1,802 matches
-
pentru bejenarii bucovineni stabiliți pe moșia boierilor Rosetti exista un vornică în persoana lui Furcaru, feciorul popei Andrei din Udești - Suceava. Fruntașii satului Fruntești care i-au găzduit pe bejenari în iarna anului 1784-1785, Ciuchi, Corniță, Bârgu, care apar ca răzeși, dar în legătură directă cu boierul Rosetti din Filipeni, trebuie să fi îndeplinit anumite sarcini administrative, fără să tim care dintre ei era vornică sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi împlinit de la dumnealui Iordache Roset pentru niște stupi și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
această calitate pe mai multe procese-verbale. Primarul Artenie Drăgan, le fel ca alții care i-au urmat, nu șștia carte; avea un sigiliu propriu, așa cum se obișnuia pentru o samă dintre martorii actelor de vânzarecumpărare din Filipeni și Fruntești. Erau răzeși cu sigilii proprii, unii știau carte, iar boierii și marii dregători aveau toți sigilii pe care le aplicau pe înscrisuri de adeverire, de hotărnicii și pe actele de stat. Potrivit legii, comuna era administrată de un consiliu comunal alesă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porniți în deportare. Nici în tabelele de împroprietăriți prin legea din 1945, la fel ca în cel din 1864 și 1921, nu am găsit familiile Boghiu, Totolea, Ungureanu din Slobozia - Filipeni, însă, spre surprinderea mea, am găsit multe familii de răzeși din Fruntești care au primit loturi de completare sau loturi mai mari (N. Antoche, C. Oprișan, Vasile și Virgil Oprișan, Elena Corniță și mulți alții). În lista adăugată la tabelul general, l-am găsit la poziția 16 pe Gh. Hodoroabă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
s-a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale „colhozului” din Fruntești? Nivelarea țărănimii și omogenizarea de care se vorbea în toate materialele PCR și în cuvântările „Tovarășului”, a dat roade: foști răzeși, mândri de răzeșia și libertatea lor, au fost aduși pe aceeași treaptă cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu oricare dintre cei care-și ducă traiul în agricultura postdecembristă. Totuși, atunci când, în grădina lui Aristotel Ciută, am stat de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care erau o raritate, sau nu erau deloc, acum au devenit ceva obișnuit. Am găsit un Ignătescu care stă lângă școala din Fruntești. XI
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Acasa > Versuri > Istorie > DEALUL LUI VODĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
Publicat în: Ediția nr. 269 din 26 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului DEALUI LUI VODĂ Pe dealul lui Vodă! Mărșăluiau răzeșii lui Ștefan, Înarmați cu furci și priboaie, Din lemnul de carpen, Cu intarsuri de scoarță. Pe Dealul lui Vodă! Răzeșii desculț mângâiau, Iarba porcului cu picioare desculțe, Așteptându-și dușmanul. Pe dealui lui Vodă! Din spatele zidului de pământ. Își ridicau cușmele la comandă, Atfel ca dușmanul, Să-și arunce săgețile. Pe Dealul lui Vodă! Cine avea cușma găurită, Era un
DEALUL LUI VODĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361475_a_362804]
-
de secol de dușmanii ei. În aprilie 1457 intră în Moldova cu o oaste de 6000 de oameni dați de Vlad Țepeș și în lupta de la Dolhești învinge pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, Bogdan al II-lea. Întreaga țară: răzeși, boieri, negustori, mitropolitul Teoctist, întreaga Biserică îl aclamă din tot sufletul și pe câmpia de la Direptate, lângă Suceava este uns domn al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
Purice din care s-au tras mai târziu Movileștii. Mulțumea întotdeauna lui Dumnezeu pentru ajutorul în lupte și înălța cu bucurie biserici. A întărit cetățile, a dotat armata cu arme de foc, a încurajat negoțul, a ținut să facă dreptate răzeșilor în fața marilor boieri și a micșorat numărul lor în divanul domnesc, a făcut nenumărate danii lăcașurilor sfinte din țară și de la muntele Athos. Înainte de a închide ochii l-a sfătuit pe fiul său Bogdan să închine țara turcilor că pentru
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
copilărie ce a furat toate cireșele din pom, Creangă Ion și află din păcate că hoțul de cireșe ajuns învățător culcând fânul Moldovei a plecat și el să-l caute pe copilul căminarului codrii de aramă răsună de strigăte de răzeși ulcele milenare cucuteni adună brume de lacrimi ai unor Flămânzi lucrători Ștefan cel Mare oricâte fiice ar da țarului tot în închisoare ar zăcea cu întreg neamul de moldavi sub flori de tei un copac secular din Copou adună esențe
ULTIMUL DRUM AL LUI BADEA CÂRŢAN de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363458_a_364787]
-
Callatis, pentru drobul de miel și saramură, pentru Independența din 1877, pentru Părintele Cleopa și Părintele Galeriu, pentru cultura brâncovenească, pentru plug, grapă și cimpoi, pentru stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
drapelul Tricolor, pentru Piatra Craiului, Piatra Neamț, Piatra Scrisă, Piatra Arsă și „Deșteaptă-te române”, Pentru monahia Benedicta (Zoe Dumitrescu-Bușulenga), Ana Aslan și Ana Blandiana, Veronica Micle, Leopoldina Bălănuță, Nina Cassian, Eugenia Vodă și Monica Lovinescu, pentru familiile de iobagi și răzeși cu câte zece - șaisprezece copii, pentru rubedeniile mele și colegii mei de grădiniță, de școală, de facultate, de muncă, pentru Phoenix și Colibri, pentru ardeleana, mărunțelul și nedeile transilvane, pentru târguri și iarmaroace, pentru Oituz, Smârdan, Flămânzi, pentru toate mănăstirile
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Cornea, străbunica lui Corneliu Codreanu. Pentru a fi consecvenți cu politica lor xenofobă, Corneliu și tatăl său, Ion Zieliński Codreanu, au depus eforturi pentru a-și încropi o origine neaoș-română, reclamându-se a se trage dintr-o veche familie de răzeși, numele de Zelea revenind de la zale, și nu de la Zieliński . După absolvirea cursurilor școlii primare la Iași și Huși (1912-1916) s-a înscris la Liceul Militar de la Mânastirea Dealul. A urmat cursurile Școlii Militare de Infanteriede la Botoșani (1917 - 1918
UN PERSONAJ DE LEGENDĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366877_a_368206]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2010 se împlinesc opt ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
PARINTELE CONSTANTIN GALERIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366865_a_368194]
-
și fetei îi plăcea. În satul acela de la poalele munților, nu departe de Voloveții Sucevei, feciorul Irinucăi își pusese în gând să-și facă o gospodărie mare, cu aleasa inimii lui, așa cum fusese casa pe vremea când tatăl său, țăran răzeș, trăia. Slujbaș al vornicului Bucioc, tatăl își luase mai mereu flăcăul la curte, când treburile boierului cereau mare grabă în a fi duse la capăt. Și aici, Vasile îl zărise pe coconul Constantin și pe coconul Alexandru, feciorii lui vodă
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
1859, satul Verșeni (baștina mamei lui Mihail Sadoveanu) era una dintre numeroasele moșii ale domnitorului Mihai Sturza, iar satul vecin, Mitești, era veche așezare răzășească. Pe vremea aceea, biserica la care se închinau locuitorii ambelor sate se afla pe pământul răzeșilor, unde își avea gospodăria și preotul lăcașului de închinăciune. Și preotul, și vechilul boieresc aveau câte o fată mare, amândouă bune creștine, nelipsite de la Sfintele Liturghii. La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
La biserică însă era numai un loc de onoare în strană, loc pe care și-l însușise fata popii, în baza celor două argumente de netăgăduit: preotul era tată-său, iar biserica nu era pe pământul boierului ci pe al răzeșilor, unde autoritatea vechilului nu avea temei. Fata vechilului râvnea și ea la locul de cinste, căci starea ei socială o îndreptățea. Vechilul împărtășea țâfna și ambiția fiicei sale, dar fără spor. Și uite așa prinse colț sămânța discordiei. Popa era
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
nu-l vor recunoaște. Bineînțeles că boii au fost mânați să tragă brazda de hotărnicire puțin altundeva față de locul unde au fost troienii cei vechi. Biserica era acum, în sfârșit, pe moșia domnească. Căci unde se mai auzise ca vreun răzeș creștin, fie ei și din Miteștii cei din coasta Războienilor, să îndrăznească a se răzvrăti asupra celor consfințite prin invocarea Proniei Cerești?! Și uite așa, prearâvnita strană a bisericii celor două obști vecine avea de-acum o posesoare nouă - fata
DOUĂ FETE ALINTATE ŞI HOTARUL DINTRE SATE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349096_a_350425]
-
cum teribila bestie, așezată într-un colț, se pregătea de atac. Ochii roșii, botul însângerat și sunetele cumplite pe care le scotea dădeau fiori de moarte privitorilor. Câteva fete, mai slabe de țâțână, lepădară. Bărbații, urmași ai vechilor și vitejilor răzeși din timpurile de glorie ale istoriei, cuprinși de patima luptei, agitau ciomegele și proferau îndemnuri din care nu lipseau dumnezeii, crucile și anatomia mamei acestei cumplite arătări, ieșită parcă din străfundurile iadului. Muierile chirăiau, ca de obicei, fără rost având
FIARA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349266_a_350595]
-
o stare specială încă dăinuie pe acest plai binecuvântat de Dumnezeu. Cineva povestește despre clopotele ce au fost turnate în vremea lui Ștefan cel Mare dintr-un aliaj special, din metale prețioase. Dangătul lor puternic și grav îi chema pe răzeși la oaste atunci când dușmanul trecea hotarele. De mai bine de cinci sute de ani clopotele bat în aceleași ritm, venerându-l pe marele dispărut: Ștefan-Vodă, Ștefan-Vodă! Ceva din mine se contopește cu respirația neauzită a acestui pământ miraculos, pe care
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
ani de zile. A fost eliberat în 1955, cu privațiuni materiale și spirituale. Trece la Domnul la 7 Decembrie 1977. ( AMApN; Fond „Memorii D.C.I.”, Dosar 2821; ASRI, Fond „P”, Dosar 23124). Platon Chirnoagă Platon Chirnoagă provenea dintr-o familie de răzeși, cu o veche tradiție de luptători creștini. După ce a încheiat ciclurile primare și liceale s-a înscris la Școala de Ofițeri din București între 1913-1915, pe care a absolvit-o cu cinste. Devenind locotenent în 1915, a luat în primire
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
achitării, încheindu-se astfel calvarul unui mare general. (AMApN, Fond „Memorii Bătrâni”. „Generali”, litera C, Dosar, nr.4). Nicolae Dăscălescu (1884-1969) Nicolae Dăscălescu s-a născut în comuna Căciulați, județul Neamț la 16 Iunie 1884, într-o familie de vechi răzeși. În 1906 a absolvit liceul „Petru Rareș” din Piatra Neamț, apoi Școala Militară de Artilerie și Geniu în 1908. Participă ca sublocotenent în 1913 în campania din Bulgaria. La începutul primului război mondial ajunge comandant de divizion ăn cadrul Regimentului 4
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
cartea mea, pe care le regăsesc, foarte bine concentrate, în câteva expresii ale domnului Ion. N Oprea: ”De la natura desăvârșit de armonioasă și generoasă la arta încântătoare a mănăstirilor, de la sufletul primitor al băștinașilor - descendenți din dacii liberii și din răzeșii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care se manifestă și azi prin tărie de caracter - la modul cum își întrețin gospodăria până la cel cum și-au păstrat portul și tradițiile, totul „pare un miracol". La acest miracol un rol important
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365757_a_367086]
-
și Urmănaș, Goanța, fiica din urmă a lui Cremene Împărat, frații Garunda, Lapeșu și Nemoras, sasul fugar din Wermesch, oierul turc Šűban și toți cei cărora imaginația prozatorului le-a dat viață. Cu excepția celei din urmă - Poveste cu boieri și răzeși, care are la bază un sâmbure de adevăr, toate celelalte sunt pură ficțiune, vădind harul și talentul unui condei deprins cu mânuirea cuvântului, capabil după cum veți constata și singuri să izvodească, mereu și mereu, „o nouă basnă“, mai cuceritoare decât
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]