. 253. 14 Ibidem. 15 "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 622-623. 16 Ibidem, p. 621. 17 "Din cartea de aur a Soc. "Cenușa", în Flacăra Sacră, III, 2, 1936, p. 8. 18 Bibliografia Românească Modernă (1831-1918), vol. III: L-Q, prefață
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aceea s-au răsculat trupele noastre la Maastricht: nu-și primiseră solda de cinci luni. Eu nu m-am răzvrătit și am avut norocul să-l pot apăra de soldați pe generalul nostru don Miguel de Orduña. — Nu-ți plac răscoalele? Nu-mi place să fie asasinați ofițerii. Favoritul ridică dintr-o sprânceană, cu un aer neplăcut. — Nici măcar cei care vor să te spânzure? — Una-i una, alta-i alta. — Apărându-ți generalul cu spada În mână, ai dat gata vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști. Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907. În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Personalitatea zilei: Nicolae Cocea by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80658_a_81983]
-
prin romanul setei de pământ, ,,Ion". Subtitlul acestuia era „Blestemul pământului, blestemul iubirii” și anunța principalul conflict din text, și a dat unul dintre dintre primele noastre capodopere ale analizei psihologice. După această experiență literară autorul a scris mai romanul ,,Răscoala" , supranumit de G. Călinescu „roman al gloatei”. El poate fi considerat o capodoperă a romanului românesc din toate timpurile. Un al treilea roman, ,,Pădurea spânzuraților", a fost inspirat de un incident autobiografic, fratele său, locotenent în Armata Austriacă, fiind condamnat
Personalitatea zilei: Liviu Rebreanu by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80677_a_82002]
-
nu avea cum să nu rămână fără urmări și care abia acum ne sunt prezentate în acest dicționar biografic, care face și mai vizibilă relativitatea Ťbineluiť și Ťrăuluiť. Stau alături nume de Ťdomni, principi, voievozi, comandanți de oști, conducători de răscoale și revoluții, de regi, oameni ai bisericilor, cărturari, cronicari, șefi de partide, de guverne, de adunări, de camere parlamentare, generali, martiri, disidenți, comuniști, anticomuniști, revoluționari de profesie, ideologi, creatori de școală, personaje-simbolť. Citite la rând, aceste biografii fascinează prin diversitatea
Personalități românești, spirit european by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/6994_a_8319]
-
fost descoperit, marți, de o echipă a Regiei Autonome Județene de Apă Constanța, în timp ce efectua o lucrare în centrul municipiului Constanța. În timp ce executau niște lucrări de întreținere la conducta principală de alimentare cu apă, de la intersecția străzilor Constantin Brătescu cu Răscoalei, lucrătorii RAJA au descoperit, în urma săpăturilor făcute, un schelet uman. Imediat, au fost anunțați reprezentanții Inspectoratului Județean de Poliție, care au trimis la fața locului un echipaj, iar după primele verificări au fost chemați și reprezentanții Muzeului de Istorie Națională
Schelet din secolele III-IV, descoperit din întâmplare în Constanţa, în timpul unor lucrări () [Corola-journal/Journalistic/70407_a_71732]
-
și social. De pildă, în articolul Renaștere, apărut în Cuvântul din 17 august 1933, Mircea Eliade a fost primul care a definit progresul literaturii române, îndeosebi în roman, scriind: „Nu numai pentru că anul acesta au apărut Patul lui Procust și Răscoala, ci mai ales pentru că romanele tipărite anul acesta sunt, în totalitatea lor, mai bune, sau, în orice caz, mai interesante decât cele din Italia sau Franța. Lucrurile stau așa și ar fi de prisos să ne îngâmfăm sau să ne
Comentarii despre Mircea Eliade by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6757_a_8082]
-
de unii din propriii ei intelectuali, care îi deplâng la nesfârșit, în mod mecanic, pasivitatea - s-a opus de fapt, pe scară largă, cu sacrificii de vieți omenești, instaurării comunismului. A fost rezistența armată din munți, au fost, apoi, numeroasele răscoale ale țăranilor, de o dârzenie ieșită din comun. Există apoi panouri cu zeci și zeci de chipuri de țărani arestați, fotografiați, ca în dosarele de anchetă, din față și din profil. Oameni adevărați, demni, cu simțul datoriei, prezentați ca niște
Țăranii și comunismul by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7445_a_8770]
-
dominînd, din desen, cîteva turle de biserici, cronica tandru-exactă a unui sfîrșit de secol. 1900 e, în timpul orașului, o stavilă mai puțin strictă decît altele. Profit, însă, de convenție și mă opresc, deocamdată, la aceste două cărți, de pînă la... răscoala țuicarilor. În an de secetă. Nu cred că trebuie să-i spun nimănui din cei care păstrează, în adăpostul bibliotecilor, un București de uz secret, altul decît cel pe care-l întîlnim zilnic și căruia mai că-ți vine a
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
motiv că este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru verificarea actorului. Ion Besoiu, în vârstă de 83 de ani, este unul dintre cei mai cunoscuți actori români, cu zeci de roluri în filme și seriale TV, între care "Haiducii", "Răscoala", "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii", "Lumini și umbre", " Toate pânzele sus", dar și pe scena de teatru. Besoiu a fost director al Teatrului Bulandra timp de 12 ani.
ION BESOIU nu a colaborat cu Securitatea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78048_a_79373]
-
de titluri ne convinge de mediocritatea generală. Printre autorii de teatru din epoca realist-socialistă sunt și câțiva dintre veteranii genului, dar cu piese fără valoare: Camil Petrescu cu Bălcescu (1948, 1952) și Caragiale în vremea lui (1952), Victor Eftimiu, cu Răscoala (1956), Tudor Mușatescu cu Profesorul de franceză (1948) și altele, M. Sorbul cu o prelucrare după Don Quijote, Al. Kirițescu cu Darul frăției ș.a. Li se adaugă și câțiva poeți și prozatori care scriu teatru. M. Beniuc cu În Valea Cucului
Câtevaintrări dedicționar(VIII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7332_a_8657]
-
Ion Roată (personaj istoric) pune degetul pe rană. Lucrurile nu se vor modifica nici după moartea lui Creangă, ba dimpotrivă, ecartul sat - oraș se va amplifica. Istoria României de la dispariția lui Creangă încoace evidențiază soarta tot mai ingrată a satului: răscoala țărănească din 1907, colectivizarea de după cel de-Al Doilea Război Mondial, deportările și pușcăriile ce au însoțit colectivizarea forțată după model rusesc (în memoriile despre comunism, în închisori, țăranii sufereau cel mai mult). * Iașul, cu Universitatea, cu viața politică, cu
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reținută în captivitate după încheierea armistițiului, indiferent de locul reținerii. (...) ... Articolul 5 (1) Soțul/Soția celui decedat în luptele cu organele de represiune comunistă, în răscoale țărănești ori decedat, din categoria celor dispăruți sau exterminați în timpul detenției, internați abuziv în spitale de psihiatrie, deportați, prizonieri sau cărora li s-a stabilit domiciliu obligatoriu, are dreptul la o indemnizație lunară de 700 lei, dacă ulterior nu
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
s-a stabilit domiciliu obligatoriu, dacă nu s-a recăsătorit și dacă poate face dovada că a conviețuit cu victima până la decesul acesteia. (4) Copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în timpul luptelor cu organele de represiune comunistă, în răscoale țărănești, în timpul detenției, internării abuzive în spitale de psihiatrie, în timpul aplicării măsurii domiciliului obligatoriu, strămutării, deportării sau prizonieratului are dreptul la o indemnizație lunară de 500 lei. (5) De prevederile alin. (6)-(9) beneficiază în mod corespunzător și
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]