550 matches
-
covîrșitor. Ogivele strivesc sau înalță. Depinde în ce stare ți se află sufletul. Femeile satului sînt aici. Îmbrobodite. Cine-a făcut biserica? Noi, femeile! Un preot tînăr, în fraza căruia se simte vag tăietura de dincolo de munte, vorbește fluent și răspicat despre sfinții părinți Ioachim și Ana. La urmă, toată lumea repetă, după preot, austera litanie. Ce scenariu ordonat, franc, pe față, fără iconostas! Consumat aici, în inima podișului moldovenesc, într-o lume neordonată, piezișă, ascunsă după iconostas! Ies. Dincolo de munte, goticul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în propria lor țară propagandă împotriva "imperialismului" românesc, acaparator de teritorii, Bucovina, Dobrogea, Basarabia? Ce memorie scurtă au nepoțeii ăștia de vîrsta a treia! A trebuit să treacă o jumătate de secol pentru ca România, prin noua sa putere, să afirme răspicat: "Ultimele influențe sovietice au fost eliminate prin măsuri ferme la nivelul președinției și guvernului". Vorbele aparțin primului ministru Victor Ciorbea și au fost rostite recent la Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
babe crețe blestemă, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justițiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectiva Țuculescu. Dar nu în încăperile fostului Muzeu național (în care, de altfel, s-au consumat momentele fierbinți ale tronului României), încăperi ciuruite în același decembrie telegenic, ci în față, în incintele dinspre
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
înlăturării ticăloșiților nu se diluează în puhoaiele care acum îndurerează țara. Doar cîteva luni sînt necesare pentru a seca jubilația de moment a faunei de stînga și a repune pe tapet aceleași, consecvente, comandamente ale liberalismului renăscut (și) prin stilul răspicat al lui Călin Popescu Tăriceanu. A mai existat cîndva un mare potop. După care însă lumea s-a alcătuit și mai frumoasă de cum fusese. Nu? 2 august Într-o Românie generic diletantă, nici segmentul analizei politice nu mai poate surprinde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să dea contur unor crâmpeie senine, idilice din viața păstorească, punând, răzleț, câte un accent satiric, A. nu uită nici o clipă că „armânescu sândzi strigî”. Biruindu-și deprimarea, el își asprește glasul, vrând să se exprime cât mai energic, mai răspicat. Numai că, temperamental, gesticulația combativă nu i se prea potrivește. Samarineanul rămâne un poet strict dialectal. SCRIERI: [Poezii], în Antologie aromânească, îngr. Tache Papahagi, București, 1922, 155-166, 170-172, în Tache Papahagi, Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, București, 1932
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
expunerea monografică Chestiunea Transilvaniei, carte scrisă în limba franceză în 1945-1946 și revizuită, pentru publicare, în anii ’80. Gândită din unghiul de vedere al rigorilor dreptului internațional comparat și ale dreptului comunităților europene, lucrarea combate ideea federalismului regional prin afirmarea răspicată a realității istorice, de la care se poate declanșa orice discuție fructuoasă. Conform acestei realități istorice, Transilvania - „prin istoria, etnologia și geografia ei” - este „parte integrantă a României”. Trebuie spus, de altfel, că ori de câte ori „chestiunea” Transilvaniei a intrat în atenția presei
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
este nutrirea masivă din simbolistica biblică, din patrimoniul de trăire și exprimare a evlaviei creștinești. Aceste însușiri concură la definirea uneia dintre ipostazele întoarcerii, în poezie, după 1989, la spiritul religios. Ruga, oficierea ritualului creștin, exaltarea imnică a iubirii, rostirea răspicată a experienței lăuntrice a devoțiunii creștinești, a cucerniciei și a aspirației spre mântuire sunt realitățile omniprezente ale acestei lirici de exclamație și fervoare religioasă, formulată într-un lexic simplu (cel fundamental, cu împrumuturi din lexicul liturgic sau biblic), cu imagistică
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
sau nu? Privirea lui, ațintită asupra mea deasupra flăcărilor, strălucea cu o sclipire ușor smintită. Vocea lui devenea aspră și totodată rugătoare. Am suspinat, ca și cum aș fi vrut să-i cer iertare lui Hugo și, cu un ton ferm și răspicat, am declarat: - Nu, nu l-au împușcat. Un sergent bătrân, care era acolo, și-a amintit de propriul lui fiu, rămas în sat. Și a strigat: „Cel care se atinge de puștiul acesta o să aibă de-a face cu mine
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
oștime-a țărei. Cum regele pustiei din moarte stânci se scoală Așa s-ardică Ștefan din scaunu-i de fală, Cum luna-neacă lumea cu alba ei privire, Astfel privește Ștefan pin sală cu mărire Ș-apoi cu graiu-i mare, dar răspicat și blând, Vorbea mărgăritare cu glasul tremurând. " Boieri" - le zise Domnul -" pe tronu-mi mă usuc Cum bradul învechește pe-o stâncă. Eu mă duc La insula aceea scăldate-n ape sânte Unde din arbori negri cânt sfinți cu glasuri blânde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
oștime-a țărei. Cum regele pustiei din moarte stânci se scoală Așa s-ardică Ștefan din scaunu-i de fală, ]2 Cum luna-neacă lumea cu alba ei privire Astfel privește Ștefan pin sală cu mărire [2Ș-apoi cu graiu-i mare, dar răspicat și blând, Vorbea mărgăritare cu glasul tremurând. " Boieri" - le zise Domnul -" pe tronu-mi mă usuc Cum bradul învechește pe-o stâncă. Eu mă duc La insula aceea scăldată-n ape sânte Unde din arbori negri cânt sfinți cu glasuri blânde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
populație de clone neștiutoare e înrobită prin religie și pusă să muncească pentru Dumnezeul lor, care nu e decât un nemernic care stă și se îmbuibă cu roadele muncii lor. Șestov nu-și pierduse, nici după două mii de ani, modul răspicat de a vorbi și ideile foarte bine definite cu care îi convinsese aproape pe toți să formeze Corpul celor O Mie de Voluntari. ― Stai, stai că nu-nțeleg. Vrei să spui că ceea ce ni s-a întîmplat nouă nu e
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care exclusiv normativitatea juridică va reglementa eficient ș( definitiv relațiile sociale. Expresie a utopiei raționaliste, această speranță nu s-a (ndeplinit, normele juridice reprezent(nd doar unul dintre ingredientele esențiale (n mulțimea normativității prezente (n contemporaneitate. Vocea lui Maiorescu spunea răspicat: "Faceți (nt(i pe poporul rom(n mai cult ș( mai activ, dați-i prin școli bune ș( prin o bună dezvoltare economică lumina ș( independența de caracter a adevăratului cetățean, ș( apoi, forma juridică, după care (ș( va (ntocmi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Dacă insistăm asupra poziției lor este și pentru că nemulțumirea și îngrijorarea generate de încălzirea globală pot fi împărtășite de către tot mai mulți cetățeni și pot favoriza derapaje spre poziții radicale. Înțelegem dezamăgirea autorilor și subscriem la opinia lor, când spun răspicat: Dacă prevenirea schimbărilor climatice ar fi un sport olimpic, nici o țară din lume nu ar urca pe podium."336 Însă autoritarismul pe care îl conturează nu reprezintă nicidecum o soluție la o problemă așa de complexă. Cum remarca și Giddens
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
a apărut strategia menită să continue Lisabona 2000: Europa 2020. Este de apreciat această schimbare În măsura În care s-a analizat performanța și au fost elaborate rapoartele de Închidere. Poate mai important decât asta era ca responsabilii politici și instituționali să spună răspicat: Strategia Lisabona a fost un eșec sau, măcar, nu și-a Îndeplinit obiectivele. Se trece foarte ușor peste aceste lucruri, iar criza este folosită ca pretext, și nu ca o consecință. Oricum, din formularea noii strategii, rezultă o abordare mult
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
lui Constantin, o lucrare care l-ar fi putut trimite direct la butuc și la securea călăului! Nici pseudonim, nici anonimat, nici fals editor, nici informații eronate pentru a încurca pistele: fidel metodei sale agonice, polemice, combative, militante, filosoful afirmă răspicat că documentul invocat de Biserică pentru a-și legitima și justifica puterea temporală este un fals grosolan. Și o dovedește prin metoda istorică și filologică. Cu el, știința începe să se manifeste contra pretențiilor teologiei de a-i guverna pe
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mult. Nici monism, nici materialism, nici politeism: Montaigne este... creștin. 16. Recuperări bigote. Despre religia lui Montaigne s-a spus totul - inclusiv contrariul, a ceea ce s-a scris... Unii vorbesc de ateismul său, or asta înseamnă a neglija sincera și răspicata sa condamnare a pozițiilor ateiste, a ignora opoziția lui față de orice nereligiozitate și afirmația lui explicită că s-a născut în religia catolică, apostolică și romană, că speră să moară în această credință; la cealaltă extremitate, alții subliniază simpatiile lui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iată tot atâtea blesteme consecutive dorinței funeste a primei femei. Nimic din toate acestea la Montaigne: niciun cuvânt despre această mitologie generatoare de catastrofe milenare. în cele trei mii de pagini ale Eseurilor nu există nici o singură mențiune, clară și răspicată, subînțeleasă sau insidioasă care să susțină această viziune a lumii. Dacă Isus Hristos și Dumnezeu apar discret, foarte discret în această lume populată de greci, de romani și de canibali, Adam lipsește la apel și Eva de asemenea. Filosoful nu împărtășește
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
spre a Își atinge propriile scopuri criminale și Încă mai vîrtos au căutat să Își subordoneze «Vatra Românească», simbolul identității ortodocșilor români-americani. În chip paradoxal - observă el -, acțiunile comuniste au avut un efect pozitiv mai ales În ce privește afirmarea tot mai răspicată a identității româno-americane”, contribuind la „eliberarea” lor de sub „dependența psihologică față de țara «veche». Pentru Întîia dată ei afirmau răspicat că sînt parte a națiunii americane și tot pentru Întîia dată se puteau concentra exclusiv spre dezvoltarea propriilor instituții”. O importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
broșura Contribuții la definiția naționalismului. La îndemnul regizorului Ion Sava începe, în 1928, o colaborare statornică la „Bilete de papagal”, cu exerciții de stil și de fabulație în tiparul tabletelor argheziene, dar și cu articole de atitudine care atestă o răspicată emancipare ideologică. Cu eseurile și portretele din „Universul literar”, „Curentul” și „Datina” (Turnu Severin), interesul pentru literatură prinde un contur mai ferm. Dar abia din 1935, după revenirea din Franța, scrisul lui B. își găsește tonul și o cadență proprie
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
făcându-se sănătoasă, va desface căsătoria, atunci din milă va avea pocăință. Iar dacă va muri femeia, întru acest fel de căsătorie fiind, sau bărbatul, atunci pentru partea rămasă în viață cu anevoie va fi pocăința”226). Pravila mică afirma răspicat: „Al șaptelea sânge amestecat, de vor fi doi frați la o muiare, sau doua surori cu un bărbatŭ”227. „Femeia, dacă se va mărita cu doi frați - explică un canonist contemporan -, să se scoată din comuniune până la moarte; totuși, dacă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Unirii, pentru suveranitate și autonomie, clamând împotriva despotismului sau denunțând lipsa de patriotism, nu numai a adversarilor politici. Socotind că e un „timp de conștiință”, lansează energice apeluri către compatrioți, somându-i să își facă datoria către țară. În versuri răspicate, pe un ton patetic, el deplânge soarta clăcașului, condamnându-i vehement pe cei ce îl asupresc. S., care scrie de pe la 1845, versifica, se pare, cu multă ușurință, nu în afara înrâuririi unor I. Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Cezar Bolliac. În 1858 îi
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
1955). A semnat articole referitoare la scriitori basarabeni (Alexie Mateevici, Andrei Lupan, Emilian Bucov, George Meniuc), a scris și despre Costache Conachi, Costache Negruzzi, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Barbu Delavrancea ș.a. Încă din deceniul al șaselea V. s-a pronunțat răspicat și constant, dând dovadă de curaj civic și intelectual, în favoarea restabilirii ortografiei tradiționale a limbii române și a reintroducerii alfabetului latin, întemeindu-se pe argumente lingvistice și istorice de necontestat. Articolul Criza ortografică și căile de lichidare a ei a
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
toate gândurile și ideile ; ochii mei și toate imaginile pe care le văd; sentimentele mele, oricare ar fi ele furie, bucurie, dragoste, frustare, dezamăgire, nerăbdare; buzele mele și toate cuvintele rostite - politicoase, dulci și aspre, corecte sau incorecte; glasul meu răspicat sau șoptit; toate faptele mele, fie că include pe alții sau pe mine. Am propriile mele fantezii, propriile mele vise, speranțe și spaime. Am propriile mele triumfuri și succese, dar și propriile eșecuri și greșeli. Pentru că eu îmi aparțin mie
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
Lupta” se dă acum „împotriva rămășițelor unei educații reacționare, a unui mediu de cultură viciat și a unei origini sociale predispunând la rătăcire în mlaștina idealismului” (Paul Cornea), iar problema artistului tânăr „e una de eficiență în prezența lui fermă, răspicată, structurală, pe acest șantier care e țara de azi” (Geo Dumitrescu). Revista nu a avut un nucleu redacțional stabil. Dintr-un text retrospectiv, Amintiri din copilăria „Studentului român”, rezultă că printre cei dintâi redactori s-au numărat Sergiu Fărcășan, Mihail
STUDENTUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
SUFLET ROMÂNESC, publicație apărută la Craiova, bilunar, de la 15 septembrie până la 15 decembrie 1925. Redactori sunt N. Plopșor (C. S. Nicolăescu-Plopșor), N. I. Herescu, Ț. Păunescu-Ulmu. Ei își propun ca obiectiv „respingerea constantă și răspicata a mediocrității ce încearcă să prindă rădăcini, fie sub forma tradiționalismului rău înțeles, fie sub a modernismului hilariant, urlător, dar subversiv” (Drumul nostru, 1/1925). În sumar intra versuri de Ion Pillat (Povestea Maicii Domnului, Biserica de altădată, Calendarul viei
SUFLET ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290015_a_291344]