539 matches
-
iubitei intensifică pasiunea, consumată la modul imaginar-fantasmatic). Prea târziu, totuși: între timp, crezându-se părăsită pentru totdeauna de bărbatul iubit, descoperind și că fusese victima șantajului sentimental al lui Jean, Mab se sinucide, nu înainte de a expedia nesimțitorului amant un răvaș de adio. Lucrurile se termină prost, pare-se, doar din pricina prea convenționalei imaginații feminine, ce se pliază perfect pe tiparul stereotip al scenariilor melodramatice (cu o corecție foarte lovinesciană, trebuie spus, câtă vreme narațiunea, lipsită de tradiționalul happy end, plasează
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
mai, 1985: „Mulțumesc pentru reacțiunile tale atât de afectuoase cu privire la planurile mele de viitor. Acum nu mai doresc decât ca totul să fie bine pregătit, pentru a nu plictisi pe nimeni. Soluțiunea mea este cea mai realistă. Vei primi un răvaș la momentul oportun. În plus, inima mă poate părăsi oricând, deci nu vreau să fiu surprins hoțește. Da, e păcat că nu ne vom mai putea Întâni”. 22 mai, 1985: „Nu cumva să distrugi scrisorile anterioare. Răvașul despre care vorbeam
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Vei primi un răvaș la momentul oportun. În plus, inima mă poate părăsi oricând, deci nu vreau să fiu surprins hoțește. Da, e păcat că nu ne vom mai putea Întâni”. 22 mai, 1985: „Nu cumva să distrugi scrisorile anterioare. Răvașul despre care vorbeam va fi un text scurt și precis, nu melodramatic, prin care voi Înștiința vreo sută de cunoscuți și prieteni despre ultima călătorie. Executorul meu testamentar le va duce la poștă numai post eventum. Nu voi lua nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner's Approach, books.google.ro Școala Ardeleană, vol. I, ediție critică de Florea Fugariu, studiu introductiv și note finale de Romul Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
până în iulie 1951, realizată de Horia Stamatu prin procedeul șapirografierii. Primul număr, într-un format de cinci pagini dactilografiate și într-un tiraj de o sută de exemplare, cuprinde un Cuvânt înainte, unde redactorul, nemenționat, al acestei curioase serii de „răvașe”, cum pare a fi gândită gazeta, specifică intenția „de a face cunoscut românilor de pretutindeni condițiile de viață și fizionomia țării care a primit românii”, ceea ce „răspunde la două rosturi: 1. stabilește un contact între românii risipiți în țări străine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
romanului Ion de Liviu Rebreanu, în versiunea Victoriei Cotruș, discută despre semnificația zilei de 10 Mai în istoria României ori semnează comentariul Războiul român împotriva Rusiei Sovietice, dreptul împotriva barbariei. Horia Stamatu a preluat mai târziu, ca rubrică, seria acestor „răvașe” în „Fapta”, pe care o va scoate tot la Madrid. N. Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
în 1922, s-a constituit prin „selectarea rodului poetic a două decenii”, ceea ce dă întregului un aspect compozit. Lângă elegiile care eminescianizează (Plânsul codrului, Basm de toamnă, Dacă din apusul vis...) stau poeme care reiau povestea „evreului rătăcitor” (Cântecul pribeagului, Răvașul pribeagului, Voinicul) sau versuri de inspirație citadină și religioasă (Revolta lui Iov, Apocalipsă). În alte poezii, F. încearcă să găsească un răspuns cu privire la locul creatorului de artă într-o lume ostilă (Visătorul, Nou Prometeu), luptându-se, prearghezian, cu „credința” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
fixație și un reper absolut pentru autorul romanului "Din voia Domnului" Editura Univers, 1993), punându-l pe jidov să-i fie slujitor și complice în sarabanda de întâmplări deloc măgulitoare, înscenări, trucuri și măști, călătorii, agrementate cu întâlniri de taină, răvașe de iubire, pioase minciuni. Isaac Laquedem ar fi putut să-și atribuie vorbele lui Nietzsche, spre a se identifica: "Eu sunt fiecare din numele istoriei". Stăpân al spațiului și rob al timpului, el participă la sinuciderea colectivă de la Massada, îi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
devine mai variat în „Cosinzeana”, revista literară scoasă de el întâi la Orăștie (1911-1915), pe urmă la Cluj (1922-1928). Poeziei i se adaugă recenziile, articolele și notițele literare, cele mai multe publicate la rubrica „Flori de-o zi”, alături de „gânduri”, reverii lirice, „răvașe de duminică”, evocări cu tentă autobiografică, dar și pagini, subtil defetiste, din jurnalul unui „complotaș mobilizat” în oastea împăratului. În celălalt periodic editat de B., „Lumea și țara”, apărut la Cluj (1923-1940) și București (1940-1944), literatura ocupă un loc mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
2, București, 1989; Obligado, București, 1984; ed. București, 1997; Căderea în lume, București, 1987; ed. pref. Nicolae Manolescu, București, 1994; Prepeleac, București, 1991; Caftane și cafteli (Prepeleac doi, trei...), București, 1994; Morbus diaboli (Prepeleac patru...), București, 1998; Barbarius, București, 1999; Răvașe din Kamceatka (Prepeleac cinci), București, 2000; Memorii din când în când, I, București, 2003. Traduceri: Ilya Ehrenburg, Furtuna, București, 1948 (în colaborare cu I. Flavius și Elena Hariton); O’Henry, O afacere internațională, București, 1949 (în colaborare cu Angela Granet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Învățau să deslușească buchiile și să scrie, adunând literele În cuvinte. Mai târziu, peste ani, când flăcăii mergeau la oaste și fetele rămâneau acasă să-și toarcă fuiorul și să-și coase altițe la cămăși, ei știau să le scrie răvașe fierbinți de dragoste, iar ele le puteau citi singure, nu mai erau nevoite să meargă În sat la popa să le citească. Așa era pe atunci, la Începutul veacului trecut. Mama mea, care-i fusese elevă, și-l aducea aminte
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
știu Însă că ele erau de prin sec. XV - XVI-lea. Săptămâna trecută, am mai trimis la fratele soțului meu, la Suceava, Încă un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe 379. 376 Profesoară, originară din Basarabia, vară a poetului Alexe Mateevici; soția scriitorului Constantin Sturzu din Rotopănești, jud. Suceava (Gazetar, cercetător În domeniul istoriei, cu susținute preocupări arheologice În jud. Bacău). 377 Ovidiu Papadima, critic și istoric
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
putere comunistă cât și de actualele structuri democratice ai căror reprezentanți ne „cântă” pe la urechi din patru în patru ani aceleași răsuflate și sforăitoare angajamente „hei-rupiste” de tipul celor de la Salva-Vișeu sau Bumbești-Livezeni, citesc și ne scriu iar printre rândurile răvașelor simțim atât o mare de lacrimi, cât și una de dârzenie. În mai multe articole am specificat faptul că stalinismul primitiv importat din URSS și sădit cu mare dragoste în România de către tot felul de lichele oportuniste, a fost extrem de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Numit profesor la Liceul „N. Gane” din Fălticeni (1913), va fi și director al Școlii Normale din același oraș, continuând să publice, în special traduceri, în „Drum drept”, „Ramuri”, „Junimea literară”, „Făt-Frumos” și figurând în redacția unor gazete locale, precum „Răvașul nostru” (1920-1928, unde e și director), „Calendarul învățătorilor” (1929-1938), în care îi apar articole didactice și literare, versuri și traduceri. Din 1919 se implică în viața politică, ca prefect de Baia și deputat de Suceava. În 1931 se transferă la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”10 noiembrie 1969”> Dragă Costel, Ți-am trimis acum două săptămîni un plic voluminos (la noua adresă). Așteptam răspuns imediat, mai cu seamă că era vorba să veniți sau să vii la Iași. La răvașul (în proză) pe care-l alăturam scrisorii precedente, adaug acum o satiră sau o fiziologie care aș vrea să apară în paginile vesele de Anul Nou. E un portret transfigurat care pornește de la un personaj sinistru de pe aici care e
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
l-am trimis în legătură cu corespondența Eugen I. Vaian Panaite Mușoiu? Să-l mai scurtez. Anumite scrisori să le rezum și să dau numai ce este mai important? Am o scrisoare a lui M. Sadoveanu către dr. Andrei Iliescu, în legătură cu revista Răvașul poporului (originalul e la București, la colegul meu de clasă de la „Roman-Vodă”, fiul doctorului). De asemenea o alta, trimisă de dr. N. Quinez din Elveția (fost prieten cu Sadoveanu, Ibrăileanu, colaborator la presa socialistă dinainte de 1900, dat afară din armată
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ori ajungea la Iași, Caragiale se întâlnea cu bunul său prieten Petre Missir, la acea vreme judecător supleant al Tribunalului din "a doua Capitală". Odată, a venit și nu l-a găsit. Și atunci, autorul "Năpastei" i-a lăsat un răvaș ce avea să devină celebru prin concizie, jovialitate, metrică, ingeniozitate: "Missiraș / Sunt la Iași / (Sau la Ieși) / Dacă eși / De la slujbă / Vin' la Cujbă. / Al matale / Caragiale". Este dat de exemplu în studiile privind versificația românească, a ajuns în (unele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
scris-o chiar Caragiale?... Atât de cunoscute erau versurile din trei și patru silabe în târgul Ieșilor, c-au făcut școală și au apărut pastișe. Când Missir, precursor al traseiștilor politici de azi, a făcut saltul la conservatori, pac și răvașul, la fel de anonim: "Missiraș / De la Iași / Sau din Ieși / Cum de eși? Dintre vechii junimiști / Făcuși țâști / La Tachiști!" De reținut comentariul împăciuitorist al lui Herovanu, care, după ce teoretizează că "valoarea unei anecdote nu stă în adevărul istoric, ci în adevărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un loc ferit de ochii curioși și invidioși ai colegilor. Scrisorile Mărioarei le păstra ca pe niște prețioase bijuterii, învelite într-o hârtie de ziar, așezate pe fundul cufărului. Desele mutări și neatenția au făcut ca valorosul pachet, cu toate răvașele Mărioarei, să se piardă. Și cât de amărât a fost când a făcut această descoperire! Așa se scurgea viața ternă a lui Dumitru Dascălu în internatul unei școli normale, aflată la circa patru km de oraș, așteptând vacanțele și întâlnirile
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
absolvit Cursurile literare superioare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1981), după care a fost angajat la mai multe uzine din Rusia. A fost și redactor la Radio Chișinău. Volumele de versuri Infinitul aproape (1968), Revărsarea culorilor (1970), Răvașe din zbucium (1971), Nerv (1973), Țărâna de-acasă (1976), Tu și pământul meu (1977), Văzduh pentru suflet (1982) cultivă formula poeziei ruse „de estradă”, poetul dorindu-se un tribun romantic al contemporaneității. O anumită tensiune dramatică și efuziunile sentimentale generate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
cu pământul natal, salvează unele poezii. A tipărit mai multe culegeri de reportaje și articole (Lumina palmelor tale, 1974, Cu numele tău pe buze, 1979, Se-ntorcea la vatră tata, 1980). SCRIERI: Infinitul aproape, Chișinău, 1968; Revărsarea culorilor, Chișinău, 1970; Răvașe din zbucium, Chișinău, 1971; Nerv, Chișinău, 1973; Lumina palmelor tale, Chișinău, 1974; Soltâs, Chișinău, 1975; Țărâna de-acasă, Chișinău, 1976; Tu și pământul meu, Chișinău, 1977; Cu numele tău pe buze, Chișinău, 1979; Se-ntorcea la vatră tata, Chișinău, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286892_a_288221]
-
divină e adevărata "rivalitate demiurgică" la M. Eminescu: Viața-omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în risipă, piramidele-n ruine / Pedici sunt ce le-au pus omul l-al tău pas înfricoșat" (Moarte, tu îmi pari ...). "... Corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei..." (Avatarii Faraonului Tlà) 2. Motivul cronotopului analizat de studiul nostru (munte piramidă, cetate, ruine, pulbere) nu coboară în "halele" subpământene, unde G. Călinescu plasează imagini ținând de "necroerotică". Dar varietatea acestei "imaginații dinamice" (după o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fost să fac..." "Risipire", "mistuire" în vânt. Într-un manuscris citat, Eminescu a notat această expresie: "fiul pulberii" (2286). Întreaga sa filozofie se va "răsuci" în jurul acestui cronotop, a rupturii dintre "lumea bulgărului și lumea ideii": "corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei un plan după care sângele intră și fuge din noi și-n vremea acestei fuge noi naștem, creștem, trăim și murim sub sigiliu unei forme oarecari!...".47 "Sigiliul" pulberei însoțește omul eminescian: Când omul risipitu-i, un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
la o apreciată dezvoltare economică. Dar pentru că se mai auzeau tunurile, iar avioanele zburau tot mai des, revista Elena Doamna reflecta situația publicând proză și versuri cu titluri semnificative: „Ziua eroilor”, „Copiii eroului”,”Mormântul unui erou”, „Jertfa”, „Cimitir de eroi”, „Răvaș celui de pe front”, „Lacrimi”. Printre publiciste: Raisa Tukovschi, Aspazia Rădășanu, Fel. Căilean, Tat Vlad, Oltea Bălăceanu Dabor, E.D. Spânu, E. Vasilescu, P. Roșu ș.a. * Revista Filologică, organ al Cercului de studii de pe lângă Facultatea de Filozofie și litere din Cernăuți apare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată clădirea Școlii Generale, înființată de Societatea pentru Cultură și Literatură Română din Bucovina, din inițiativa cărturarului George
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]