1,302 matches
-
ca fiind scopul ultim de atins În diferitele do japoneze. Yukio Mishima denunță cu o rară virulență umanismul occidental, a cărui pretenție universală nu maschează, În opinia lui, decât o slăbiciune subiectivă și inconsistența eului. Spiritul de calcul ce Întemeiază raționalismul european nu duce decât la a vedea moartea ca pe un debit, iar viața ca pe un credit, În timp ce calea războinicului susține cea mai intensă concentrare În toate clipele vieții fără excepție, pentru ca niciodată vigilența să nu fie luată prin
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
intelectual și social în care au fost elaborate dialogurile sale. Din nefericire, (sub influența lui Aristotel) lumea modernă s-a arătat ezitantă când ar fi trebuit să ofere platonismului ocazia unei revanșe veritabile: „... platonismul răsturnat al modernității a instaurat un raționalism abstract, trufaș și atins de cecitate față de tot ceea ce nu îi seamănă sau nu poate fi redus la propriul său algoritm de proliferare mecanică...”. Faptul că Aristotel avea câștig de cauză în urma „procesului” intentat Ideilor reprezintă, la limită, un simptom
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al imago-ului în lumea Occidentală este legat de o anume prejudecată a lumii europene față de procedurile eficiente de căutare a adevărului. Cuvântul (concept) se pliază mult mai bine pe acea logică binară (adevăr-fals) care, de la Aristotel încoace, întreține orgoliul raționalismului occidental. Nu mai este o simplă presupunere faptul că postmodernul este azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
reacții complet distincte, dar la fel de pertinente. Una din ele - argumentul rațional al lui Adam Smith - o vom supune ulterior dezbaterii, iar cealaltă a fost romantismul lui Jean-Jacques Rousseau, care, printre multe alte repercusiuni sociale, a devenit sursa opoziției artistice față de raționalismul științific. Reactivitatea romantismului în fața industrializării Europei s-a exprimat în accentuarea de către artiști a trăirilor interioare ca sursă naturală și prin urmare democratică a înțelepciunii și a inspirației artistice. Disputa a fost curând clasificată drept un conflict între intelect și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pe lângă secularism și progresism ca fundamente ideatice ale modernizării (existente și În cazul eugeniei, În forma ei mai tolerabilă), să existe Încastrate și celelalte fundamente: umanismul care tratează indivizii ca scopuri În sine, capabili să consimtă liber, inclusiv În privința guvernării, raționalismul ce instituie ideea că orice individ adult fără handicap mintal sever Își cunoaște propriile interese și discerne pentru sine, universalismul, care acreditează faptul că orice ființă umană, indiferent de sex, rasă, etnie, religie, clasă, este, deopotrivă, ființă rațională și scop
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Europei de Est În perioada interbelică. De exemplu, sociologul Daniel Chirot a stabilit recent că opoziția dintre valorile „seculare, vestice” și cele „native, antiseculare” constituie o axă importantă pentru Înțelegerea dezvoltării. Un astfel de model indentifică Însă Occidentul exclusiv cu raționalismul postiluminist și poziția autohtonă, Îndreptată Împotriva Occidentului, ca fiind În totalitate antiseculară. Însă mișcarea eugenistă din România sfidează astfel de categorizări și expune totodată limitele unor atare modele. Cum putem explica, de exemplu, afilierea lui Gusti la ideile eugeniste folosind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sus nu urmăresc să sugereze că toți actorii istoriei au aceeași importanță În construirea semnificațiilor și În instrumentarea schimbărilor. Dimpotrivă, discuția pe care o realizez, de exemplu, În ceea ce privește relația dintre elita intelectuală română și populația de țărani problematizează pretenția de raționalism obiectiv și altruism patriotic a reformatorilor eugeniști. Analiza mea subliniază poziția privilegiată și interesele pe care eugeniștii le aveau atunci când Încercau să mobilizeze „energiile biologice” ale populației țărănești; În același timp, nu exclude Însă vocile locuitorilor din mediul rural ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan), statul eugenic lua ființă ca o dezvoltare naturală a nevoilor organice ale națiunii, În epoca modernă. Eugeniștii subliniau, În același timp, necesitatea de a construi un astfel de stat pe principii raționale. Perspectiva eugenistă - În cadrul căreia organicismul se juxtapunea raționalismului, iar puterea, responsabilității - reprezenta o poziție distinctă În peisajul ideologic al României interbelice. Alți actori ai scenei politice Încercau să se identifice fie cu o ideologie organică, precum naționalismul tradiționalist sau gândirismul mistic al lui Nichifor Crainic, fie cu un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unele tentative de a raționaliza un anumit număr de chestiuni religioase. Miracolele, de exemplu, care numesc ceea ce scapă gândirii noastre și a înțelegerii pe care o avem în legătură cu o situație. Sau forma lui Dumnezeu, dedusă plecând de la categoriile și constrângerile raționalismului uman: cu mult înainte de Fenerbach, Montaigne afirmă că omul și-l reprezintă pe Dumnezeu după propria-i imagine, incapabil să gândească altfel decât pornind de la sine însăși. Insist să numesc poziția lui Montaigne un epicurism creștin. Oximoron foarte util pentru
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
scară mondială (Hoffman, 1995, p. 160). Această perspectivă este cea mai răspândită în comunitatea academică, având o genealogie impresionantă, care-l include, printre alții, și pe Hans Morgenthau - pentru care nașterea idealismului în perioada interbelică este marcată de [proiectul] combinării raționalismului și liberalismului din domeniul politicii interne în arena politicii externe (Thies, 2002, p. 166). Suganami descria în 1989 același proces ca fiind rodul „analogiei domestice” prin care autorii liberali din perioada interbelică înțeleg explicarea fenomenelor politice și economice internaționale prin
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a intereselor Opozanții realpolitik-ului - sau cel puțin o parte dintre ei - sunt în același timp avocați ai domniei legii la nivel internațional și susținători ai securității colective pornind de la vechea idee liberală a armonizării intereselor. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii de a crea o anumită formă a armoniei intereselor (Ashworth, 2002, p. 38). Departe însă de internaționaliștii liberali ai secolului XX ideea că această armonie a intereselor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
dintre cele două războaie mondiale care să țină cont, pe cât posibil, de observațiile prezentate în acest capitol. Una dintre cele mai convenabile definiții este oferită de Charles Kegley Jr. și Eugene Wittkopf: Program de cercetare construit pe convingerea că aplicarea raționalismului și a universalismului etic în domeniul relațiilor internaționale poate conduce la crearea unei lumi mai cooperante, caracterizată prin ordine și principii etice, în care anarhia internațională și războiul pot fi controlate prin intermediul organizațiilor internaționale și alte reforme instituționale ce asigură
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mesei de biliard, în care sistemul internațional este privit ca o masă de biliard pe care evoluează statele, asemenea unor bile de biliard, între care ciocnirile sunt neregulate și inevitabile. Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu ȘCOALA ENGLEZĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Introducere Raționalismul s-a conturat ca o linie distinctă de reflecție și cercetare a relațiilor internaționale în mediile academice din Marea Britanie, începând cu anii ’60 și continuând, printr-o serie de autori care se consideră descendenți ai acestei „tradiții”, până astăzi. Înainte de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoriei relațiilor internaționale, o astfel de ștergere de contururi și delimitări sărăcește prea mult diversitatea literaturii de specialitate, contopind totul în doar două tradiții: realistă și idealistă. O a doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează dinstincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului, sinonim cu Școala engleză a relațiilor internaționale, și „raționalism” ca denumire-etichetă dată de autori contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
totul în doar două tradiții: realistă și idealistă. O a doua precizare necesară pentru fixarea unor repere clare vizează dinstincția dintre raționalism ca teorie a relațiilor internaționale, specifică spațiului academic al Commonwealth-ului, sinonim cu Școala engleză a relațiilor internaționale, și „raționalism” ca denumire-etichetă dată de autori contemporani unui grup de teorii care pleacă de la câteva ipoteze comune: raționalitatea actorilor internaționali, utilitatea metodelor pozitiviste pentru explicarea fenomenelor internaționale, posibilitatea unor teorii obiective, verificabile empiric și generalizabile, referitoare la realitatea internațională. Aceste teorii
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
bună măsură diferită față de percepția autorilor americani ai relațiilor internaționale, în mare parte marcați decisiv sau chiar formați în perioada celui de-al doilea război mondial, și de aceea de superputere, în mijlocul „războiului rece”. Printre cele mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
celui de-al doilea război mondial, și de aceea de superputere, în mijlocul „războiului rece”. Printre cele mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
războiului rece”. Printre cele mai importante nume ale raționalismului se numără Hedley Bull, probabil cel mai celebru autor al acestui curent, Martin Wight, R. J. Vincent, Adam Watson. Raționalismul sau Școala engleză a relațiilor internaționale Școala engleză a relațiilor internaționale (raționalismul) poartă amprenta unor teoreticieni ai politicii foarte importanți, ale căror idei au fost (re)descoperite și dezvoltate, dobândind valențe internaționale. Precursorii evocați în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în scrierile Școlii engleze sunt Grotius și Vattel, sub aspectul importanței pe care aceștia o acordă dreptului internațional și primelor teoretizări sistematice ale acestuia. Un alt autor al teoriei politice clasice, ale cărui idei se regăsesc în asumpțiile fundamentale ale raționalismului, este John Locke. Concepția sa despre starea naturală (state of nature), fundamental diferită - în ipotezele și implicațiile ei cele mai profunde - de concepția lui Hobbes, atât de invocată în cazul realismului clasic, constituie o sursă importantă de inspirație și legitimare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
care să fie respectate de marea majoritate a actorilor internaționali. În consecință, autorii Școlii engleze vor căuta să identifice acele condiții în care înțelegerile, „contractele” și un anumit grad de certitudine sunt posibile în politica internațională. O altă trăsătură caracteristică raționalismului constă într-o anumită înțelegere istorică, explicită sau implicită, a evoluției relațiilor internaționale. Potrivit lui Hedley Bull, relațiile internaționale au evoluat de-a lungul timpului în trei etape, calitativ diferite, din punctul de vedere al relațiilor internaționale. Cele trei etape se
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
criteriul organizării instituționale progresive a relațiilor internaționale și nu neapărat pe cel cronologic. Deplasările de la o etapă la alta pot avea loc în ambele sensuri, neexistând un determinism unidirecțional. Însă orice perioadă istorică am alege, ea poate fi încadrată, potrivit raționalismului, în una din cele trei etape. Conform autorilor Școlii engleze, în ultimele trei secole avem de a face cu o societate internațională, ale cărei limite geografice s-au extins treptat, pornind de la spațiul european și ajungând să cuprindă, actualmente, întreaga
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
guvernare globală (global governance). Așadar societatea de state a ultimelor secole se structurează în jurul a trei procese esențiale: războiul (conflictul), schimbul (cooperarea) și solidarizarea (comuniunea). Celor trei fenomene le corespund, potrivit lui Wight, trei școli de gândire în relațiile internaționale: realismul, raționalismul și revoluționismul. În privința identificării celor trei linii de abordare, este interesant faptul că, în viziunea lui Wight, dar și a lui Bull, de pildă, la orice moment în timp al existenței unei societăți internaționale întâlnim reunite procesele specifice fiecăreia dintre
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
însă, la fel ca idealismul și, mai apoi, neoliberalismul, trec dincolo de ea. Anarhia nu înseamnă automat haos total și violență perpetuă, ci doar absența unei autorități centrale, superioară statelor. Deși recunoaște anarhia ca punct de plecare în înțelegerea politicii internaționale, raționalismul accentuează elementele de ordine existente. Astfel, autorii raționaliști (Bull în primul rând) încearcă să găsească răspunsuri argumentate la întrebarea pe care ei o consideră vitală: Există sau nu ordine în relațiile internaționale? Ulterior, ei pun problema formelor pe care le
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt indivizii. Contradicțiile sau eventualele tensiuni care pot apărea între cele două niveluri, unul de facto, pragmatic, și unul moral, absolut, sunt decelabile de altfel în textele autorilor Școlii engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și reducerea incertitudinii în interacțiunile internaționale. Evaluând în profunzime aportul Școlii engleze, această conceptualizare a ordinii și regulilor, însoțită de analiza implicațiilor ei pe plan
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a ultimelor decenii. Totuși, nu se poate ignora faptul că ordonarea scopurilor ca atare constituie un argument normativ implicit prin care, de exemplu, salvarea sistemului este mai importantă decât menținerea păcii. În acest punct poate fi identificată o apropiere între raționalism și realism. Oricum, rămâne valabilă observația că avem de a face nu cu o „constatare” a scopurilor și a unei ierarhii existente independent de autori în relațiile internaționale, ci cu ordonarea axiologică a unor principii, împărtășită de raționalism, în comun
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]