1,025 matches
-
decembrie 1989 și condamnat la zeci de ani de închisoare la insistențele Elenei Ceaușescu. Doi polițiști , sub comanda unui civil, l-au târât de mâini și de picioare și dus la ambulanța care aștepta pe colțul opus clădirii, cu hainele răvășite, după cu fusese lovit în permanență. Salvarea a doua, cu nr. 761, l-a dus la Spitalul Elias. APEL DE BUN SIMȚ ÎN ATENȚIA DOMNULUI MINISTRU TRAIAN IGAȘ Cerem să identificați polițiști care au participat la această acțiune, dar și
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
aproape de fiecare dată cum ajunsesem să fiu judecat pentru ceva ce numai eu știam cum se întâmplase. Dar nu m-a crezut nimeni. M-am revăzut în barul întunecat și jilav din Calea Moșilor, cu gulerul trenciului ridicat, cu părul răvășit și ud de ploaia rece de toamnă. Trăgeam din paharul de votcă plictisit, cu cerul gurii tăbăcit de încă o țigară. Nici nu observasem când cei doi apăruseră-n taverna sordidă. Ea, blondă, cu ochii nefiresc de mari își etala
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
de membrii peste noapte și am devenit, vezi Doamne, mari opozanți!, mai zise Ursula. Așa că n-ai avut cum năpârli mai adăugă ea. N-am zis nimic. Eram furios. Mi-am tras fermoarul la pantaloni și mi-am așezat hainele răvășite. - Haide, bea!,mă îndemnă ea. Iar dacă mă mai vrei, n-ai decât. Acum ești de-al nostru și te poți bucura de mine. Trupul încă îmi mai era sub influența lichidului pe care, fără voia mea, o înghițisem. Însă
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
prin ferestrele larg deschise. Eram singur. În încăperea luminată, mobilierul era în dezordine, semn că cheful avusese totuși loc. M-am descheiat la pantaloni. Acum tatuajul secera și ciocanul era vizibil, fără nicio urmă de îndoială. Mi-am refăcut ținuta răvășită, am ieșit în hol și mi-am aruncat privirile pe scările ce duceau la etaj. Am început să urc anevoie. Mă durea capul. Când am ajuns în capul scărilor, eram obosit. Am deschis prima ușă și am rămas uluit. Era
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
a zis, întorcându-și brusc spatele. Gustul alcoolului m-a făcut să tresar. Părea că înlăuntrul meu se instalase o somnolență pe care numai alcoolul o mai putea risipi. Am golit paharul cu lăcomie și m-am îndreptat printre lucrurile răvășite să mi le strâng. Ea s-a întors și a zâmbit. - Exact ca și celălalt. Cum primiți botezul patului meu, cum vă apucați de băutură. De parcă n-ați mai fi masculii provocatori ce vă credeați la început. Mai mare rușinea
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
mai importantă partidă a vieții lui. Că văzuse cum trenul vieții sale tocmai trecuse prin gara în care el aștepta nehotărât. Pe de altă parte, acum era o plăcere să te plimbi pe străzile orașului, cu toate că, gata întoarse pe dos, răvășite, acestea păreau ca după un cutremur: tomberoanele arhipline de cartoane de toate mărimile, de pahare de unică folosință, de farfurii și de pungi de tot felul, și de sticle, toate de unică folosință parcă gemeau de povară extramundană. Păstoreau în
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
spate, ca pe o păpușă inertă. Părea foarte bolnavă, absentă și toți o priveau îngrijorați și speriați. Maria o luă în brațe, strângând-o la piept, murmurându-i cuvinte de alint și dezmierdându-i, topită de dragoste și duioșie, părul răvășit și umed. În îmbrățișarea mamei, copila de altădată trecea prin toate etapele ratate ale unei vieți ce-i fusese furată și renăștea cu fiecare suspin, pe care pieptul ei lăsa să se elibereze, din menghina emoțiilor refulate. - Iartă-mă, fetița
DILEME 23 de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362886_a_364215]
-
spiker-ul telefonului. Da, am un pix ieftin, cu pasta groasă. Ăștia m-au drogat cu captagon! - gândesc, sugrumată de spaimă. -Unde te duseși iar, disperare de muiere ce ești? oftează Mihai, la capătul răbdării, și-mi ia în mâini capul răvășit. Pe peretele meu, lipsit de Sfânta Fecioară cu șapte săgeți, se succed “chestii”... pentru revoluționarea domeniului de structuri de date! Mihai scrie febril, pe mica tabletă, iar imaginile de pe perete se succed rapid, rapid, tot mai rapid... “Nu primim cu
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
la această iubire pasională. Cu frenezia specifică celor două vârste, cei doi se împreunară trupește, pendula lui Condurache bucurându-se să se afle în pragul peșterii misterioase care se deschidea din ce în ce mai mult pentru a fi cât mai amănunțit cercetată. Fata răvășită, mușcă sălbatic tot ce nimerea, fără pic de noimă. Profesorul o apucă de umeri și pătrunzând-o cu toată puterea sa, își începu explorarea tainicei peșteri, aflată pentru prima dată într-o asemenea cercetare a unui inițiat, printr-un du-te-vino
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
să ne îngheți. Chiar dac-ai tras perdele de ninsoare Pe orice nopți, pe orice dimineți, Cu focul tău ne-alinți și ne dezgheți, Că-n fulgii tăi de nea sclipește soare. Și-n zborul grațios coboar-alene, Pe sufletele noastre răvășite, Un strop din liniștea banchizelor perene Și-o rază din lumina stelelor vrăjite. Iar dacă vii cu vietăți viclene, Ești, iarnă, rea, cu zări încremenite. STALACTITE În peștera unde trăim o viață Stau toate gândurile nerostite, Atârnă de tavan ca
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
drum de Lumină-n destin”. (Răvășire). Sentimentul cosmic este omniprezent în lirica acestei autoare, împletit armonios cu cel terestru: „Universul mi-e leagăn de dor și visare”, dar, fără să uite de acesta, ea se întoarce cu picioarele pe pământ: „Răvășită mă-ntorc dintr-a astrelor lume,/ Pământul îl simt sub picioare și sper/ Să birui furtuni iar tristețea din mine/ S-o mistui în flăcări de suflet ...mister” (Răvășire). Ea și-a ales drept crez sacru Iubirea, dorind să-i
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut dreapta părinte, răspunse bunica emoționată, de onoarea de al avea oaspete pe bătrânul preot. Bine ați venit
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Am început să scriu în ritm de frunze Sonete galbene sub umbra rară de arțar Octombrie sub umbră de arțar Trec norii cavalcadă, invazie fără hotar Și mi se pare-ntruna că mă clatin Octombrie întoarce fila-n calendar Și răvășit sunt și mă cutremur ca un paltin Octombrie și mă cutremur ca un paltin Ce iarbă veștedă îmi mătură aripa O pasăre rănită privindu-și stolul cu amar Un strigăt ca un cântec... moare clipa Octombrie... Octombrie... întoarce fila-n
OCTOMBRIE ÎNTOARCE FILA-N CALENDAR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361107_a_362436]
-
amorfe Inundă toamna pe alei Iar vântul pare să dizolve Foșnind alene printre tei... Apatice căderi în crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume argintii Cortegiul frunzelor...blajine Referință Bibliografică: Cortegiul Frunzelor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > VESTIGII DE GÂND Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 233 din 21 august 2011 Toate Articolele Autorului Îți fulgeră minunea din tine răvășită De vechi furtuni astrale ascunse-n ochi de vânt. Și te strivesc mecanic iubiri și legământ Uitate pe un umăr de teamă și ispită. Huangdi ți-e în sânge din zeii lui Pământ, Cu cele patru fețe privește peste timp
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
nici noi. Nimeni nu-și asumă răspunderea de a porni gâlceava. E bine să ai grijă de toate și, dacă se poate, să nu respiri. „Eu sunt un cetățean al Berlinului”, spune pe ecranul muzeului din Checkpoint Charly un Kennedy răvășit, mișcat până la lacrimi în fața maselor de locuitori ai Berlinului de Vest, care nu înțeleg de ce le-a tăiat cineva străzile, casele, familiile și sufletele în două jumătăți inegale. Un soldat sare peste gardul de sârmă ghimpată, o fracțiune de secundă
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
parcă cinic o șuviță de optimism care nu s-a adeverit pe parcurs. Ba, dimpotrivă. „Și uitătura, peste marginile locului în care te-ai crezut că ești buricul pământului. Și stăpân peste el și peste multe alea, a completat celălalt, răvășit și schimonosit de întâmplări la care n-ar fi crezut că poate fi martor în vecii vecilor ... „Ieșitul din rând” s-a făcut pe neve. Falia s-a produs sub ochii noștri. Cu condamnabilă îngăduință și prin nebăgare de seamă
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
Acasa > Strofe > Valori > SUNTEM CONȘTIENȚI !? Autor: Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Suntem conștienți în ce lume răvășită și confuză trăim Unde mult se vorbește despre iubire dar cât de puțin o simțim Suntem conștienți că este cea mai puternică forță din univers Și totuși cei care ne îndrăgesc o iubire incompletă ne definesc. Suntem evoluați...așa credem
SUNTEM CONȘTIENȚI !? de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368387_a_369716]
-
lung cât nasul lui Pinochio când mintea. Făceam din fiecare dimineață primăvară, Zburăm cu păsările, aleargam, trup ușor, fără griji, Făceam coroane de flori furate din grădini și cimitirul din sat, Zburdam pe străzi cu miresmele lor nebune în părul răvășit și tuns băiețește. Mă dădeam în leagănul din caisul împovărat de fructe, Îmi făceam cort să mă ascund de părinți Mâncăm din toate minunățiile pământului, Și zilele treceau în zbor, Fără să simt. Înnebuneam albinele sălbatice, Le băteam cu bețe
COPILARIE de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368056_a_369385]
-
putem vorbi la telefon dacă dorești. - Da, te voi suna. - Nu uita cât de mult te iubesc... Săndica. Durerile și necazurile tale sunt și ale mele, să nu uiți acest lucru niciodată. - Știu dragule, și-ți mulțumesc dar acum sunt răvășită. Ce m-ași face fără tine? Nici nu mai știu încotro s-o iau. Și acasă sunt toate de izbeliște. Vai de capul meu, nu știu cum mă voi descurca și cu spitalul, serviciul și cu casa de una singură. - Te înțeleg
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
lângă tine. Tu mi-ai mai rămas. Știi că nu mai am pe nimeni în afară de tine. - Cum o vrea Dumnezeu, maică, cum o vrea Dumnezeu Drăguțul, nu va fi altfel, răspunse bătrâna sentențios. - Mai vorbim despre asta. Acum sunt prea răvășită să mai pot asculta vorbele tale care mă înfioară. Trebuie să te împaci cu gândul că am rămas numai noi două și că suntem nevoite să mergem mai departe împreună. - Eu știu, mamă, ce să zic?... răspunse ea în doi
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
Publicat în: Ediția nr. 2024 din 16 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Pentru cei ce simt suferință celor din Nișă,Turcia și pretutindeni... Ți-am scris poezia asta simplă, Simțeam că ai nevoie de o clipă Să-ți odihnești sufletul răvășit fugind din lumea În care mor nevinovați de aiurea. Tu poți alege să-ți oferi din extazul luminii Ce te așteaptă s-o pătrunzi prin versul iubirii, Ai nevoie doar de tine să dăruiești Pentru a dobândi visul viu al
METAFIZICA SUFERINȚEI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367509_a_368838]
-
suferit mult în ultimii ani din cauza a tot felul de boli. Mulți ne miram cum de poate să reziste atâta un părinte atât de plăpând și aproape dintotdeauna suferind, în timp ce alții mai voinici se tot duceau. Pe birou, în parte răvășite, pe mijloc, în parte stivuit, pe la colțuri, se aflau numeroase cărți și hârtii. Cred că primea destul de multe scrisori. Mai târziu a apărut, la capul patului, și un aparat de radio, destul de bun pentru acea vreme, primit cadou de la vreun
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
un militar vrând să pară spiritual a avertizat-o: „nu-l mai aștepta, că nu se va mai întoarce niciodată!” Instrumentul exercitării urii, nu știa că planul lui Dumnezeu pentru iubitorii de Neam era altul! Casa i-a fost răscolită, răvășită, întoarsă pe dos. S-a găsit o armă ascunsă de tatăl său. Ancheta a durat 7 luni de zile în beciul Securității din Brașov. De fapt a fost o etapă de tortură a calvarului concentraționar. Gerul și anchetele maiorului de
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]