324 matches
-
s-a utilizat pe scară largă în diverse tehnici radar și de comunicații militare. Mobilitatea și alte posibilități tactice ale radarului P-8 au creat anumite premise pentru utilizarea acestui radar în Trupele de Apărare Antiaeriană în compunerea posturilor de radiolocație de detectare timpurie a țintelor aeriene și în compunerea punctelor de comandă ale unităților de artilerie antiaerienă. Între anii 1956 și 1957 radarul P-8 și moștenitorul acestuia radarul P-10 au fost dotate cu echipament îmbunătățit pentru suprimarea țintelor
P-8 (radar) () [Corola-website/Science/336066_a_337395]
-
Lianozov (în prezent OAO LEMZ) din Moscova. (SA ”Actaris”). Radioaltimetrul este destinat pentru determinarea înălțimii mijloacelor aeriene de zbor după datele indicate de un radiotelemetru sau sistemele automatizate de conducere. Radioaltimetrul PRV-16 poate lucra în complex cu orice stație de radiolocație de observare circulară și în sistemele automatizate ”Vozduh-1M” și ”Vozduh-1M”. Radioaltimetrul PRV-16A poate lucra în aceleași sisteme ca și PRV-16. Radioaltimetrul PRV-16B este destinat pentru lucrul în complex cu radiotelemetrul P-40A (P-40 ”Bronia”). Radioaltimetrul este un radar mobil care
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
căruia este amplasat conul radiatorului. Pentru cercetarea spațiului cu un fascicul atât de îngust antena este capabilă să se miște în ambele coordonate unghiulare - unghi de înălțare și azimut. Măsurarea distanței înclinate până la țintă este furnizată automat prin utilizarea metodei radiolocației în impuls. Deplasarea antenei în unghi de înălțare se realizează printr-un mecanism de balansare a reflectorului antenei înpreună cu radiatorul. Prin aceasta caracteristica de directivitate a antenei balansează în plan vertical în limite date, ceea ce dă posibilitatea să se
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
cartiere muncitorești din București (astăzi Bulevardul Nicolae Grigorescu), precum și Pieței Titan. După Revoluția din decembrie 1989, bulevardul și piața au fost redenumite. De asemenea, obiective industriale și militare au primit numele generalului (Școala Superioară de ofițeri de Artilerie Antiaeriană și Radiolocație “Leontin Sălăjan” din Brașov etc.).
Leontin Sălăjan () [Corola-website/Science/304808_a_306137]
-
Radarul P-3 (în rusă „Пегмантит-3” sau „Дурачок”, după clasificarea NATO „Dumbo”) a fost o stație de radiolocație (radiotelemetru) sovietică de descoperire și dirijare exploatată din anul 1945 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea Armatei României din anul 1952. În anul 1969 acest radar a fost scos din exploatare. La 20 martie 1943, Institutul 20 de
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
care se ocupa cu invențiile militare cu destinație specială) primește comanda să includă în tema sa de cercetare un nou radar de avertizare timpurie. În mai 1943 NII-20 a trecut la elaborare și în curând a fost creată stația de radiolocație «Бирюза». Sistemul realizat a avut o serie de neajunsuri și pe baza lui a fost creată stația de radiolocație mult mai perfecționată P-3. Primele teste de fabrică ale stației s-au desfășurat de la 20 iulie până 15 august 1944
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
nou radar de avertizare timpurie. În mai 1943 NII-20 a trecut la elaborare și în curând a fost creată stația de radiolocație «Бирюза». Sistemul realizat a avut o serie de neajunsuri și pe baza lui a fost creată stația de radiolocație mult mai perfecționată P-3. Primele teste de fabrică ale stației s-au desfășurat de la 20 iulie până 15 august 1944 la Moscova și în cursul aceluiași an, 14 complete de stații au ajuns la trupele sovietice. Încercările stației în
P-3 (radar) () [Corola-website/Science/335901_a_337230]
-
capabil să penetreze nedectat spațiul aerian sovietic a apărut la sfârșitul anilor 1970. Ideea era ca avionul să poată pătrunde în primele ore ale unui război nuclear în spațiul aerian sovietic, fără riscul de a fi detectat cu mijloace de radiolocație sau cu senzori în infraroșu. Avea sarcina de a căuta și distruge ținte de importanță maximă precum rachetele balistice sovietice mobile (SS-25), centre de comandă și control, precum și de a crea breșe de mari dimensiuni în sistemul de apărare antiaeriană
Northrop Grumman B-2 Spirit () [Corola-website/Science/304211_a_305540]
-
de conducere a focului 13. Puncte de comandă mobile și de stat major 14. Mașini de luptă, autospeciale blindate, autospeciale cu dotări specifice apărării țării, ordinii publice și siguranței naționale 15. Autostații, radiorelee, stații complexe de radio și stații de radiolocație destinate apărării țării, ordinii publice și siguranței naționale 16. Aparatură, mijloace și echipamente de transmisiuni destinate apărării țării, ordinii publice și siguranței naționale: 16.1. Aparatură de multiplexare, comutare și terminală pentru transmisiuni voce, date, fax cu posibilitatea de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/113528_a_114857]
-
a fost un radiotelemetru sovietic exploatat din anul 1952 în fosta URSS. Radarul a fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia, inclusiv în Armata României. În prezent nu se exploatează. Radarul P-20 a fost prima stație de radiolocație de descoperire îndepărtată și de dirijare în gama de lungimi de undă centimetrice. Realizarea lui s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile Forțelor Aeriene în cadrul planului de trei ani de dezvoltare a radiolocației pentru perioada 1946 - 1948. Proiectarea și realizarea radarului s-
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
exploatează. Radarul P-20 a fost prima stație de radiolocație de descoperire îndepărtată și de dirijare în gama de lungimi de undă centimetrice. Realizarea lui s-a făcut în conformitate cu instrucțiunile Forțelor Aeriene în cadrul planului de trei ani de dezvoltare a radiolocației pentru perioada 1946 - 1948. Proiectarea și realizarea radarului s-a desfășurat de către un colectiv din Institutul 20 de Cercetări Științifice din MOscova, sub conducerea lui L.V. Leonov. În anul 1949 radarul a fost supus la testele oficiale ale Forțelor Aeriene
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
ale țintei: azimutul, distanța înclinată și altitudinea de zbor folosind ”raza V”, idee care a fost sugerată de prof. M.A. Bronci-Bruevici încă din anul 1938. Pentru recunoașterea avioanelor proprii, de către radar, s-a atașat un aparat de interogare prin radiolocație NRZ-1 (radar secundar). Aparatura de emisie-recepție (cinci emițătoare și cinci canale de recepție), fiecare lucrând într-o altă frecvență din gama de unde centimetrice și unul în gama decimetrică, a fost instalată într-o remorcă rotativă dispusă pe un afet de
P-20 „Periscop” () [Corola-website/Science/335590_a_336919]
-
5 Sisteme pentru baraje de mine, distrugeri și masacre 5 Topogeodezie și automatizarea asigurării topogeodezice 5 Facultatea de Blindate și Aviație Blindate, automobile ș tractoare 5 Aeronave și motoare de aviație 5 Echipamente și instalații de aviație 5 Facultatea de Radiolocație, Transmisiuni și Echipamente pentru Automatizarea Conducerii Trupelor Echipamente și sisteme electronice militare 5 Transmisiuni 5 Sisteme și echipamente de autorizare a conducerii organizațiilor militare 5 Automatizarea conducerii acțiunilor de luptă 5 * Durata studiilor, în ani 51. ACADEMIA DE ÎNALTE STUDII
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
de factorii de decizie politici din cadrul guvernului și ai prezidiului executiv șPolitburoț”. Alexander Orlov, Handbook of Intelligence and Guerilla Warfare (University of Michigan Press, Ann Arbor, 1965), p. 187. O polemică interesantă cu privire la importanța analizei a pornit de la sistemul de radiolocație (DISTANT) pe care MI6 (serviciul de informații britanic) și CIA i l-au pus la dispoziție lui Oleg Penkovsky pentru a-l folosi în cazul în care ar fi intrat în posesia unor informații privind un atac iminent al Occidentului
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
folosi în cazul în care ar fi intrat în posesia unor informații privind un atac iminent al Occidentului asupra Uniunii Sovietice. Potrivit unui studiu detaliat despre cazul Penkovsky, MI6 „se temea că un semnal de avertizare transmis prin intermediul sistemului de radiolocație DISTANT poate să fie interpretat greșit sau să conducă la ostilități, dacă nu este evaluat și supravegheat cu atenție”. Marea Britanie era convinsă că orice avertizare ar trebui să fie mai întâi procesată de Comisia Mixtă pentru Activitatea de Informații (JIC
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
discuit, tractor pe zarea mării potolind nebunia turistică, reiau imobilele în lucru, apele cimitir în capul Costineștiului, satul sudat cu stațiunea, biserică nouă, volumetrii în rural și turistic, marea în profil de basculantă, șantiere, păpădie, pasc doi cai, unitate de radiolocație, pare că am scăpat, tăpșanul curat al mării, kilometri pe arătură ori în floarea-soarelui lăsată neculeasă, schit nou în mijloc, bate marea în cîțiva metri, cenușile de nisip în minigolf, o clătinătură, hotelurile turn Cap Aurora, începe jurisdicția Mangaliei, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aprovizionare de luptă PC Punctul de control PCR Partidul Comunist Român PM Pistol-mitralieră PSAG Planșeta Situației Aeriene Generale PSI Punctul de stingere a incendiilor PSL Pușcă specială cu lunetă SMG Statul-Major General SRI Serviciul Român de Informații SRC Stație de radiolocație SR-DAC Autocamioane militare marca DAC, cu motoare SR TR Tanc românesc TAB Transportor autoamfibiu blindat USLA Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă UTC Uniunea Tineretului Comunist Introducere După douăzeci și șase de ani de la producerea sa, Revoluția încă rămâne o necunoscută
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
De fapt, era un singur TAB cu "Strela 2", fiindcă mai era "Strela 1" ce se lansa de pe umăr. D.R.: Era acel transportor autoamfibiu blindat pe terenul de instrucție în fața GAZ-ului, era punctul de comandă, camionul cu stația de radiolocație, probabil, care dirija, și la vreo 30 de metri era transportorul de rachete. Noi eram în tancuri, dar auzeam ce se întâmpla afară și așa am auzit cum s-a dat ordin de aviație inamică și, deci, să deschidă focul
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
căuta șeful apărării antiaeriene de la armată sau comandantul Armatei. S.B.: Ce rachete aveați acolo? N.B.: Rachete antiaeriene KUB, cu bătaie mică. Acest regiment a fost înființat în perioada 1976-1977 și a fost dotat cu tehnică de luptă (instalații, stații de radiolocație etc.) de la ruși în primăvara anului 1977. S.B.: Ați făcut stagii de pregătire la ruși? N.B.: Eu sunt promoția 1976 și nu am făcut, n-aveam cum, pentru că am făcut școala militară de ofițeri de trei ani la Brașov și
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
nu are țintă. Și au avut țintă, erau imitatoare, zbârnâitori, ce or fi fost. Noi, aici la București, nu am tras. Nicio rachetă. S.B.: Dar ați avut ținte. N.B.: Da, au apărut ținte. S.B.: Informațiile de unde veneau, de la stația de radiolocație? N.B.: Noi aveam informații de la Brigada de rachete, de la CAAT (Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului), în cadrul căreia eram în serviciul de luptă permanent și executam focul la ordinul lor - dacă era atacat Bucureștiul, noi apăram și Comandamentul Armatei I. Primeam
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
aveam noi la Divizion. Pe o astfel de planșetă am lucrat eu. Și aveam și planșeta SRC. N.B.: Da. Aveam P18, P19, PRV, P40 - care vedea până la turci (400-500km). S.B.: Erau practic cercuri concentrice. N.B.: Aveam și sistemul nostru de radiolocație. Acest complex de rachete antiaeriene trăgea până la 26 de km. S.B.: Spuneați că v-au apărut ținte, cum de nu s-a tras? Vă aduceți aminte când au apărut ele pentru prima dată? N.B.: Din seara cu baricada de la Intercontinental
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pe Ceaușescu). S.B.: Toată logistica aceea, precum simulatoarele, era în dotarea armatei, nu? N.B.: Nu. S.B.: Atunci de unde credeți că au apărut? N.B.: În armată nu se putea, pentru că se auzea dacă o unitate de bruiaj radioelectronic, de bruiaj de radiolocație sau de aviație emitea semnale pe care să le recepționeze alte unități. Se afla rapid. Una erau semnalele date de stațiile de radiolocație și alta semnalele date de la ținte. S.B.: Ținte reale nu au fost. N.B.: Nu, că nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
În armată nu se putea, pentru că se auzea dacă o unitate de bruiaj radioelectronic, de bruiaj de radiolocație sau de aviație emitea semnale pe care să le recepționeze alte unități. Se afla rapid. Una erau semnalele date de stațiile de radiolocație și alta semnalele date de la ținte. S.B.: Ținte reale nu au fost. N.B.: Nu, că nu avea cum. S.B.: Și atunci spre ce au tras, dacă, totuși, le apărea ceva? N.B.: Eu cred că aceste imitatoare de țintă nu erau
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
existau simulatoare. N.B.: Bun, dar noi nu aveam în dotare astfel de simulatoare ca să lucrăm pe ele. S.B.: Cine ar fi putut din armată să utilizeze astfel de simulatoare? N.B.: Singurele care le-ar fi putut folosi erau unitățile de radiolocație, de rachete și de aviație. Erau astfel de simulatoare încorporate care-ți dădeau ținte pe ecran. Dar n-aveau cum să le folosească fără să știe comandantul, comandanții de plutoane, șeful de stație. Doar dacă a fost o unitate pregătită
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
hărți, cunoșteau bine poziționarea și tipul unităților militare. Nu le știam noi din armată așa cum le știau ei. Securiștii noștri le știau și serviciile secrete din alte țări. Din punctul meu de vedere, rușii sunt cei mai buni specialiști în radiolocație și rachete. S.B.: Credeți că de acolo a venit fenomenul. N.B.: Cred că toată treaba a fost pregătită. A avut girul lui Gorbaciov. Nu știu dacă americanii au fost pe aici, sunt cam departe ei. S.B.: Probabil că și-au
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]