270 matches
-
ușor de constatat, de către oricine urmărește documentele umbrăreștene referitoare la numele și situația locuitorilor din satele în discuție, că pretendenții „ce să numesc a fi răzăși pe giumătate de moșia Boziești” se aflau la vremea procesului cu așezările pe părțile răzeșești de pe vetrele vecine, și nu a Bozieștilor, și anume: Vasile Druță în Slobozia-Torcești, unde e înregistrat ca vătăman al satului în recensământul din 1774, ca martor în hotarnica din 1777, pentru Țigănei și Torcești, și la „bătrâni nevolnici” în tabla
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente: Murgoci, Tiron, Tonu, Druță, Mustea, Lupu, Mocanu etc. Păstrarea entității răzeșești cu numele de Slobozia-Torcești, la vest de Bîrlad, prinsă împreună cu Torceștii din partea estică a Bârladului într-o singură unitate fiscală până foarte târziu, duce gândul la aceeași sorginte comună a tuturor locuitorilor de pe actualul teritoriu al comunei Umbrărești. Prin urmare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiul acestuia, Iordache Costache. Apreciem că actele contemporane stăpânirilor de mai sus nu reflectă în mod exact realitatea socială a locului. Deoarece, chiar în sate considerate în întregimea lor stăpânire aservită, așa cum am mai arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arătat, se mai mențineau mici enclave răzeșești, a căror putere și importanță economică și socială sunt estompate de prezența marelui și puternicului stăpân de aici și a slujbașilor săi atotputernici. Este, credem, și cazul satului Torcești. Ecouri privind menținerea stăpânirilor răzeșești până târziu răzbat printr-o mărturie a unor țărani deveniți, între timp, dijmași la Torcești, când, la data depunerii mărturiei lor, anul 1839, în favoarea proprietăresei vecine Torceștilor aflată în judecată cu stăpânul acestei moșii, spătarul Mihalache Cantacuzino-Pașcanu, țăranii își argumentează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de cei 100 de stânjeni ce rămăseseră nevânduți, dar care, între timp, nu cunoaștem prin ce împrejurare, intraseră în stăpânirea proprietăresei Bozieștilor, Elenco Manu, în timpul procesului purtând încă numele celui de-al doilea soț, Mavrogheni. Aspectul cu privire la existența unor enclave răzeșești în plină stăpânire boierească nu a fost abordat suficient în lucrările istoricilor care s-au ocupat de problematica socială a răzeșiei, a menținerii categoriei țăranilor liberi în cadrul atotputerniciei stăpânirilor boierești și merită a fi mai bine cercetat și cunoscut. Nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
altă ramură, decât aceea din care a descins Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul stâng al Bârladului cu moșii de pe malul drept al acestei ape, cum au fost Țigăneii, o parte a Sineștilor, alte părți răzeșești acaparate sub diferite forme și pretexte de pe la vecini, situație ce va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei mai nemulțumiți erau răzeșii surăieni, locuitori din fostele sate Țigăneii și Sineștii, dar și unii țărani din Umbrărești, ei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apreciată ca cel puțin asemănătoare din punct de vedere numeric, dacă nu mai numeroasă, față de aceea de la Torcești. De altfel, există și un indiciu sigur în acest sens. Este vorba de cei 34 bătrâni atestați documentar mai târziu, pe partea răzeșească a Umbrăreștilor, adică pe mai puțin de jumătatea hotarului întreg al moșiei, împărțirea aceasta pe bătrâni producându-se în prima jumătate a secolului al XVII-lea, după cum se poate calcula pe baza spiței de neam a bătrânului Vlasie, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în catagrafia din 1845 apare separat satul Slobozia-Torcești, hramul bisericii dat fiind Sfinții Voievozi. Până acum ambele sate numite Torcești au format o singură unitate fiscală. Este de presupus că, în alcătuirea unităților fiscale, nu se ținea seama ca satele răzeșești să fie înscrise separat de cele aservite și obligate la dijmă și zile de clacă, birul către stat fiind același pentru ambele categorii sociale. La Umbrărești mai este de adăogat la rufetari 1 ruptași ca să iasă 26 de rufetari. Dintre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură. Pe lângă vitele de muncă, ei aveau și alte animale, numeroase, iar dreptul lor de folosință, fie în cadrul obștii răzeșești, fie a celei boierești, trebuia să satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
inginerul hotarnic Fotache Ghețu măsoară și hotărnicește moșia Umbrăreștilor dintre Bârlad și Siret, alcătuiește și un ingenios Plan topografic în care sunt consemnate următoarele suprafețe: -„Umbrăreștii partea de sus” boierească, 1.003 fălcii și 20 prăjini, -„Umbrăreștii partea de jos”, răzeșească, 1.093 fălcii și 36 prăjini. Rezultă că, în total, suprafața moșiei Umbrărești era, în 1854, de 2.098 fălcii și 56 prăjini, o diferență de 446 fălcii în plus față de aceea înscrisă în situația din 1848, deși în aceasta
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
valori științifice în profilul dat bazându-ne exclusiv pe aspectele surprinse în documentele zise „de referință”, avem în vedere pe acelea ades și excesiv folosite în lucrări de sinteză precum: Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Satele răzeșești din Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, Structura proprietății funciare în Moldova la mijlocul secolului al XIX-lea, studii deosebit de valoroase, dar care comportă semnificative rectificări în ceea ce privește cifrele date. Este imperios necesar, dacă urmărim să obținem o evidență clară și cât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșie”, arendașii obligându-se „să o dăm după cum o primim”, deci în bună stare, făcându-se în acest sens un izvod separat, pierdut acum. Via se afla pe partea boierească și se arenda laolată cu moșia. Dar și pe partea răzeșească se practica arendășia sau, cum i se spunea pe atunci, orânda. Este înregistrat fenomenul în 1856 când un grup de răzeși încheie contract cu polcovnicul Sandu Avram și alți doi, pe o perioadă de trei ani, dar fără știrea și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împotriva ginerelui. Dacă punem la socoteală ce-i va fi dat ca zestre, ce mai avea rezervat și pentru ceilalți copii, cum și pentru bătrânețile ei, nu e prea greu de înțeles că familia Tiron, cu locuința în Slobozia-Torcești, sat răzeșesc (Cătunașii), dispunea de o frumoasă și îndestulătoare gospodărie. De altfel, ginerele ei, Gheorghiță Sobieschi, era om foarte întreprinzător în afaceri, tot timpul preocupat să strângă avere, ceea ce va și reuși, nu-i nimeni altcineva decât tatăl viitorilor primari ai comunei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu lut, acoperită cu stuf, având și un chiler, cu locul ei aproximativ de 12 prăjini, pe care se află câțiva copaci, înconjurată cu gard de nuiele”. Țăranul datornic care își pierdea casa se numea Neculai Lupu Bulai din satul răzeșesc Umbrărești. Este locul pe care se va stabili mai apoi Gheorghe Dănăilă, tatăl lui Vasile Dănăilă, poreclit Burdănosul. Și încă un exemplu cu care închei problematica referitoare la aspectele gospodărești. Pe 5 ianuarie 1911, Grigore Năstase trece în proprietatea fiului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
substanțiale din partea statului „potrivit legii de expropriere”. Sumele erau destul de importante chiar și în situația că terenurile expropriate erau slab productive sau nefolosibile. Este cazul și cu șoseaua județeană Umbrărești-Condrea, al cărui traseu s-a stabilit pe stânjenii de moșie răzeșească ai primarului din acea vreme. Așa se și explică de ce șoseaua nu este în linie dreaptă, cum ar fi fost normal, ci urmează mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate dependente, Bozieștii de prin secolul al XVI-lea, Torceștii în cel următor, iar jumătatea de nord a Umbrăreștilor la începutul secolului al XVIII-lea, 1704, când se produce prin act scris și hotărnicie pe teren înjumătățirea dintre partea rămasă răzeșească și aceea atribuită boierilor Costăchești. Lucrurile de aici nu sunt așa cum le-a prezentat istoricul Al. I. Gonța. Nu există nici un document din care să se constate starea de vecinie a locuitorilor umbrăreșteni aserviți, indiferent de vatra pe care au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de stăpânire. Noi avem și ne exprimăm convingerea că nici din acest punct de vedere satele umbrăreștene nu intră în tiparul confecționat teoretic de diferiți istorici. Am arătat deja cum satul numit Slobozia-Torcești a rămas totdeauna la statutul de sat răzeșesc, făcând parte din marea obște a Umbrăreștilor. Dar găsim, la un moment dat, în catagrafia din 1774, unitatea administrativ-teritorială Slobozia-Condrea inclusă în vechea obște a Umbrăreștilor, având vatră proprie de locuit, sat cu oameni răzeși în tot timpul existenței sale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aserțiunea nu are și acoperire istorică, dacă avem în vedere sensul primordial al termenului răzeș, acela de părtaș. Ca origine și evoluție, profesorul Constantin Cihodaru face distincție între „obștile țărănești libere, înfloritoare în epoca anterioară formării statului feudal” și „obștile răzeșești” din secolul al XVIII-lea. Istoricul ieșean nu acceptă opiniile acelora care au scris că ultimile sunt o continuare a primelor, împărtășind și susținând părerea lui Sebastian Radovici, ce „combate pe cei care căutau originea răzeșilor în obștile țărănești anterioare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ab initio, ci rezultatul unor neîncetate diviziuni”. Potrivit părerii lor, sub aspectul originii și al evoluției, instituția răzeșiei ar fi de două categorii și anume, aceea a răzeșilor originari, menținută numai în perimetrele din Vrancea, Câmpulung și Tigheci, și obștea răzeșească, rezultată din neîncetatele diviziuni „între urmașii de vază cu întinsă stăpânire individuală”. Nouă ni se pare nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nereală aprecierea că numai în cele trei regiuni ale Moldovei s-a putut păstra instituția răzeșilor originari. Indiscutabil că, în timp, s-au produs deosebiri de conținut între noțiunile ce defineau obștea țărănească liberă, obștea sătească (liberă sau aservită), obștea răzeșească, dar deosebirile s-au datorat nu originii diferite, ci unor condiții generate de mediul ambiant diferit, implicit de prefaceri socio-economice petrecute în secolele XVII-XVIII în ritm diferențiat, mai rapid și mai profund în satele din zonele deschise ale Moldovei, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au rezolvat, în funcție de toate datele existente, problematica de ansamblu a acestei interesante instituții de sorginte și specific românesc. Georgeta Crăciun, în valorosul studiu referitor la Moldova în vremea domnitorului Grigore Alexandru Ghica (1849-1856), face ample aprecieri privind „Proprietatea funciară răzeșească”, precum și la situația răzeșimii în cadrul „Structurilor sociale”, ale vremii. Deși subliniază și acceptă complexitatea problematicii și imperativul că „Numai cercetarea exhaustivă a materialului documentar ar putea aduce lumină în această problemă”, din tabloul înfățișat în lumina „diferitelor teorii” apărute anterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străbuni, „a căror origine nu se indică niciodată, desigur pentru că este necunoscută și se pierde în negura timpului”. De altfel, se poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
poate ușor constata cum taman așezările consemnate prin vechi hrisoave și urice nu apar în situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile, la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]