409 matches
-
Glastrele mici, cu floricele roșii, n-au căzut. Atât doar că le-am schimbat destinația: nu mai țin în ele flori, ci creioane colorate, pixuri, o pană de gâscă pe care nici nu-mi amintesc pe unde am găsit-o. Răsfirate cum stau, toate acele obiecte arată foarte bine, la fel de bine ca și florile. Am avut dintotdeauna o pasiune pentru pene, dacă-ți amintești. O pană de porumbel am găsit-o în balcon după o zburătăceală printre cearșafurile întinse la uscat
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tu necăjești la ea. Vreau vedem filmul împreună, este forte frumos. Mergi cu Vali. Am intrat, incapabil să mă împotrivesc celui mai firav îndemn. În pustietatea mea sufletească eram disponibil, la îndemîna oricui. Sala cinematografului, tristă, aproape goală. Câteva perechi răsfirate îci și colo. Ne-am așezat în fund, pe ultimul rând, lângă perete, lipindu-ne unul de altul, ca un singur trup. Ea m-a sărutat în întuneric. Am lăsat-o, n-avea decât să facă ce voia cu un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
energiile căreia s-a temut întreg spectrul politic, ea a fost când persiflată („puțoism“, „mucoși“, trăiriști gidiano-papinieni), când diabolizată („năism“, extremism, legionarism), oricum, numai cât mai iute țintuită-n formule otrăvite. Or, evantaiul generației ’27 a fost mult mai generos răsfirat, fie și doar rămas în latențe, sau în eșecuri, decât le-ar conveni marxizanților de serviciu. Preluând senin tactica Securității de a lipi pe dosarul fiecărui oponent verdictul „legionar“, indiferent dacă era vorba de liberali, țărăniști, social-democrați și chiar comuniști
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
N-ai văzut-o? . . . E cea mai frumoasă fată din Bucureștii - și Lina aduse un carton imens cu fotografia lui Coca-Aimee Era o adevărată "poză": ochii mari, probabil albaștri, ochi de păpușă: o gură mică, prea mică; părul blond, buclat, răsfirat scurt până la umeri, ca la copii - Are 16 ... ba 17 . . ba 18 ani, hotărî Lina. Dar pare abia [de] 14, cum vezi. Walter se poartă perfect cu amândouă . . Nu uita. Mini, cind vezi pe Nory, spune-i că no. 14
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mustăcioara lui Carlos s-a prefăcut Într-un smoc de firicele muiate În ceai tocmai În clipa cînd Julius se uita spre el, dar n-a mai apucat să-l vadă, fiindcă ceva negru s-a ivit În dreapta lui: părul răsfirat al Armindei, căzînd de-o parte și de alta a feței cînd s-a aplecat să soarbă din ceașcă fără să o ridice de pe masă, părul Armindei căzînd pe masă chiar lîngă chifla pe care uitase să i-o Întindă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
în vacanță, care oprise să caute o hartă ce le zburase pe geamul mașinii. Scena avea chiar și mai puține de oferit decât atunci când venise aici cu Daniel, nimic în afară de travaliul sălbatic al naturii - baza întregii piramide -, prea mic și răsfirat ca să-ți bați capul cu el: un covor verde, lipit de pământ, care se întindea până la linia orizontului, cu un firicel de asfalt topit care-l arsese pe mijloc. Mark rătăcea pe șosea, la fel de uluit ca și cireada de Simmental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
joci și nu glumești nici măcar o clipă. Apoi apare pe trotuar o fată drăguță și blîndă, vioaie, simplă și plăcută la Înfățișare, Împodobită de o pată de culoare aprinsă - o eșarfă roșie sau albastră, o pălărie nostimă - cu părul delicat răsfirat În vîntul molcom, cu ochii adînci și limpezi strălucind ca ochii pisicilor, plini de forță și vigoare, cu șoldurile delicate legănate În mersul prelung și sigur, cu sînii dansînd ritmic la fiecare pas, cu un zîmbet blînd și reținut ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
aprobator din cap. - Masa aceea de nori de deasupra - arătă cu degetul - și copacul de aici. Dă-i foc! Copacul spre care arătase era un schelet răsucit, înalt de vreo douăzeci de picioare, dezgolit de iarnă. Cu crengile sale desfrunzite, răsfirate ca niște gheare, atârna aplecat peste stâncă și părea să spânzure acolo, gata să se răstoarne. Așteaptă până ce băiatul observă copacul; apoi își aruncă privirea spre nor. - Există fulgere, iarna? întrebă Enin cam nedumerit. - Oh, făcu Gosseyn. Era o întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
mai în jos, Mai în jos pe-un deal frumos, Alergarăm De vînarăm: Munți de brazi Cu ochi de iaz Și de fagi, Precum ni-s dragi, Cerul și cu stelele, Plai cu floricelele, Prin vâlcele Viorele, Și prin sate răsfirate Vânarăm fete minunate. Și pe la apus de soare Am ieșit în drumul mare, -Drumul mare-i pe colină Ajunserăm la fântână. Zărirăm urma de fiară Ș-aci toți descălicară, Stătea oastea în mirare Ce urmă să fie oare? Unul zise
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
atent lustruită a cabinei lucea impenetrabil. Reflecta tragedia acelei zile, fără însă a-i permite să ajungă la persoana dinăuntru. Porfiri se uită prin fereastră. O fată de aproximativ nouăsprezece sau douăzeci de ani se uita la el dintre blănuri răsfirate care îi anulau frumusețea clasică a feței sale. Expresia sa comunică silă la insolența lui Porfiri de a o privi. Pe moment, vru să o tragă afară din trăsură și să o ducă la locul unde știa că zăcea mortul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
că această Companie este mai mare chiar decît Biserica Catolică, așa că Dumnezeu se arată aici În mod firesc. CÎnd va reveni Mesia, nu se va duce la Ierusalim, ci va veni aici, În Midwest, la sediul central al Companiei. Aplauze răsfirate. — Dar e bine să fii mai mare decît Dumnezeu? Asta nu Înseamnă că ești Dumnezeu. John Lennon i-a spus unui reporter că The Beatles erau mai mari ca Iisus Hristos. Ceea ce a urmat nu a fost, clar, un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-o - atunci această poezie chiar valorează un miliard de dolari și dacă o cumpărați, o puteți memora și este la fel de bună peste tot În lume unde mergeți - vă duceți la bancă și scoateți exact atîta cît vreți din ea. RÎsete răsfirate, aplauze ici și colo, apoi cîteva sunete de spaimă. Unii spectatori, obișnuiți să se pipăie pe portofele de fiecare dată cînd conversația ajunge la bani, Își pipăie buzunarele și nu-și mai găsesc portofelele. Discret, Încep să se caute prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
simțeam că mă învârt prin văzduh. Și când am început să cad, n-am simțit nici o frică. Cerul era roz când am deschis ochii. Inna se ghemuise lângă mine și mă privea. Stăteam întinsă pe spate, cu mâinile și picioarele răsfirate ca spițele unei roți și cu goliciunea acoperită de cea mai bună pătură a mamei. Moașa m-a ajutat să mă ridic în picioare și m-a dus într-un colț ferit al cortului roșu, acolo unde celelalte femei încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acum o să-mi ofere ocazia de să-mi dovedesc curajul și, zicând astea, Remus a luat de lângă mormanul de frânghii o stinghie, și a așezat-o pe jos, în mijlocul ei se vedea o pată maronie aidoma unei mâini cu degetele răsfirate, iar Romulus mi-a spus să mă pun în genunchi și să-mi așez frumușel mâna dreaptă pe scândură, iar când mi-am pus-o, atunci brusc mi-am dat seama de ce-o să urmeze, fiindcă văzusem așa ceva odată, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a scos din scândură și a început să mi-l joace printre degete, auzeam cum lama se înfige în lemn, pocnind, iar când Remus o scotea, de fiecare dată scândura trosnea, pocnet-trosnet, pocnet-trosnet, m-am uitat la mâinile mele, așa, răsfirate, degetele-mi păreau foarte subțiri, însă eu mă gândeam că totuși nu-s destul de subțiri fiindcă, mai devreme sau mai târziu, Remus tot o să nimerească vreunul, simțeam cum pe tot brațul, până la umăr, mi se face pielea de găină, n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bătrânică de lângă ușa sălii de ședințe numărul trei îl observă și îi răspunse și ea cu o plecăciune și o cruce mică, repezită. Era în costumul cărămiziu popa, cu umbrela șiroind, cu geanta voluminoasă lucind de apă, cu barba roșcată răsfirată. Părea un negustor venit să vândă ceva, orice, unul dintre nenumărații comercianți ambulanți care năvăleau prin birouri, perturbând dulcea tihnă a făcutului de-a muncitul cu care vrednica funcționărime aștepta ziua de leafă. Așa cum prevestise acela, procesul se amânase. Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
prins?“ Irineu se scutură abia mascându-și scârba. Își împreună mâinile pe burtă, ridică visător ochii spre tavan, îi țintui undeva în stânga imensului policandru și, de parcă citea ceva de pe acolo, șopti mai mult pentru împletitura de lanțuri aurite printre care, răsfirate, puzderii de becuri își răspândeau lumina orbitoare. „De altfel și Sfântul Ioan Gură de Aur, în Despre preoție, ne învață că «preoții sunt aceia cărăra li s-a încredințat zămislirea noastră cea duhovnicească; ei sunt aceia cărora li s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
boxa era goală-goală. Pe un perete era o ferestruică mică ce dădea în stradă, dar fusese acoperită și ea. — Platon, am șoptit. Ești pe aici? Nu mi-a răspuns. Mă așteptam să-l văd ca de obicei, cu crengile mari răsfirate înainte intrării, încercând parcă să te mângâie atunci când intri și să-ți smulgă un zâmbet. Acum regresase probabil la stadiul de sămânță, ceea ce maică-mea considera că e un soi de perioadă de odihnă pentru el. - Platon! am zis ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
trei-patru sau cinci-șase locuințe cu posibile familii înrudite), cum s-a depistat în cazul altor stațiuni din restul Moldovei, unde erau împărțite pe criterii familiale ale membrilor comunității respective (Bacău-Curtea Domnească, Ștefan cel Mare-Bacău, Izvoare-Bahna, Davideni - Neamț, Cucorăni - Botoșani), ci răsfirate, nerespectând vreo regulă. În lipsa acestor elemente putem remarca, pe baza unui principiu simplu, că stațiunile bazinului bârlădean includeau un număr mediu de șase locuințe (Dodești, Drăgești), cu aproximativ patru sau chiar cinci locuitori în fiecare adăpost, de unde rezultă un număr
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe Felix sus, să-i aducă un degetar. Tânărul găsi în odaie o amestecătură comică. Un pantof era în pat, pe o carte deschisă, pus probabil ca să nu se închidă volumul legat prea dur. Covorul era semănat cu note muzicale, răsfirate nebunește, spre a găsi în pripă ceva. În cutia în care trebuia să caute degetarul, erau aruncate laolaltă ace, batiste subțiri, cărți de vizită, bucăți de ciocolată mușcate cu dinții. Felix se simți mai aproape de Otilia aici în odaie, decât
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tot ce a conceput și a trăit el, nimic nu se întoarce mai mult împotriva lui ca singurătatea. Oare de ce amintirile nu mai au legătură cu memoria? Și patimile, de ce și-or fi pierdut rădăcinile din sînge? Balcanism ceresc... Razele răsfirate ce emană din Dumnezeu nu ți se-arată decât în amurgul minții. Apropierea de extaz e singurul criteriu pentru o ierarhie a valorilor. Experiența om a reușit doar pentru clipele în care acesta se crede Dumnezeu. Timpul se destramă în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
și se reazemă unele pe altele, scunde și turtite ca de o frică seculară, cu ulițe monotone care plimbă truda oamenilor și cu ferestre mici și închise ca inima țăranilor, inconștienți din mizerie -, fie ele sate de șes, cu case răsfirate și curți fără garduri, reliefând prin depărtările lor și mai bine un deșert răspândit în suflete, cu vânturi învolburînd praful prin străzi și curți, asimilând totul unei atmosfere de inutilitate și de părăsire, - în amândouă felurile, satul românesc oferă, ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
văzut o-nmormîntare-n București "] 2255 Cine a văzut o-nmormîntare-n București? în carul mortuar, pe amândouă laturile cu câte - un alb 5 înger de marmură, zace sicriul deschis... pe o perină de atlas alb brodat cu negru zăcea capul cel palid cu răsfiratele bucle negre ale moartei. Caii îmbracați în negru mergeau în pas după melancolicu [l] tact al marșului de moarte preoți în haine de mătase roșie și verde brodată cu aur citeau murmurând înaintea, carului funebru. 12 fete îmbracate-n alb și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Întunecat romantică, mai agitată. Ea adună semnele lirice ale epocii: lacrimile, suspinele, salcia plîngătoare, trista filomelă, piatra mută a mormîntului, fintîna, noaptea dilectă, luna blîndă: „Cu vălul alb ca gazul, cu manta onduloasă, Cu părul tău de aur ca raze răsfirat, Vin’ scumpa mea Elvira, și sînu-ți Înfocat Lipește-l de-astă liră și mută, și duioasă. Cu degetu-ți de roze, d-albeața unui crin, Deșteaptă-n ea un sunet, Elviră-Înamorată; Cu-acel sunet imită pe coarda-nfiorată CÎntarea mea din urmă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sunt imposibil de determinat. Cui îi păsa, în perioada respectivă, de munca sătească? Numai producția conta, numai ea era contabilizată. Nu putem să nu subliniem enorma discrepanță dintre forța umană cheltuită și producție; o asemenea risipă este de necrezut. Fiind răsfirată, această populație era condamnată să-și consacre cea mai mare parte a activității căratului: zile întregi de mers pentru a duce câteva kilograme de nuci sau sâmburi la postul de cumpărare. Organizarea generală a exploatării culturilor de palmieri naturali este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]