5,449 matches
-
discursul se pulverizează în unități poematice. Ceva din miraculosul melancolic al lui Peter Pan de J.M. Barrie e recuperabil aici, după cum sensibilitatea pastorală, sesizată de Gh. Bogdan-Duică și Nicolae Ciobanu, recognoscibilă în paginile din 1923, va trece în trilogia Medelenilor. Rama mitică e prezentă în "literatura pentru copii" a lui Ionel Teodoreanu - începutul e plasat în coordonatele arcadicului, cosmosul e unul transparent, copilul e integrat unei familii mai largi, din rândurile căreia bunicii nu pot lipsi. "Neverlandul" scriitorului e spațiul memoriei
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
vacanțe de vară, vacanțe întrevăzute ca ritual al recuperării unei fericiri originare. Delicatețea e acompaniată de o deschidere către miniatural - ulița devine prezența centrală a unui univers în care elementele au grația fragilă a jucăriilor. Absența constrângerilor realismului face transparentă rama mitică: miniaturii pastorale îi urmează expulzarea din spațiul protector: maturizarea, școala, și finalmente războiul fiind semnele unei graduale instaurări a vârstei de fier. Casa bunicilor nu poate supraviețui unei ciclicități mitice. Melancolia finalului trimite către această conștiință a inevitabilității declinului
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
spontaneitățile ce treziseră din somnolenta opinia publică în 1941. Toată arhitectură ediției este afectată de un balast documentar care ar fi trebuit să intre la note. Asupra romanelor, Călinescu n-a mai revenit radical, încît așezarea lor, astăzi, într-o ramă ne varietur n-ar avea de ce să creeze complicații. Surprizele însă nu lipsesc. Abia acum se constată că Enigmă Otiliei a cerut o minuțioasa restaurare a textului, avariat pe parcursul numeroaselor reeditări. Confruntarea minuțioasa cu manuscrisul, efectuată de N. Mecu, dezvăluie
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
tramei. Tradusă extrem de prost, cu multe, nesuferite calcuri franțuzești și cu o neglijență mutilatoare cîteodată, Hoții de frumusețe e o carte, pînă la un punct în de-acum clasicizata tradiție a multiplei oferte postmoderniste: policier, love-story, metatext filozofic, povestire cu ramă, găsiți aproape tot ce căutați. Narațiunea propriu-zisă se dezvoltă că dialog între două personaje, un bărbat cu o istorie bizară, ajuns pacient într-un spital de nebuni, si psihiatra căreia i se confesează, o femeie la rîndul ei puțin obișnuită
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
dezvoltă că dialog între două personaje, un bărbat cu o istorie bizară, ajuns pacient într-un spital de nebuni, si psihiatra căreia i se confesează, o femeie la rîndul ei puțin obișnuită, absorbita de propriile ei drame și dileme amoroase. Ramă de care vorbeam o reprezintă povestea acestei femei, și după părerea mea este partea cel mai puțin reușită a românului, cu multe stridente explicative, cu o artificialitate agasanta a felului în care e motivată introducerea ei drept context al celeilalte
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
etimologii, de pildă, cu minunarea pe care ți-o provoacă un oracol, ale cărui vorbe nu numai că nu le pui la îndoială, dar de la care chiar te aștepți la ceva cît mai de necrezut. Există, în felul acesta, o ramă foarte interesanta a întîlnirii dintre Străinul sosit în această lume, si băștinașii ei: fiecare reprezintă, pentru celălalt, o ciudățenie, și cumva un mic miracol, ori o enigmă de neînțeles, pe care nu îți rămîne decît să o contempli, la care
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
feluritele sale chei, lacătele așezate la vedere. Există în vise un impenetrabil primitor, un mister permeabil la alte sonde, lansate de la alte etaje ale percepției, o stranietate care - dacă nu e împinsă, cu aroganță și suficientă căutătorului de certitudini, în rame agresive - poate deveni, treptat, amicală. Pentru că visul, pe lîngă ceea ce spune despre ființă noastră adîncă, mi se pare a fi și un constructor. El construiește, din materiale umile adesea, lumile în care ne petrecem noaptea și unde, cu sau fără
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
poate și pentru că marii eroi, la fel ca marile narațiuni, au dispărut), măcar în literatură să devină unul. Deși se folosește, în aparență, de convențiile genului biografic, propunându-și să spună povestea vieții unui ins excepțional, cartea are o solidă ramă confesivă, în care autorul e prezent cu numele lui real și își asumă enunțiativ frâiele poveștii. Toate aceste inserturi auctoriale, în care scriitorul francez fie reamintește convenția biografică în care ne aflăm, fie se pronunță pe diverse teme, de obicei
„Adevărul“ despre Limonov by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2443_a_3768]
-
Angelo Mitchievici. Așa încât citim multe analize memorabile. Voi aminti câteva: în Grand Hotel „Victoria Română”, toate senzațiile ce au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă „se amestecă componistic într-o uvertură a disperării”, rezultând un „cockteil sinestezic” toate acestea în rama unei „viziuni mecanomorfe”. În O făclie de Paște surprinde un „mecanism subreptic al violenței”; în 1 Aprilie „figurile inversiunii și ale crimei rituale în lapidarea unui rege al carnavalului indică forța cu care simț enorm și văz monstruos devine matricea
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
Regizorul prinde această clipă a despărțirii mutând camera ca într-un meci de ping pong de pe un chip pe altul, fără a le aduce împreună în cadru. Deși Bartolo se apropie de ea, niciun cadru nu îi va prinde în rama sa ca un tablou de cuplu. Pentru el jocul continuă, de data aceasta ridicat pe o treaptă superioară de neseriozitate, neseriozitatea reflexivă, analitică, și încă o dată tânărul se înșală crezând că ia parte doar la un joc. Cecitatea sa, altfel
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
corectorului, ca și flerul editorului, pe care-i face să realizeze împreună cea mai neobișnuită carte, tipărită cu o cerneală ce permite o singură lectură, fiindcă după ce paginile sunt citite, literele dispar. Și tot în spirit borgesian, romanul are o ramă - povestea unui adulter intrat în rutină săptămânală din care însă lipsește pasiunea: Alice Thiel, soția unui librar, se întâlnește în fiecare marți cu un bărbat în camera unui hotel. Și-n fața dorinței soțului de a-i ucide amantul ca
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
inițială - scrisul, tipograful își împlinește datoria față de geamănul dispărut, editorul se desprinde și el, în sfârșit, de trecut. Îi rămâne cititorului să intre și el în joc, să se delecteze cu observații subtile despre scris și cărți, să descopere cum rama și cercul tind să se suprapună. Jocul cu litere de cerneală dovedește, cum doar ficțiunile borgesiene au mai probat-o, că în cerneală se pot amesteca, într-o combinație indescriptibilă, inteligență pură și sensibilitate rară. Iar emblema Baroque Books &Arts
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
desenul, modulul definit ca atare, ies din hieratica axiomei grafice, explodează în structuri irepresibile și forțează, pînă la anulare, limitele pînzei. Există, în această dorință de organizare și de acoperite a suprafețelor mari, a spațiilor din tablou și de dincolo de ramele sale, o puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a codificării lumii vizibile în totalitatea ei, dar și o spaimă profundă de vid, un disconfort ontic în fața golului, a acelui gol prin care nu răzbate nimic în afara foșnetului
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
codru cu răcori/ Să-mi dea cetina fiori/ Peste codru cu izvoară/ Să mă fac din nou fecioară." (Și să joc sub luna nouă) Personalitate proteică, pe care nimeni nu poate s-o rețină mai mult de-o secundă în rama unei definiții, Nora Iuga are totuși în scrisul său câteva elemente constante: îndrăzneala imaginației, dramatismul, sensibilitatea atât de intensă încât izbucnește uneori în trăiri incendiare. După încheierea spectacolului poeziei ei, îți trebuie un moment de reculegere înainte de-a începe
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Moș Crăciun// la sfîrșit închide ferestrele tabloului// și întoarce-l cu fața la perete// acolo zăpada nu este altceva decît o apă/ care vopsește pielea în albastru? (tabloul). Motivul tabloului e recurent: "după colț chiar în spatele ușii/ atîrnă un tablou/ într-o ramă metalică/ de acolo ochiul fixat privește întotdeauna/ pupila care se mișcă" (miercuri mijlocul vieții). Ori e înlocuit cu cel al vitraliului dintr-o catedrală: "dar despre lumina/ dinăuntrul catedralei/ nimeni nu spune nimic// nici preotul/ din spatele grilajului de spovedanie// nici
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
o pățanie tragicomică, petrecută în casa unor prieteni de familie: "Au început să spună bancuri, ca între prieteni. Bancurile mi s-au părut foarte amuzante (probabil și cu... Bulă!- n.n.), dar nimeni nu rîdea, atmosfera era foarte tensionată - pereții subțiri... ramele tablourilor... lustra... Acum, după aproape zece ani, îmi dau seama că respectiva familie, probabil, era ascultată cu ajutorul microfoanelor puse de Securitate". Contrastul dintre umor și atmosfera glacială este de neșters, deși suspiciunea, poate și delațiunea, trona cu ei la masă
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
lucrare în aparență;... învelișul unor vietăți dispărute și care par a se trage din Mausol, spune S., un Mausol înmormîntîndu-se singur încă din viață... În timp ce ședința înaintează în ritualul ei stalinist, S. se uită insistent în oglinda venețiană înaltă cu rama barocă, aurie. Să fi fost un impuls, doar, dat de posaca fantezie a lui S., punînd în mișcare un mecanism întreg de comparații, deducții, asocieri?... Nu mai urmăresc ședința reală. Mă uit atent la cealaltă, la ședința din oglinzile paralele
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
o vagă numire a Satanei, Naiba e în mod genial asociată unui "Setilă" demonic; pe loc, narațiunea capătă amploare, cu atat mai mult cu cât altor vagi entități infernale (nagode) li se dă formă de mistreți planetari în stare să rame "marea cea adâncă", si pe care lumea abia de-i încape: "Așa vorbi bătrână/ Și Mihnea tremura;/ Iar Naiba, ce fântână/ O soarbe într-o clipă/ Și tot de sete țipă!/ La dreapta lui zbura.// El are cap de taur
"Mihnea și baba" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/17004_a_18329]
-
așezi două opere una peste alta, și nu ceva foarte convențional, un soclu mare, cu pietre sculptate, cu basoreliefuri, făpturi în bronz, de marmură și tot bazarul artificial socotit frumos, tot așa cum în jurul unui biet tablouaș se pune o enormă ramă care-l strivește, crezându-se că asta îl face mai interesant. El a înțeles foarte bine acest lucru. A înțeles și că opera unui artist, a unei vieți era un lucru, și că se putea încerca punerea lor în relație
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
genial. Și numai lui îi este îngăduit orice, chiar și...teama că nu va fi înțeles. Pahopol nu rîde, și, prin asta, prin abaterea de la obișnuitul joc, știu că vede în observația mea o enormitate aproape tristă". E pusă în ramă o opulență a materiei. Protocolul unei "lumi apuse" include delicii gastronomice, apetisantele bucate fiind și ele înregistrate vizual. În perspectivă retro, se obține o pînză flamandă: "Lăsăm lumînările să ardă o jumătate de oră, după care începem să turnăm în
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
după 1989, este ea însăși un reflex al noii realități, repede însușită de cine vrei și de cine nu vrei. E dincolo de ridicol tonul cu care canalii veroase, paiațe resentimentare, bișnițari nădușiți, escroci ce-și ascund ticăloșia îndărătul ochelarilor cu rame fine, nulități gureșe, târgoveți rătăciți prin studiourile de televiziune își clamează dreptul la sfânta, imaculata imagine! Când e vorba de o țară, lucrurile sunt încă mai încurcate. Obsesia imaginii o au, de regulă, doar guvernele ce se știu în deficit
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
de entuziasm care transformă viața în umor negru sau sec sau într-o mînă de imagini de expoziție fotografică de artă; genul de lucruri pe care nu le-ai putea uita niciodată, dar pe care preferi să le privești în ramă, pentru că a le trăi este insuportabil. în această cheie pot fi vizualizate cearșafurile albe pe care personajul Vasile se temea să nu le murdărească atunci cînd își va tăia venele (11 și 32 de minute), inima bătrînului cu un rucsac
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
dincolo de ele: Acum e vremea să-mi fac încet bagajele, nu pentru o nouă călătorie, ci pentru ultima și cea mai mare. Trecut de mult de jumătatea vieții, rememorez și reînviu în imaginile pe care le-am ordonat, hexagoane și rame, în stupul memoriei. Lacrimi și rășini, sînge și sare, miere și sucuri vegetale par a se revărsa din arterele mele, crestate de melancolia maturității tîrzii. Greoi și morocănos sînt, ca un urs halucinînd poienile și rîpele tinereții sale." Deși nu
Poezie, bibelou de porțelan by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15840_a_17165]
-
feminină, în afara eventualelor agresiuni din pușcării) sînt întotdeauna cu cel puțin 10 ani mai în vîrstă și trecuți prin cel puțin o facultate. Betty, spuneam, suplinește prin studii urîțenia. Inutil de precizat că e o urîțenie trucată prin ochelari cu rame oribile, tone de gel care să distrugă complet aspectul părului, haine urîte, sprîncene neîngrijite și un machiaj pe măsură. Personajul are, la prima vedere, un aspect de caricatură - iar dacă-l privești 5 minute, impresia nu dispare. Evident că, în
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
lor. Nu și al nostru, acum când vin sărbătorile și publicitatea ne îndrumă către acele magazine care, ieftinind esențial, oferă fitecui ghiveciul de orchidee cu puțin peste un milion, firul de crin - imperial! - cu o sută douăzeci de mii, o ramă de lemn, pentru fotografii, de mici dimensiuni, argintie, cu 990.000 , iar mai mare, cu trei milioane. Cine mai stă pe gânduri? Nu este, așadar, de mirare că un cunoscut romancier a fost văzut intrând într-un magazin de pe Calea Victoriei
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]