1,183 matches
-
predare în limba rusă, la Dubăsari. Recrutat în armata țaristă, în 1914-1917 luptă pe front, ajungând la gradul de căpitan și fiind grav rănit. Întors din război, e ales în 1918 președinte al zemstvei, prefect la Tiraspol și deputat în rada ucraineană. Activitatea sa proromânească, susținută și la cotidianul „Moldovanul”, înființat la Dubăsari, îl determină să plece în decembrie 1919 la Iași, unde se stabilește și unde va absolvi Facultatea de Filosofie și Drept (1924). Profesează ca avocat și secretar al
SMOCHINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289734_a_291063]
-
Europa”, RFR, 1945, 6; Profira Sadoveanu, Stele și luceferi, pref. G. Călinescu, București, 1969, 135-146; Corbea-Florescu, Biografii, I, 217-224; Florian Potra, „Empirismul eretic” al lui D. I. Suchianu, LCF, 1974, 13; Cornel Cristian, Bujor T. Râpeanu, Dicționar cinematografic, 1974, 417; Petre Rado, Păcăliți și despăcăliți, „Cinema”, 1974, 133; Crohmălniceanu, Literatura, III, 378-384; Șerban Cioculescu, Drumurile „Mioriței”, LCF, 1978, 44; Cornel Ungureanu, „Foste adevăruri viitoare”, O, 1978, 49; Silvian Iosifescu, „Foste adevăruri viitoare”, RL, 1978, 49; Alexandru Balaci, Pledoaria inteligenței, CNT, 1979, 16
SUCHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290006_a_291335]
-
întrevăd și în traducerile din proza germană contemporană, printre care se numără și cele din Bernhard Schlink. Traduceri: Victor Kernbach, Die seltsamen Wanderungen, în Planet im Raum. Wissenschaftlich-phantastische Erzählungen aus Rumänien, Berlin, 1972; Rudolf Kurtz, Expresionism și film, în Petre Rado, Labirintul umbrelor. Expresionismul în cinema, București, 1975; Gustav René Hocke, Manierismul în literatură, București, 1977; ed. pref. Nicolae Balotă, București, 1998; Martin Bocian, Dicționar enciclopedic de personaje biblice, pref. trad., București, 1996 (în colaborare cu Gabriela Danțiș); Carola Stern, Isadora
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
Cetiri pesnika (Arghezi, Bacovia, Barbu, Blaga), ed. bilingvă, pref. Mircea Tomuș, 1978; Antologija savremene rumunske poezije, Saraievo, 1978; G. Bacovia, Olovo, Saraievo, 1979; Geo Bogza, Zasto ne zatvaras usta, Nis, 1981, Eseji, Belgrad, 1986, Zasto pisem?, 1986; Ioan Flora, Terapija rada, Belgrad, 1981, Cinjenicko stanje, Belgrad, 1985, Izdaja metafore, Pristina, 1985, Mermerna ogledala, 1988, Eseji o krtici, 1989, Mlada sova na samrtnoj postelji, Belgrad, 1989, Ljubicasti tabani, 1998; Iz savremene rumunske poezije, 1986; Dumitru Radu Popescu, Anastasijan zalan bese hod, Belgrad
PUSLOJIĆ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289071_a_290400]
-
BĂNUȚĂ, Ion (7.XI.1914, Siliștea, j. Argeș - 30.XII.1986, București), poet. Este fiul Radei (n. Georgescu) și al lui Dumitru Bănuță, țărani. Urmează o școală de arte și meserii, fiind, în paralel, ucenic și muncitor la Uzinele „Grivița”. Participă la grevele din 1933, iar în 1941 este arestat pentru activitate în cadrul PCR. După 1944
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
BĂGULESCU, Gheorghe (1.XI.1890, Dedulești, j. Brăila -?), prozator. Este fiul Radei și al lui Petru Băgulescu. S-a dedicat carierei armelor, parcurgând toate treptele ierarhiei militare, de la gradul de sublocotenent (1912) până la general de brigadă (1940). Pentru deosebite fapte de arme în primul război mondial, a primit distincția Cavaler al Ordinului
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
era simplu, cunoscut de toți la vremea aceea. Începuse exodul, cu încă trei-patru ani înainte, cei mai mulți erau greci și evrei, adică cei din inima comerțului și a industriei care duseseră fala orașului, cu vase maritime ce pătrundeau până aici în rada portului fluvial. De acum decenii vor trece, și steagurile multicolore și vesele ale portului nu vor mai exista, nici hărmălaia elevatoarelor ce descărcau și încărcau ziua și noaptea. Se vor încerca forțate festivități fluviale pentru a da impresia pulsației de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
amintesc de vremea când sute de corăbii ancorau în permanență în port, venind dinspe Flandra, Anglia, Biscaya, Portugalia, Puglia, Sicilia, și mai cu seamă dinspre Veneția, Genova, Raguzza și Grecia ocupată de turci. În anul acela, doar amintirile mai înțesau rada. În mijlocul orașului, cu fața spre port, se află o colină care nu exista, zice-se, pe vremea celor vechi, și care s-a format doar din acumularea ruinelor. Dacă te apuci să scotocești acolo, dai adesea peste vase și alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Arvinte“; „are Chira socoteală“; „sistem Clayton, model nea Gheorghe“; „vrei, nu vrei, bea Grigore aghiasmă“; „a nimerit-o ca Ieremia cu oiștea-n gard; „hop și eu cu țața Lina“; „tronc, Marițo!“; „ce mi-e baba Rada, ce mi-e Rada baba?“; „de lemn Tănase“; „moș Ene pe la gene“; „să vorbească și nea Ion că și el e om“; „Stan pățitul“. Când Îmi veți explica În mod coerent de ce se ridică monumente În onoarea soldatului necunoscut sau de ce e considerat el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
din toate provinciile reunite în anul 1918; se întărește astfel caracterul plebiscitar al hotărârilor adoptate în 1918-1919, pus atât de des sub semnul întrebării, din necunoaștere sau din reavoință. Semnificative - și poate mai puțin cunoscute - sunt documentele ce reflectă pretențiile Radei și guvernului Ucrainei asupra Basarabiei întregi, sau „numai” asupra unor teritorii din nordul și sudul acesteia, pretenții formulate atât în preajma unirii, cât și în perioada imediat următoare. Remarcabil este Răspunsul guvernului român la nota guvernului ucrainean din 5 mai, trimis
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
iunie 1940, de ocupare prin forță armată a Basarabiei, a nordului Bucovinei și ținutului Herța, mai mult chiar decât se prevăzuse la 23 august 1939. S-a introdus aici regimul represiv sovietic și au fost puse acum în aplicare intențiile Radei Ucrainei din 1918, prin sfâșierea Basarabiei și prin trecerea la R.S.S. Ucraineană a teritoriilor din județele Hotin, Cetatea Albă și Ismail, precum și a nordului Bucovinei. În urma angajării Armatei Române în război, la 22 iunie 1941, teritoriile răpite cu un an
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Macedonia își zic români. Așa trebuie să facem și noi.” Au apărut totodată adversari ai autonomiei Basarabiei, funcționari și militari ruși, diferite elemente încurajate de guvernul rus. Procesul declanșat nu a mai putut fi oprit, dar trebuiau depășite numeroase obstacole. Rada ucraineană a emis pretenții asupra Basarabiei sau a unor părți din aceasta, ceea ce a provocat protestele energice ale unor organizații moldovenești. Pe la mijlocul anului 1917, perioada romantismului revoluționar a cedat locul realității; naționalitățile din Rusia treceau la organizarea practică a vieții
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din nou votul din 24 ianuarie, de despărțire de Rusia, de data aceasta sub forma votului de protest contra Ucrainei”. Într-o convorbire avută la Iași cu un corespondent de presă, Pantelimon Halippa, vicepreședintele Sfatului Țării, respingea pretențiile teritoriale ale Radei, referindu-se totodată la dorința românilor de peste Nistru, care și-au manifestat la Congresul de la Tiraspol, dorința „de a fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Țării, respingea pretențiile teritoriale ale Radei, referindu-se totodată la dorința românilor de peste Nistru, care și-au manifestat la Congresul de la Tiraspol, dorința „de a fi una cu frații lor din Basarabia”. Halippa îi informa pe cititori în ce privește schimbarea atitudinii Radei ucrainene. Dacă la început aceasta se arătase binevoitoare față de tânărul stat dintre Prut și Nistru, „după câteva luni de existență, începe să aibe veleități imperiale”, pretinzând că „au drepturi asupra ținutului Hotinului și al Achermanului până la gura Dunării, justificând aceasta
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
promulga hotărârea din 27 martie/9 aprilie 1918, adoptându-se astfel un act necesar în procesul de consolidare a unirii Basarabiei cu România, parte componentă a idealului național. Guvernul român - de data aceasta - a fost confruntat în continuare cu protestele Radei și ale guvernului ucrainean, care nu recunoșteau hotărârea de unire din 27 martie /9 aprilie 1918. În aprilie-iunie 1918, în cadrul unui schimb de note, guvernul român a respins pretențiile Ucrainei asupra nordului și sudului Basarabiei, prin răspunsuri argumentate din punct
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
martie, mai ales că Sfatul Țării nu ar fi întrunit condițiile adoptării unei astfel de hotărâri. Ministerul Afacerilor Străine român observa că alcătuirea și funcționarea Sfatului Țării nu reprezentau un fapt izolat în procesul de constituire a noilor state; „chiar Rada ucraineană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu aceea a «Sfatul Țării» de la Kișinău”. Guvernul român respingea pretențiile Ucrainei de a încorpora Basarabia și declara
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
republică” județele Hotin, Cetatea Albă și Ismail, și se stabilea, într-un alt articol, examinarea de către Sovietul Suprem al U.R.S.S. a „proiectului privind stabilirea unei frontiere precise între R.S.S. Ucraineană și R.S.S. Moldovenească unională.”. Era reluată pretenția formulată de Rada ucraineană în 1917-1918 asupra Basarabiei sau asupra unor zone din sudul și nordul acesteia, ținându-se acum seama de granițele proiectate la Kiev. Au fost depășite unele discuții în descrierea și stabilirea graniței, pentru ca la 4 noiembrie 1940, Prezidiul Sovietului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Moldovenești Republicii Ucrainene. 1918, martie 16 (st.v.) Sfatul Țării, parlamentul Republicei Moldovenești, aflând despre tendințele Ucrainei asupra unor părți ale Republicei Moldovenești, în special asupra unei părți a ținuturilor Hotinului și Cetatea Albă, își exprimă față de guvernul Republicii Ucrainene, Rada centrală și întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc și a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei. Sfatul Țării declară ca Republica Poporană Moldovenească s-a proclamat independentă și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
rusesc. Se poate ca actualul guvern al Ucrainei să fi avut răi sfătuitori, pentru că de când cu nebunia bolșevică, bunele relațiuni de vecinătate ale noastre cu marea Republică Ucraineană au fost pe nevrute întrerupte. Mai înainte avusesem contact mai des și Rada Centrală se arăta foarte binevoitoare față de tânărul nostru stat. Această legătură căutăm acum să o restabilim și atunci cred că neînțelegerile acestea vor fi evitate. În orice caz, nu cred că aceste aspirații imperialiste să poată fi realizate; deși nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
manifestă dorința de a fi una cu frații lor din Basarabia. Congresul de la Tiraspol, ținut de moldovenii din Ucraina este mărturia formală a acestui adevăr. Le mai opunem și unitatea desăvârșită a tuturor basarabenilor, moldoveni și nemoldoveni și înseși rezoluțiunile Radelor ucrainene din Hotin, Chișinău, Acherman, care toate susțin ideea indivizibilității teritoriului Republicii Moldovenești și dorința de a rămânea în cuprinsul ei și nu al Ucrainei. Cred că țara noastră va ieși neatinsă și din această încercare, pentru că însuși guvernul Ucrainei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
13 aprilie 1918 (st.v.) Kiev, 12 aprilie 1918 Guvernul Republicii Ucrainiene are onoarea de a vă transmite rezoluția adoptată la 13 aprilie 1918 de către Parlamentul Ucrainei - Rada centrală - cu privire la anexarea Basarabiei de către România. „Discutând chestiunea anexării Basarabiei de către România, Rada centrală ucraineană declară: 1)Că ea nu recunoaște că hotărârea „Sfatului Țării” privind încorporarea Basarabiei la România este un act care exprimă voința tuturor popoarelor locuind pe teritoriul Basarabiei, din care cauză Republica Democrată a Ucrainei pretinde ca regiunile Basarabiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un act care exprimă voința tuturor popoarelor locuind pe teritoriul Basarabiei, din care cauză Republica Democrată a Ucrainei pretinde ca regiunile Basarabiei unde populația s-a declarat sau se va declara ucraineană să fie reunite la Republica Ucraineană. 2)Că Rada centrală ucraineană însărcinează Consiliul de Miniștri să adreseze României ca și Imperiilor Centrale o notă de protest contra acestui sistem de represalii și violare a drepturilor naționalităților care locuiesc în Basarabia. Nerecunoscând că problema Basarabiei ar putea fi soluționată prin
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de Miniștri să adreseze României ca și Imperiilor Centrale o notă de protest contra acestui sistem de represalii și violare a drepturilor naționalităților care locuiesc în Basarabia. Nerecunoscând că problema Basarabiei ar putea fi soluționată prin actul de la 9 aprilie, Rada centrală ucraineană însărcinează Consiliul de Miniștri să ia toate măsurile de care dispune pentru ca chestiunea Basarabiei să fie rezolvată cât mai repede posibil, în acord cu Republica Democrată Ucraineană, cu condiția ca voința întregii populații din Basarabia să fie liber
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
raporturi cordiale și strânse între România și Ucraina, el speră că guvernul român va găsi un teren de înțelegere pentru a reglementa, într-un mod satisfăcător pentru ambele părți, chestiunea Basarabiei. Reprezentantul guvernului ucrainean pe lîngă guvernul român, membru al Radei centrale, dl. Galagane, a plecat deja spre România și guvernul speră că în momentul dat el se găsește în raporturi oficiale cu guvernul român.” Pentru copie conformă Directorul Departamentului (s), G. Losky Președintele Consiliului de Miniștri și Ministru al Afacerilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Nota de răspuns a guvernului român la nota din 13 aprilie (st.v.) a guvernului ucrainean. 20 aprilie 1918 (st.v.) Guvernul român către guvernul Ucrainei Iași, 20 aprilie 1918 Guvernul român, primind din partea guvernului ucrainean o comunicare, a rezoluției Radei centrale cu data de 13 aprilie curent, are onoarea de a transmite guvernului Ucrainei următorul răspuns: 1) Guvernul român are datoria de a face observația că Basarabia n-a fost anexată de către România, așa cum se afirmă în Nota ucraineană, ci
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]