514 matches
-
stingă-n inimă arsură, De mână să ne ia, să zică ,,Hai !’’ Și să refacă vechea legătură. ÎNGER În magazinul nostru despre îngeri, Avem covor de flori pentru grădină, Punem aripi de pace și lumină Și-n lacrima de diamant, răsfrângeri. Iar când cu noaptea ziua se îmbină Și prindem zvonul corului de plângeri, Zăpada-n roșu o pictezi când sângeri Și tremură-n icoană, când se-nchină. Doar câte-un fulg, abia desprins din zborul Ce în suspin coboară și
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
curată a feței li se acoperă cu o dulce roșeață ușoară, ce nu este numai roșeața sănătății și a vioiciunii, ci o roșeață mai delicată, aproape și un suflu [191] spiritual; [...] o frumusețe în care trăsăturile feței, privirea ochilor și răsfrîngerea gurii apar liniștite, blînde, destinse această frumusețe aproape nepămîntească o au femeile în zilele după facere, cînd, eliberate de sarcina împovărătoare a copilului și de chinurile nașterii, ele trăiesc totodată și bucuria sufletească pentru frumoasa creatură ce le-a fost
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
decurs de timp. Cu prilejul întocmirii studiului s-au făcut și unele deconspirări, era timpul când era încă Teohari Georgescu. Metodele folosite au dat prilej pentru cei care au interes să răspândească fel de fel de zvonuri și au avut răsfrângeri și în străinătate. Ceva au aflat ei, poate chiar mai mult. Au făcut o prostie, nu știu dacă întâmplător sau nu, însă se refereau în străinătate la o anumită hotărâre, decret, cu privire la simplificarea unor centre orășenești, cum ar fi București
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în genere, decât în comedii, care, și ele, se structurează în jurul câte unui tip fistichiu, ilariant ori cu hazoase monomanii. După 1874, A. nu mai scrie piese vesele. În 1880, dă la iveală o încântătoare feerie, Sânziana și Pepelea, de răsfrângeri folclorice, dar și presărată cu tâlcuri și aluzii politice transparente. Nici în drame, mai cu seamă în cele de până la 1878 (Lipitorile satelor ș.a.), comicul nu e absent, convertindu-se însă, printr-o lejeră alchimie, în grotesc. De prin 1878-1879
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Puncte de reper în proza actuală, Cluj, 1971; Opinii. Prozatori și critici, Cluj-Napoca, 1975; Mențiuni, Cluj-Napoca, 1978; Jurnal, București, 1989. Repere bibliografice: Adrian Marino, Virgil Ardeleanu, „Însemnări despre proză”, CRC, 1967,11; Felea, Reflexii, 187-190; Piru, Varia, I, 505-507; Tomuș, Răsfrângeri, 77-81; Felea, Secțiuni, 362-367; Zaciu, Lecturi, 180-184; Ion Vlad, Punctul de vedere al cronicarului, ST, 1976,1; Petru Poantă, Critica de caracter, ST, 1976, 1; Culcer, Citind, 48-53; Regman, Colocvial, 170-172; Constantin Hârlav, Un critic al opțiunilor pătimașe, VST, 1978
ARDELEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285431_a_286760]
-
un reflex de negare a lumii burgheze. Exacerbarea individualității, prezentă În decadentism, e o marcă a neputinței de dezindividualizare; „decadentul” Își este „trup și hrană sieși”, se autodevorează sufocat de o lume Închisă, care nu e altceva decât propria sa răsfrângere. Transcenderea vieții prin artă Înlocuiește eticul cu esteticul. Frumosul rămâne o formă sensibilă percepută cu insațietate prin simțuri. Devenit principiu suprem, frumosul favorizează, ca În Moartea lui Tizian a lui Hofmannsthal, o evaziune din contingent: „Ale frumuseții necuprinse porți/ Prilejuri
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe eroul lui Huysmans, fie Mima, la Mateiu Caragiale. Emblematic este - cum Îi scrie inspirat același Barbey lui Trébutien - „une tête de chérubin sans ailes” așezat „sur le buste déformé d’un démon” sau tipul unei voluptăți Îmbătătoare, dar infernale. Răsfrângerea În afară a acestei trăiri echivoce se materializează În mască, În coloratura afectivă ce se vădește În grația străvezie ori În tușa violentă a machiajului. Deformarea vieții provine din oroarea de tot ce este natural; „la peinture du visage”, remarcă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Șerban, București, 2001. Antologii: Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi, I-III, pref. edit., București, 1974-1976 (în colaborare cu Ion Caraion). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 238-246; Simion, Orientări, 353-363; Vlad, Convergențe, 48-53; Piru, Varia, I, 384-387, II, 453-459; Tomuș, Răsfrângeri, 197-202; Petrescu, Scriitori, 61-65; George, Sfârșitul, I, 201-208, 268-271; Nițescu, Repere, 58-63; Ciobanu, Critica, 268-271; Bălan, Artă, 208-212; Cristea, Domeniul, 365-367; Regman, Colocvial, 101-111; Ștefănescu, Preludiu, 233-238; Vlad, Lectura, 108-115; Ungheanu, Lecturi, 239-244; Pillat, Itinerarii, 348-351; Dimisianu, Opinii, 194-205; Mihăilescu
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
lit. (1982), 914-915; Negoițescu, Scriitori, 349-356; Regman, Cărți, 88-93; Piru, Panorama, 503-506; Felea, Reflexii, 227-233; Vlad, Analiză-sinteză, 55-62; Cesereanu, Ipostaze, 116-128; Râpeanu, Interferențe, 171-175; Piru, Varia, I, 474-477, II, 407-410; Zaciu, Colaje, 77-81; Grigurcu, Idei, 37-42; Ungheanu, Pădurea, 233-242; Tomuș, Răsfrângeri, 119-120; George, Sfârșitul, I, 229-232, 277-285, II, 287-302, III, 95-103, 172-175, 253-255; Săndulescu, Citind, 202-209; Nițescu, Repere, 21-27; Piru, Reflexe, 246-250; Felea, Secțiuni, 387-390; Ciobanu, Critica, 201-211; Ungureanu, La umbra cărților, 5-15; Oprea, Incidențe, 41-50; Zaciu, Lecturi, 134-138; Ungheanu, Arhipelag
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
sunt relatate, aparent fidel, întâmplări obișnuite. Multe povestiri stau sub semnul amintirii, teren prielnic meditației și regretelor. Lumea satului transilvănean îi oferă material bogat, permanențele etice ale acestui microunivers - dreptatea, adevărul, onestitatea, compasiunea - fiind frecventate în spirit sămănătorist. Eresuri și răsfrângeri ale fantasticului din basmele auzite în copilărie, timide introspecții psihologice, note, uneori prea apăsate, de umor sau de duioșie, răbufniri ale nemulțumirilor sociale, interferențe între stări de veghe și de visare definesc alte dimensiuni ale prozei lui B. Mediul citadin
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
187-195; Râpeanu, Interferențe, 187-191; Dimisianu, Prozatori, 130-135; Ardeleanu, „A urî”, 27-41; Stănescu, Cronici, 67-75; Popa, Modele, 107-114; Sorianu, Contrapunct, 162-172; Perpessicius, Lecturi, 415-431; Barbu, Sine ira, 166-168; Protopopescu, Volumul, 216-222; Vlad, Convergențe, 271-275; Munteanu, Opera, 205-209; Andriescu, Disocieri, 242-250; Tomuș, Răsfrângeri, 267-272; Tudor, Pretexte, 165-173; Andriescu, Relief, 172-185; Eugen Barbu interpretat de..., îngr. și pref. Emil Manu, București, 1974; Ungureanu, La umbra cărților, 145-148; Ardeleanu, Opinii, 6-14; Tașcu, Incidențe, 194-219; Bălan, Artă, 151-152; Oprea, Incidențe, 76-82; Ciobanu, Incursiuni, 212-216; Streinu, Pagini
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
În Vraciul Ieronim se înfiripă atmosfera Evului Mediu, când nevoia de vrăji era mai puternică decât vraja însăși. Nebunia în care alunecă Ieronim își are sursa în răzvrătire și în negarea ordinii stupide a cetății. Și în alte nuvele asemenea răsfrângeri ale unor conștiințe zbuciumate, obosite sau revoltate se convertesc în patologic individual sau colectiv. Dorințele lui Ștefan Hubertus, Amo, amas, amat..., Pavilionul nr. 6, Biserica din Fraustadt sau Semn rău preiau ecourile unor credințe ancestrale: un blestem sau o coincidență
BENES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285697_a_287026]
-
Mihail Sadoveanu”, GL, 1967, 19; Bălan, Condiția, 198-201; Al. Călinescu, Constantin Ciopraga, „Portrete și reflecții literare”, IL, 1968, 1; Mircea Popa, Constantin Ciopraga, „Literatura română între 1900-1918”, TR, 1971, 29; Mircea Iorgulescu, Constantin Ciopraga, „Hortensia Papadat-Bengescu”, RL, 1973, 37; Tomuș, Răsfrângeri, 57-62; Zaciu, Ordinea, 294-300; Pompiliu Marcea, Constantin Ciopraga, „Personalitatea literaturii române”, LCF, 1974, 14; Gabriel Dimisianu, „Personalitatea literaturii române”, RL, 1974, 18; Al. Andriescu, „Personalitatea literaturii române”, CREL, 1977, 4; Eugen Barbu, Constantin Ciopraga, „Ecran interior”, LCF, 1976, 14; Ion
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
punct de vedere social. În chirurgia buco-maxilo-facială, psihologia medicală oferă: posibilitatea pregătirii psihologice (premergătoare pregătirii operatorii). O atenție mare trebuie să se acorde reacțiilor de apărare ale pacientului, de asemenea reacțiilor postoperatorii (șocul operator, reacții psihice acute-sindroame confuzionale, depresive etc.). Răsfrângerea suferinței bolii care necesită intervenția chirurgicală asupra psihicului bolnavului este de regulă foarte accentuată. Vom prezenta câteva elemente agravante, generatoare de stres: - durerile, complicațiile amenințând viața pacientului; -disfuncțiile la nivelul diferitelor aparate; -aspectele inestetice; -amenințarea pierderii vieții sau teama de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
operaționalizat diversitatea prin intermediul diferențelor individuale în cadrul unui mediu de dimensiuni cunoscute (Galton, 1874, 1883). Tot ce alcătuia acest mediu se preta măsurării și majoritatea instrumentelor de măsurare erau concepute de Galton. Astfel, una dintre contribuțiile semnificative ale lui Galton cu răsfrângere directă asupra cercetării psihologice și indirectă asupra creativității a fost definiția operațională a conceptului vast de diversitate evolutivă exprimată prin diferențe individuale specifice și măsurabile. Două preocupări centrale ale lui Galton au marcat în mare parte cariera sa: prima reprezintă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton, 1968, pp. 123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și unele activități de petrecere a timpului liber orientate către diferențiere au tot o funcție de integrare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
68 de eșantioane de timp, cuprinse între intervalele orare 7:oo - 23:45. Nu s-au colectat date din timpul perioadei cât elevii erau la școală deoarece nu acesta a fost scopul cercetării noastre. Pentru a avea un control asupra răsfrângerii activității elevului din școală în viața de zi cu zi, au fost introduși itemi ca: „Ai participat azi la lecțiile de educație fizică?” sau „Azi, la școală, ați avut alergare de rezistență sau exerciții solicitante”? La sfârșitul fiecărei zile, elevul
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Împiedică să ne facem o părere generală despre ea și să figurăm printre cititori. Ansamblul - din care face parte și autorul În persoană - este cel care e repus În scenă cu ocazia fiecărei cărți, pentru care este un fel de răsfrângere temporară. Opinia lui Dempsey despre cartea colegului său este, așadar, perfect acceptabilă din punct de vedere subiectiv și am putea să punem pariu că nu ar fi prea diferită dacă s-ar sinchisi să o citească. În afară de faptul că această
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
București, 1972; Farmecul pământului. Jurnal la marginea dintre vis și viață, București, 1977; ed. (Parfumul amar al pelinului verde), București, 1982; Semnul dintre ochi, București, 1983; Undeva, cândva, București, 1985; Trecânde anotimpuri, București, 1988. Repere bibliografice: Sasu, Progresii, 165-167; Tomuș, Răsfrângeri, 256-260; Stănescu, Jurnal, I, 271-275; Cristea, Faptul, 208-212; Raicu, Fragmente, 411-415; Raicu, Descoperirea, 179-189; Dicț. scriit. rom., III, 13-15. O.S.
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
Alfa și 11 elegii sau Oul și sfera și Laus Ptolemaei Nichita Stănescu se adresează mitului pentru a vedea existența și universul în forma lor ideală, primordială, având senzația copleșitoare a limitelor cunoașterii. O coborâre în elementar și esențial caracterizează Răsfrângerile lui Cezar Baltag, poet al visului adolescent, ca și al spațiului cosmic și al monadei, simbol unificator al vieții și al morții. La Ioan Alexandru, în Vina, efortul de întoarcere la primordial se izbește de rezistența materiei informe și a
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
Botta, I-II, pref. edit., București, 1968. Repere bibliografice: Regman, Cărți, 116-120; Felea, Reflexii, 131-133; Cesereanu, Ipostaze, 219-225; Felea, Poezie, 204-209; Sorianu, Contrapunct, 225-235; Piru, Varia, I, 485-487; Stănescu, Poeți și critici, 128-141; Grigurcu, Idei, 165-173; Constantin, Prozatori-critici, 120-124; Tomuș, Răsfrângeri, 82-87; Petrescu, Scriitori, 23-30; Drăgan, Reacții, 186-202; Ungureanu, La umbra cărților, 39-44; Ungheanu, Arhipelag, 385-388; Raicu, Critica, 469-472; Ștefănescu, Preludiu, 285-292; Vlad, Lectura, 116-124; Regman, Explorări, 211-214; Dimisianu, Opinii, 261-266; Georgescu, Volume, 124-134; Iorgulescu, Scriitori, 306-312; Simion, Scriitori, I, 727-732
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
al suprimării iluziei ca suprimare de sine; motivul metamorfozelor, al trecerii aparențelor iluzorii din una în alta, una dintre ele fiind chiar făptura poetului; motivul proteismului universal, al măștilor unei esențe inaccesibile, ca și al schimbării măștilor; motivul oglindirii, al răsfrângerii Unului în forma materială a chipului contemplat; motivul narcisiac al autocontemplării, al descoperirii unității sinelui în identitatea iluziilor sinelui răsfrânt de sine. Platonismul funciar, barocul reprezentărilor, romantismul antinomiilor, nietzscheanismul sfidării limitelor se regăsesc în poeme tragice, înghețate sub răceala unei
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
comunică informații, nu instruiește, nu descrie și nu povestește. Într-o astfel de literatură - afirmă exegeta - deschiderea permanentă este programată, ca și obținerea obscurității prin analogii și simboluri, ca și tendința autoreflexivă și relativizarea viziunii prin pluralitate spațio-temporală ori fenomenologizarea răsfrângerii esențialiste. Toate, descoperiri mai vechi ale literaturii, radicalizate însă de novatorii contemporani. Această schiță va fi dezvoltată în Romanul poetic (1977) pe o plajă extinsă și la alte literaturi: engleză, americană, austriacă. M. încheagă astfel una dintre cele mai compacte
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
patru (1934), Mili (1936), Diana (1936) și Acord final (publicat fragmentar în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1938 și 1939, editat în 1974), constituind ciclul Bizu. În căutarea unei serenități ideale, Bizu (care nu se confundă întocmai cu autorul, deși implică răsfrângeri ale acestuia) întregește galeria intelectualilor nepractici, nostalgici, din prozele lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu; patru personaje contrastante, incongruente se înseriază în situații definitorii: un Bizu delicat, sfios, deschis reveriei, radical diferit de vărul său, Lică Scumpu, acesta
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
direcțiilor criticii europene de ultimă oră, studiul se constituie într-o cercetare deschizătoare de drumuri. Interesantă se relevă și tentativa de abordare „din interior” a operei lui Octavian Goga, în volumele Octavian Goga. Argumentul operei (I, 1987) și Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai (2002, formă restructurată a părții a doua a lucrării, anunțată încă din 1987). Demonstrând complexitatea creației (prima parte) și a trăirilor sufletești (partea a doua), studiul evidențiază drama poetului și a „omului politic, „balansând” între „afirmarea de sine
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]